Legea darii in plata a trecut de Parlament. 207 deputati au votat pentru, unul s-a abtinut si doar unul a votat impotriva in plenul Camerei. Astfel, debitorii cu probleme la plata ratelor la casa vor avea posibilitatea sa scape complet de datorie, daca cedeaza banci locuinta depusa garantie.
Legea va intra in vigoare la 15 zile de la promulgarea ei de catre presedintele Romaniei.
Plafonul a ramas la 250.000 de euro
Varianta finala a legii se va aplica debitorilor de credite ipotecare si de consum cu ipoteca, care au contractat credite garantate mai mici de 250.000 de euro. Acest plafon a fost indelung disputat, initiatorii respingandu-l initial pe motiv ca ar putea constitui un motiv ca legea sa fie atacata la Curtea Constitutionala.
Totodata, legea se va aplica si creditelor in derulare, desi reprezentantii bancilor comerciale s-au opus pana in ultima clipa acestui aspect. De fapt, bancherii au amenintat ca, in cazul in care legea se va aplica retroactiv, o vor ataca la Curtea Constitutionala la prima cerere de dare in plata.
Mai mult, nu numai ca actul normativ se aplica si celor cu credite in derulare, dar ii vizeaza si pe cei care au fost deja executati silit, si au ramas cu datorii la banca, sau se afla in curs de executare silita.
Pe de alta parte, pentru ca cei care au luat credite de valori mari pentru dezvoltari imobiliare sa nu fie acoperiti de aceasta lege, in afara de introducerea plafonului, s-a decis ca actul normativ sa se aplice doar pentru creditele care au fost contractate pentru a achizitiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinatie de locuinta. Totodata, sunt acoperite de lege si imprumuturile, indiferent de scopul pentru care au fost contractate, care sunt garantate cu cel putin un imobil avand destinatia de locuinta.
Prima Casa nu intra sub incidenta Legii
In alta ordine de idei, insa, in afara acestei legi a ramas Programul Prima Casa, aspect la care au tinut atat bancile cat si BNR, si Guvernul Romaniei. Aceste institutii au sustinut, pe parcursul intregului parcurs legislativ al actului, ca programul va disparea daca imprumuturile contractate cu garantia statului vor intra sub incidenta Legii.
Legea a fost supusa unui proces de reexaminare in Parlament dupa ce, in 18 decembrie 2015, presedintele Klaus Iohannis a intors in Parlament actul normativ cu o serie de observatii. Seful statului explica atunci ca forma adoptata initial de Parlament risca sa creeze noi dificultati celor care au credite imobiliare.
"Legea privind darea in plata este bine-venita, dar forma adoptata de Parlament, in loc sa-i ajute pe cei care au credite imobiliare, risca sa creeze noi dificultati, mergand chiar pana la imposibilitatea aplicarii ei. Terminologia neclara, necorelarea cu legislatia in vigoare si crearea unor situatii de inechitate intre beneficiarii legii sunt cateva dintre problemele actului normativ. De aceea, am retrimis astazi legea spre reexaminare Parlamentului. Este atributul Legislativului sa defineasca mai riguros termenii folositi, astfel incat sa fie eliminate neclaritatile si evitate confuziile"
In acelasi timp, insa, presedintele siustiunea ca legea trebuie sa raspunda problemelor sociale generate de relatiile dintre debitori si creditori, iar solutiile legislative sa ofere clientilor predictibilitate si securitate juridica.
Legea va intra in vigoare la 15 zile de la promulgarea ei de catre presedintele Romaniei.
Plafonul a ramas la 250.000 de euro
Varianta finala a legii se va aplica debitorilor de credite ipotecare si de consum cu ipoteca, care au contractat credite garantate mai mici de 250.000 de euro. Acest plafon a fost indelung disputat, initiatorii respingandu-l initial pe motiv ca ar putea constitui un motiv ca legea sa fie atacata la Curtea Constitutionala.
Totodata, legea se va aplica si creditelor in derulare, desi reprezentantii bancilor comerciale s-au opus pana in ultima clipa acestui aspect. De fapt, bancherii au amenintat ca, in cazul in care legea se va aplica retroactiv, o vor ataca la Curtea Constitutionala la prima cerere de dare in plata.
Mai mult, nu numai ca actul normativ se aplica si celor cu credite in derulare, dar ii vizeaza si pe cei care au fost deja executati silit, si au ramas cu datorii la banca, sau se afla in curs de executare silita.
Pe de alta parte, pentru ca cei care au luat credite de valori mari pentru dezvoltari imobiliare sa nu fie acoperiti de aceasta lege, in afara de introducerea plafonului, s-a decis ca actul normativ sa se aplice doar pentru creditele care au fost contractate pentru a achizitiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinatie de locuinta. Totodata, sunt acoperite de lege si imprumuturile, indiferent de scopul pentru care au fost contractate, care sunt garantate cu cel putin un imobil avand destinatia de locuinta.
Prima Casa nu intra sub incidenta Legii
In alta ordine de idei, insa, in afara acestei legi a ramas Programul Prima Casa, aspect la care au tinut atat bancile cat si BNR, si Guvernul Romaniei. Aceste institutii au sustinut, pe parcursul intregului parcurs legislativ al actului, ca programul va disparea daca imprumuturile contractate cu garantia statului vor intra sub incidenta Legii.
Legea a fost supusa unui proces de reexaminare in Parlament dupa ce, in 18 decembrie 2015, presedintele Klaus Iohannis a intors in Parlament actul normativ cu o serie de observatii. Seful statului explica atunci ca forma adoptata initial de Parlament risca sa creeze noi dificultati celor care au credite imobiliare.
"Legea privind darea in plata este bine-venita, dar forma adoptata de Parlament, in loc sa-i ajute pe cei care au credite imobiliare, risca sa creeze noi dificultati, mergand chiar pana la imposibilitatea aplicarii ei. Terminologia neclara, necorelarea cu legislatia in vigoare si crearea unor situatii de inechitate intre beneficiarii legii sunt cateva dintre problemele actului normativ. De aceea, am retrimis astazi legea spre reexaminare Parlamentului. Este atributul Legislativului sa defineasca mai riguros termenii folositi, astfel incat sa fie eliminate neclaritatile si evitate confuziile"
In acelasi timp, insa, presedintele siustiunea ca legea trebuie sa raspunda problemelor sociale generate de relatiile dintre debitori si creditori, iar solutiile legislative sa ofere clientilor predictibilitate si securitate juridica.
No comments:
Post a Comment