Sumele primite dupa iesirea la pensie ar trebui, in principiu, sa fie corelate cu contributia beneficiarului la sistemul public pe parcursul perioadei sale de activitate. Totusi, exista asa-numitele pensii speciale, care nu tin cont de acest principiu. Ele sunt majorate arbitrar cu sume importante, transferate din bugetul public, cu valori care sfideaza pensiile celorlalti romani platitori de taxe si impozite.
De pilda, situatia statistica privind beneficiarii de legi speciale de la finele lunii aprilie 2017 arata un cuantum MEDIU de 10.486 lei pe luna in cazul procurorilor si judecatorilor, 10.862 lei pentru personalul aeronautic navigant civil sau 7.517 lei pentru beneficiari ai Curtii de Conturi.
Din aceste sume, se asigurau de la bugetul asigurarilor sociale de stat doar 2.199 de lei in primul caz, 2.753 lei in cel de al doilea si 2.855 lei in cel de al treilea. Restul de bani, au provenit dintr-o cota suportata de catre bugetul de stat in suma de 9.394 de lei, 8.125 de lei si, in fine, 4.707 lei.
Mai sugestiv, daca ar fi a luam doar un exemplu din cele amintite si disponibile pe site-urile oficiale, ceva mai mult de 20% din pensia incasata de procurori si judecatori provenea din bugetul stabilit pe baza de contributivitate, in timp ce aproape 80% erau bani adaugati de la bugetul de stat. Cu mentiunea cresterii acestor pensii cu aproape 13% fata de aceeasi luna a anului precedent, fata de o scadere de un procent si jumatate in cazul aviatorilor.
Raportarea acestor sume trebuie facuta la pensia medie de 981 de lei, publicata tot oficial de INS pentru luna aprilie 2017 (1.121 lei pentru limita de varsta). De unde rezulta o diferenta cam de un ordin de marime intre pensiile speciale si cele, hai sa le spunem, normale. Precum si un trend tot mai clar de a merge pe sistemul cine imparte, parte isi face.
Desigur, o anumita remunerare suplimentara pentru categorii speciale se regaseste si in alte state dar nu la asemenea proportii, nu la atatea categorii de personal si nu in proportii de masa. La noi, sunt tot mult mai multe categorii care beneficiaza de pensii speciale, de la varste de 45 – 50 de ani, in baza unor prevederi legale votate fara ca nimeni sa faca un calcul de sustenabilitate sau de echitate sociala.
Plus posibilitatea de a cumula pensii de acest ordin de marime cu salariul, tot bugetar (posibilitate scoasa de guvernul Boc si reintrodusa de guvernul Ponta). Desi mai nou nu e clar care din cele doua este mai mare, intrucat Romania este tara unde a aparut si aberatia ca pensia sa poata fi (altminteri, absolut in conformitate cu legea) mai mare decat salariul pe baza careia a fost stabilita.
Ca deja deficitul bugetului de pensii a ajuns (nu doar din cauza pensiilor speciale) la 4 (patru) miliarde de euro pe an, nu pare a deranja pe nimeni si nimeni nu se intreaba de unde se dau aceste uriase pensii speciale. Desi, nota bene, in anii 2006 si 2007, adica la intrarea in UE, acest deficit nu a existat deloc.
In aceste conditii, nu are rost sa ne mai miram ca nu raman bani de investitii publice in retele edilitare si autostrazi, de sanatate sau de invatamant. Dar problema cu pensiile speciale nu ar fi doar sumele, mari per medie si nu atat de semnificative per total cat mesajul de ” je m’en fous” pe care il transmit societatii, inclusiv celorlalti pensionari.
Care, vazand cum se pot da asemenea sume, mult peste cele care ar fi rezultat in corelatie cu dezvoltarea economiei, preseaza si ei sa obtina cat mai mult. Cu orice pret si votand pe te miri cine le vantura cifre fanteziste, pentru a manevra apoi discret pensii speciale, ceea ce risca sa destabilizeze activitatea economica.
Adica exact sursa beneficiilor sociale oferite stat. Pentru ca asta ar trebui sa fie toate pensiile, inclusiv pensiile speciale. Beneficii si nu privilegii oferite mai mult sau mai putin selectiv, in dispretul celor care le asigura din munca zilnica.
