Wednesday, May 26, 2021

Marjele bancilor se ingusteaza, valoarea creditelor poate creste

 


Intre creditele Noua Casa, cele mai atractive prin prisma garantiei de stat, si creditele de nevoi personale uzuale, diferenta de marja pleaca acum de la 4%. Fata de creditele ipotecare fara garantie de stat, diferenta este mult mai mica.


Cine simuleaza acordarea unui credit ipotecar Noua Casa observa din rezultatele oferite de comparatoare ca algoritmul de calcul al dobanzilor este IRCC +1,9% in vreme ce pentru un credit de nevoi personale se pleaca de la IRCC +5,5%. 

O diferenta de aproximativ 4 puncte procentuale intre marjele bancilor in cazul celui mai ieftin imprumut ipotecar si cel mai popular imprumut de consum nu mai pare deloc mare, iar daca ne referim la creditele ipotecare din oferta personalizata a bancilor, care nu implica garantii de stat, diferenta de marja e chiar mai mica, plecand de la 3 puncte procentuale. 

Atentie sporita, totusi, la creditele de nevoi personale cu dobanzi de la x% la y%, este posibil ca destul de multi solicitanti sa nu se incadreze decat in marja superioara a intervalului.

S-ar putea trage concluzia ca este cel mai bun moment pentru a lua un credit, avand in vedere scaderea costurilor practicate de banci. De altfel multi chiar cred asta de vreme ce volumul creditelor ipotecare a crescut cu 15% in februarie 2021 raportat la februarie 2020, in ciuda pandemiei, in conditiile in care si dobanzile medii practicate au scazut de la 5,5% la sub 5%. 

Totusi, ingustarea marjelor se suprapune si peste efecte negative, mai putin vizibile in acest moment. 

Cresterea preturilor materialelor de constructii va lungi scadentele creditelor ipotecare

Faptul ca dobanzile creditelor sunt mai bune, iar apetitul de creditare in crestere, pe fondul imblanzirii pandemiei si cresterii gradului de vaccinare, are si o parte negativa. 

Preturile solicitate de dezvoltatori sunt in crestere, pe fondul cererii majorate. Iar tentatiile de crestere a preturilor sunt incurajate si de scumpirea agresiva a materialelor de constructii. 
Minereul de fier era cotat la inceputul anului 2020, cand pandemia nu era decat un zvon, la 93 dolari/tona iar acum a ajuns la 204 dolari/tona, cuprul de la 6.160 dolari/tona a ajuns in acest moment la peste 10.000 dolari/tona iar aluminiul a crescut si el, de la 1.800 la 2.500 dolari/tona.

Iesirea din izolare creste apetitul pentru creditele de consum

Dupa un an in care multi s-au indepartat de stilul de viata practicat pana atunci, ridicarea restrictiilor pe fondul avansului campaniei de vaccinare face ca apetitul de consum sa revina in forta.

Iar creditele de nevoi personale pot fi scurtatura aleasa spre un concediu facut din nou in strainatate, mai extravagant ca de obicei, pentru o masina noua (poate electrica), pentru niste gadgeturi de top cu care sa sarbatorim revenirea la normal, etc. 

Daca, in cazul creditelor ipotecare, cresterea preturilor imobilelor determina cresterea valorii creditelor si, inevitabil, lungirea scadentelor, in cazul creditelor de nevoi personale revenirea apetitului de consum, ca dupa pandemie, duce la randul sau la majorarea valorii imprumuturilor. 

Paza buna trece primejdia rea

Revenirea la consum dupa un an de privatiuni si stres nu e un lucru rau, asa cum dorinta de a avea o noua casa nu poate fi temperata daca familia e in curs de formare. 

In cazul creditelor ipotecare va trebui sa cantarim insa foarte bine ofertele din piata imobiliara, respingandu-le pe cele mai piperate sau pe cele unde raportul pret/beneficiu este cel mai defavorabil, pentru a avea un spatiu cat mai bun de manevra in situatia in care dobanzile reincep sa creasca (impotriva inflatiei se lupta in ultima instanta cu majorarea dobanzilor). 

Iar in cazul creditelor de consum ar trebui sa verificam daca nu cumva facem achizitii purtati de exuberanta generala si mai putin de nevoi reale. Mentinerea unui grad de indatorare conservator e o idee buna in aceasta perioada cand lumea revine la viata si la consum dupa un an de pandemie. 

In acest fel vom evita o parte dintre greselile perioadei 2006-2008 (din fericire, riscul valutar a disparut pentru marea majoritate a creditelor, dar nu si cel de dobanda). 

No comments:

Post a Comment