Scaderea abrupta a dobanzilor interbancare in lei nu pare ca va fi de lunga durata. Prognoza BNR pentru evolutia inflatiei scoate la iveala pericolele care pandesc peste numai 1 an pe cei care solicita credite imobiliare in lei.
Incepand din aprilie 2013, dobanzile interbancare s-au decuplat de dobanda BNR si au intrat pe o panta puternic descendenta. Robor la 3 luni a coborat de la 5% in martie 2013 la numai 2,7% in prezent.
Aceasta evolutie a creat pentru banci oportunitatea de a promova mai puternic creditarea in lei. Principala provocare o reprezentau creditele imobiliare.
Pana acum, obstacol major era faptul ca indicele de referinta utilizat de banci – Robor – era exagerat de inalt. Astfel, oricat de mici ar fi fost marjele de dobanda, creditul in lei nu putea concura cu succes imprumuturile in euro.
La inceputul lui 2013, Robor 3M era de 6%, in timp de Euribor – fluctua in jurul valorii de 0,2%.
Credite in lei cosmetizate
Conditiile macroeconomice exceptionale din aceasta vara au permis insa bancii centrale sa isi puna planul in aplicare si sa forteze bancile sa acorde credite imobiliare in lei. In acest sens, BNR a initiat 2 masuri cheie:
- a stopat programul Prima Casa in euro pentru a elimina concurentul nr. 1;
- a lasat dobanzile interbancare sa devieze cu mult sub dobanda de politica monetara.
A doua masura este periculoasa, deoarece creeaza o falsa impresie de siguranta pentru dobanzile in lei.
In mod normal, cotatiile interbancare (cu termene mai lungi) se situeaza deasupra dobanzii BNR, asa cum s-a intamplat in primele luni din acest an. In conditiile in care inflatia nu este un pericol, banca centrala poate lasa ca aceste dobanzi sa devieze, asa cum se intampla acum.
In primavara lui 2014, inflatia este prognozata sa atinga pragul de 1% pe an, ajungand la limita inferioara a intervalului tinta. Astfel, pe termen scurt, inflatia nu constituie o preocupare.
Luna de miere se termina spre sfarsitul lui 2014
Pentru sfarsitul lui 2014, prognoza BNR arata ca situatia ia o alta turnura: inflatia va urca la 3% pe an. Astfel, va avea loc o crestere cu 2 puncte procentuale a inflatiei pe parcursul unui an.
Aceste modificari ale ratei inflatiei vor afecta fara indoiala si dobanzile interbancare, fiind de asteptat ca ele sa revina la valori mai ridicate. Iar daca tinem cont de istoricul recent, situatia nu este deloc imbucuratoare.
Volatilitatea dobanzilor a fost pana acum superioara celei a ratei inflatiei. Altfel spus, atunci cand inflatia creste cu 1 procent, dobanzile interbancare cresc cu si mai mult. Prin urmare, daca Robor va cobora pana la 2% in primele luni ale anului viitor, este posibil sa urmeze si un recul, cu o revenire spre 4-5% la finalul lui 2014.
In cazul creditelor imobiliare, modificari cu cateva procente ale dobanzilor au un efect la fel de nociv pentru clienti ca si riscul valutar. Rata lunara creste semnificativ, motiv pentru care clientii trebuie sa se pazeasca singuri.
Bancile tin cont in evaluarea gradului de indatorare de o majorare a ratei dobanzii cu numai 0,6 puncte procentuale, ceea ce este total nerealist.
In aceste condiitii, clientii trebuie sa evite sa imprumute suma maxima pe care banca le-o poate acorda si sa isi rezerve spatiu in bugetul familiei pentru o eventuale crestere a ratei lunare, cu minim 25%.
Incepand din aprilie 2013, dobanzile interbancare s-au decuplat de dobanda BNR si au intrat pe o panta puternic descendenta. Robor la 3 luni a coborat de la 5% in martie 2013 la numai 2,7% in prezent.
Aceasta evolutie a creat pentru banci oportunitatea de a promova mai puternic creditarea in lei. Principala provocare o reprezentau creditele imobiliare.
Pana acum, obstacol major era faptul ca indicele de referinta utilizat de banci – Robor – era exagerat de inalt. Astfel, oricat de mici ar fi fost marjele de dobanda, creditul in lei nu putea concura cu succes imprumuturile in euro.
La inceputul lui 2013, Robor 3M era de 6%, in timp de Euribor – fluctua in jurul valorii de 0,2%.
Credite in lei cosmetizate
Conditiile macroeconomice exceptionale din aceasta vara au permis insa bancii centrale sa isi puna planul in aplicare si sa forteze bancile sa acorde credite imobiliare in lei. In acest sens, BNR a initiat 2 masuri cheie:
- a stopat programul Prima Casa in euro pentru a elimina concurentul nr. 1;
- a lasat dobanzile interbancare sa devieze cu mult sub dobanda de politica monetara.
A doua masura este periculoasa, deoarece creeaza o falsa impresie de siguranta pentru dobanzile in lei.
In mod normal, cotatiile interbancare (cu termene mai lungi) se situeaza deasupra dobanzii BNR, asa cum s-a intamplat in primele luni din acest an. In conditiile in care inflatia nu este un pericol, banca centrala poate lasa ca aceste dobanzi sa devieze, asa cum se intampla acum.
In primavara lui 2014, inflatia este prognozata sa atinga pragul de 1% pe an, ajungand la limita inferioara a intervalului tinta. Astfel, pe termen scurt, inflatia nu constituie o preocupare.
Pentru sfarsitul lui 2014, prognoza BNR arata ca situatia ia o alta turnura: inflatia va urca la 3% pe an. Astfel, va avea loc o crestere cu 2 puncte procentuale a inflatiei pe parcursul unui an.
Aceste modificari ale ratei inflatiei vor afecta fara indoiala si dobanzile interbancare, fiind de asteptat ca ele sa revina la valori mai ridicate. Iar daca tinem cont de istoricul recent, situatia nu este deloc imbucuratoare.
Volatilitatea dobanzilor a fost pana acum superioara celei a ratei inflatiei. Altfel spus, atunci cand inflatia creste cu 1 procent, dobanzile interbancare cresc cu si mai mult. Prin urmare, daca Robor va cobora pana la 2% in primele luni ale anului viitor, este posibil sa urmeze si un recul, cu o revenire spre 4-5% la finalul lui 2014.
In cazul creditelor imobiliare, modificari cu cateva procente ale dobanzilor au un efect la fel de nociv pentru clienti ca si riscul valutar. Rata lunara creste semnificativ, motiv pentru care clientii trebuie sa se pazeasca singuri.
Bancile tin cont in evaluarea gradului de indatorare de o majorare a ratei dobanzii cu numai 0,6 puncte procentuale, ceea ce este total nerealist.
In aceste condiitii, clientii trebuie sa evite sa imprumute suma maxima pe care banca le-o poate acorda si sa isi rezerve spatiu in bugetul familiei pentru o eventuale crestere a ratei lunare, cu minim 25%.
