Cand pretul aurului bate record dupa record, dorinta de a-l detine creste exponential iar adaosurile celor care il ofera sub forma de monede sau lingouri par digerabile.
Pretul aurului a depasit 1.900 dolari/uncia, o valoare record cu care cochetase si dupa criza financiara din 2008-2009 iar multi isi pun intrebarea daca n-ar fi bine sa pastreze in casa niste aur galben pentru zile negre.
E drept, la precedentul maxim din 2011, lumea se temea foarte tare de inflatie iar acum, cand ne-am cam lamurit ca in economii preponderent private e mai greu de generat hiperinflatie, acest argument in favoarea detinerii aurului e mai greu de utilizat. Plus ca intre timp au explodat si criptomonedele, o alternativa suplimentara, chiar daca extrem de riscanta, la banii cash.
A mai ramas insa argumentul raritatii-aurul e rar, tot aurul din lume incape intr-un cub cu latura de 20 de metri-auzim asta la fiecare explozie a pretului aurului dupa care, cand cotatiile se corecteaza nimeni nu mai pare sa isi aminteasca de raritatea aurului.
De unde poti cumpara aur si la ce pret?
Cine vrea aur sub forma de bijuterii vechi (in general de 14 karate, rar de 18 karate) are la dispozitie in Romania casele de amanet (unele sunt dispuse sa vanda din bijuteriile amanetate si nerascumparate) sau site-urile de licitatii gen Olx. Numai ca nu poti fi absolut sigur ca nu esti inselat la gramaj sau la puritate si nici preturile nu sunt deloc mici.
Ar mai fi si site-urile care vand bijuterii noi. Dar, in aceste cazuri, pretul manoperei este mare si se adauga la pretul metalului galben, ceea ce urca pretul de achizitie. In plus, si aici majoritatea bijuteriilor oferite la vanzare sunt de 14 karate si de 18 karate.
Asa ca unii apeleaza la varianta bancara, BCR oferind de pilda clientilor aur sub forma de monede si lingouri. Si, important, se ofera sa il rascumpere la nevoie.
La oficial, la cotatiile BNR, aurul facea in dimineata zilei de 12 octombrie 254 lei/gramul (cel de 24 karate). BCR vindea in aceeasi zi lingouri de diferite greutati (de la 2 grame la 1.000 grame) la preturi care variau de la 340 lei/gram la 281 lei/gram (lingoul de un 1 kg avea, evident, cel mai mic pret pe gram). Simultan, cea mai usoara moneda, cea de o zecime de uncie cu filarmonica din Vienna (3,121 grame) costa 1001 lei, adica aproximativ 321 lei/gram. BCR oferea la cumparare, un pret de 235 lei/gram (vorbim de cotatia pentru aurul de 24 karate, ca peste tot).
In concluzie, cine vrea sa cumpere aur de la ghiseul bancar sub forma de monede sau mici lingouri plateste o prima de minim 10%, dar care poate ajunge si la 30%, raportat la cotatiile BNR iar la vanzare se alege cu un discount de 8%.
O pierdere din start cuprinsa intre 18 si 38 de procente nu reprezinta cel mai bun punct de plecare pentru cineva care ar dori sa castige din fluctuatiile cotatiilor. .
Variante ceva mai ieftine, dar cu complicatii
Pentru cei care vor sa cumpere aur in cantitati mai mari exista si variante mai ieftine decat la ghiseele BCR, de pilda folosind platforme de tranzationare din strainatate. Una dintre platformele respective comercializeaza monede si lingouri de aur si argint iar cotatiile sunt ceva mai abordabile decat in cazul BCR.
De pilda un mini-lingou de 2g grame costa 122,6 euro (597 lei sau 298 lei/gram) in timp ce lingoul de 1.000 grame era 53,6 euro pe gram (261 lei). Cu alte cuvinte, vorbim de o economie de minim 6-11% din pretul de achizitie, in functie de gramajul investitiei. Totusi, aici ar mai trebui adaugat costul transportului si asigurarii (in spatiul euro nu se percepe TVA pentru aurul de investitie). Ceea ce ar anula, in buna masura, avantajul initial de pret. In plus, desi se invoca optiunea de buy-back pentru clienti, cotatiile platformei nu sunt transparente pe site si rezulta doar in urma unei solicitari directe.
Una peste alta, aurul nu reprezinta o investitie pentru oricine, putand fi luat in calcul doar in cazul unui portofoliu foarte generos si doar ca un element de diversificare, dupa ce grosul banilor a fost directionat spre alte categorii de active.
Pentru micii investitori, pretul de achizitie cu prima si cel de vanzare cu discount, plus stresul aferent depozitarii acasa ori costurile suplimentare pentru pastrarea lui in siguranta intr-o caseta de valori, fac ca plasamentul respectiv sa fie o sursa de pierdere in final in cele mai multe cazuri, tinand cont ca decizia de investitie se ia deseori pe varfuri ale cotatiilor.
No comments:
Post a Comment