Bancile Centrale din regiune lupta cu pandemia cu arme neconventionale, iar masurile luate ar putea merge de la achizitia de titluri de stat pana la credite acordate direct populatiei, achizitia de obligatiuni corporative sau dobanzi negative.
Propunerea de acordare de credite ipotecare direct populatiei apartine guvernatorului Bancii Centrale a Ungariei, Gyorgy Matolcsy, potrivit Bloomberg.
Ce masuri au luat alte Banci Centrale din regiune
Deja Banca Centrala din Ungaria s-a implicat in cumpararea de obligatiuni corporative, peste 40 de companii beneficiind in acest fel de bani la costuri avantajoase (e vorba, printre altii, de compania petroliera Mol, detinatorul francizei McDonalds, un dezvoltator imobiliar-Cordia International, etc).
Polonia la randul sau are un program urias de achizitii de datorie guvernamentala prin intermediul Bancii Centrale (5% din PIB). Parghia “quantitative easing”-ului e folosita pentru evitarea adancirii recesiunii (doar 3,5% e prognoza de scadere a PIB anul acesta, o performanta raportata la regiune), Polonia avand deja o buna traditie in evitarea corectiilor mai ample, criza financiara din 2008-2009 trecand fara prea multe urme in economia poloneza.
Mai mult, in Polonia se discuta de posibilitatea trecerii temporare dobanzilor de politica monetara in teritoriu negativ, o premiera pentru aceasta zona (doar Suedia le-a mai experimentat in Europa).
Cehia in schimb a ales alta cale pentru banii “aruncati din elicopter”. Banca Centrala nu cumpara obligatiuni de stat pentru a nu afecta cursul de schimb, dar Guvernul a decis sa taie impozitul pe venit pentru a sustine cererea intr-o perioada dificila.
Cum a actionat BNR
BNR a decis in premiera in aceasta criza sa cumpere direct titluri de stat. Cursul leu-euro nu a suferit prea mult din acesta cauza, dovada ca e nevoie de impulsuri suplimentare pentru pariurile impotriva leului in conditiile in care mare parte dintre bancile centrale au pus umarul la ajutorarea economiilor nationale in acelasi mod. O scadere a ratingului de tara sau o adancire a deficitelor externe ar contribui probabil la acest pas.
Dobanda de politica monetara a inceput sa fie modificata din primavara (in martie 2020 dobanda a fost scazuta la 2% de la 2,5%) iar in toamna am mai avut doua taieri mai mici, de 0,25%, astfel incat acum nivelul acesteia este de 1,5%.
Bancile au primit niste bani suplimentari si din reducerea rezervelor minime in valuta (de la o rata de 8% s-a trecut la 6% in februarie 2020 iar in noiembrie aceasta a mai fost taiata o data, la 5%).
Spre deosebire de criza trecuta, cand dobanzile la lei au sarit pentru a proteja cursul de schimb afectand insa afacerile, acum dobanzile au putut fi reduse creditarea fiind mutata pe lei.
Ce surprize ne mai asteapta?
Desi e greu de crezut ca BNR va intra curand in dezbateri privind oportunitatea acordarii directe de imprumuturi catre firme si populatie (ca in Ungaria) chiar daca bancile nu s-ar dovedi suficient de proactive in ceea ce priveste dinamica creditarii, institutia autohtona avand un profil mai conservator, am putea avea totusi noi reguli de raportare pentu banci in ceea ce priveste creditele cu probleme sau cele a caror rambursare va fi din nou amanata, in sensul reducerii sau eliminarii provizioanelor necesare.
Raportarea la criptomonede ar putea reprezenta inca o zona in care Banca Centrala ar putea sa renunte la abordarea conservatoare , chiar daca vom mai avea de asteptat pana la primul leu virtual.
