Inflatia in crestere a taiat apetitul investitorilor in titluri de stat

 

Suma colectata de Ministerul Finantelor pentru cele 3 emisuni de titluri de stat listate in aceasta luna la bursa a fost in scadere cu peste 100 milioane euro fata de oferta derulata in martie.

Iar in conditiile in care investitorii au adus de acasa echivalentul a 183,9 milioane euro pentru a cumpara titluri in lei cu maturitatea de 1 si 3 ani si in euro cu scadenta in 2023, scaderea de peste 100 milioane euro fata de emisiunea anterioara Fidelis este relativ spectaculoasa (in martie 2021 statul atragea 709 milioane lei si 140,5 milioane euro, in total echivalentul a 286 milioane euro).

O scadere repartizata insa neuniform, statul adunand mai putini euro ca in primavara-tilturile in lei au insumat la ultimele emisuni 616 milioane lei, iar cele in euro 58,8 milioane euro.

Asta arata ca investitorii, pe de-o parte, nu se tem de o depreciere a leului-desi fundamentele economice i-ar contrazice, iar pe de alta parte au fost descurajati de dobanzile mai mici, in scadere de la 1,55% in primavara la 1% acum, la o maturitate in scadere la randul sau, de la 5 ani la 2 ani. 

Bonus insuficient pentru inflatie

La lei, dobanzile pentru titlurile de stat cu scadenta la un an au fost de 2,95% si de 3,25 % pentru cele cu scadenta la 2 ani in vreme ce in primavara, titlurile scadente dupa un an aveau un cupon de 2,85% iar cele la 3 ani de 3,1%. 

Cum se vede bonusul pentru cresterea preturilor pare cam insuficient, dat fiind avansul inflatiei. 

In martie, investitorii aveau la dispozitie datele pe februarie care aratau un avans al preturilor de 2,3% fata de februarie 2021. In iulie, erau disponibile datele pe iunie 2021, cand rata anuala a inflatiei ajunsese la 3,9%. 

Mai mult, pe primele 6 luni inflatia cumulata era 3,4% ceea ce arata ca sunt sanse considerabile sa depasim 5 sau 6% pe finalul anului. Or, la o inflatie de 6% un randament al tilturilor de stat de maxim 3,25% nu e prea incurajator. 

Deocamdata, interesul investitorilor pentru titlurile in euro nu a crescut pe masura vitezei cu care se depreciaza datele privind datoria publica si deficitele comercial si de cont curent (in primele 5 luni deficitul comercial era de 8,8 miliarde euro, in crestere cu 1,4 miliarde euro fata de perioada similara din 2020). Am depasit 50% din PIB la capitolul datorie publica ceea ce se va simti inevitabil in serviciul datoriei la un avans al dobanzilor pe pietele externe. 

Inflatia suna rau si prin alte parti

Luna trecuta, indicele pre?urilor de consum a crescut cu 0,9% in SUA, cel mai mare avans din iunie 2008, dupa un salt de 0,6% in mai. Comparativ cu iunie 2020, IPC a urcat cu 5,4%, cea mai semnificativa crestere din august 2008, dupa o expansiune anuala de 6% in mai. 

Situatia e chiar mai dramatica acolo, dobanzile fiind aproape de zero. Ramane de vazut cand vor da bancile centrale startul cresterii graduale a dobanzilor, deocamdata primele semnale venind din Europa de Est (Cehia, Ungaria, se pregateste Polonia). 

Cum avansul pietelor de capital a fost alimentat in ultima vreme de banii speculativi, orice majorare a dobanzilor de politica monetara va da semnalul pentru retragerea acestora din piete si, implicit, pentru o perioada de corectii pe burse.