Dan Palangean este consultant strategie la Banca Nationala a Romaniei
De pilda, situatia statistica privind beneficiarii de legi speciale de la finele lunii aprilie 2017 arata un cuantum MEDIU de 10.486 lei pe luna in cazul procurorilor si judecatorilor, 10.862 lei pentru personalul aeronautic navigant civil sau 7.517 lei pentru beneficiari ai Curtii de Conturi.
Din aceste sume, se asigurau de la bugetul asigurarilor sociale de stat doar 2.199 de lei in primul caz, 2.753 lei in cel de al doilea si 2.855 lei in cel de al treilea. Restul de bani, au provenit dintr-o cota suportata de catre bugetul de stat in suma de 9.394 de lei, 8.125 de lei si, in fine, 4.707 lei.
Mai sugestiv, daca ar fi a luam doar un exemplu din cele amintite si disponibile pe site-urile oficiale, ceva mai mult de 20% din pensia incasata de procurori si judecatori provenea din bugetul stabilit pe baza de contributivitate, in timp ce aproape 80% erau bani adaugati de la bugetul de stat. Cu mentiunea cresterii acestor pensii cu aproape 13% fata de aceeasi luna a anului precedent, fata de o scadere de un procent si jumatate in cazul aviatorilor.
Raportarea acestor sume trebuie facuta la pensia medie de 981 de lei, publicata tot oficial de INS pentru luna aprilie 2017 (1.121 lei pentru limita de varsta). De unde rezulta o diferenta cam de un ordin de marime intre pensiile speciale si cele, hai sa le spunem, normale. Precum si un trend tot mai clar de a merge pe sistemul cine imparte, parte isi face.
Desigur, o anumita remunerare suplimentara pentru categorii speciale se regaseste si in alte state dar nu la asemenea proportii, nu la atatea categorii de personal si nu in proportii de masa. La noi, sunt tot mult mai multe categorii care beneficiaza de pensii speciale, de la varste de 45 – 50 de ani, in baza unor prevederi legale votate fara ca nimeni sa faca un calcul de sustenabilitate sau de echitate sociala.
Plus posibilitatea de a cumula pensii de acest ordin de marime cu salariul, tot bugetar (posibilitate scoasa de guvernul Boc si reintrodusa de guvernul Ponta). Desi mai nou nu e clar care din cele doua este mai mare, intrucat Romania este tara unde a aparut si aberatia ca pensia sa poata fi (altminteri, absolut in conformitate cu legea) mai mare decat salariul pe baza careia a fost stabilita.
Ca deja deficitul bugetului de pensii a ajuns (nu doar din cauza pensiilor speciale) la 4 (patru) miliarde de euro pe an, nu pare a deranja pe nimeni si nimeni nu se intreaba de unde se dau aceste uriase pensii speciale. Desi, nota bene, in anii 2006 si 2007, adica la intrarea in UE, acest deficit nu a existat deloc.
In aceste conditii, nu are rost sa ne mai miram ca nu raman bani de investitii publice in retele edilitare si autostrazi, de sanatate sau de invatamant. Dar problema cu pensiile speciale nu ar fi doar sumele, mari per medie si nu atat de semnificative per total cat mesajul de ” je m’en fous” pe care il transmit societatii, inclusiv celorlalti pensionari.
Care, vazand cum se pot da asemenea sume, mult peste cele care ar fi rezultat in corelatie cu dezvoltarea economiei, preseaza si ei sa obtina cat mai mult. Cu orice pret si votand pe te miri cine le vantura cifre fanteziste, pentru a manevra apoi discret pensii speciale, ceea ce risca sa destabilizeze activitatea economica.
Adica exact sursa beneficiilor sociale oferite stat. Pentru ca asta ar trebui sa fie toate pensiile, inclusiv pensiile speciale. Beneficii si nu privilegii oferite mai mult sau mai putin selectiv, in dispretul celor care le asigura din munca zilnica.
Dan Palangean este consultant strategie la Banca Nationala a Romaniei
