Legea permite clientilor sa isi mute banii la un fond de pensie mai performant daca nu sunt multumiti de randamentul investitiilor. Extrem de putini clienti au ales aceasta optiune, desi unul din trei a aterizat la fondul de pensie fara sa vrea.
Sistemul de pensii private permite transferul participantilor intre fonduri. Daca un client este nemultimit de modul in care banii sai sunt investiti, acesta isi va putea schimba fondul de pensie, pentru a migra la unul mai performant. Mecanismele pietei ar asigura, in acest mod, concurenta intre administratori.
Ca multe alte elemente menite sa faca piata pensiiilor private mai competitiva, nici aceasta procedura nu functioneaza la noi.
Rata transferurilor este aproape zero
Rezultatele din ultimii ani sunt, putin spus, dezamagitoare. De la lansarea Pilonului II si pana in 2012, numarul total al persoanelor care au utilizat aceasta optiune este de numai 22.500.
Practic, putin peste 1% dintre participantii inrolati in Pilonul II au schimbat administratorul in ultimii 5 ani.
Ca sa ne facem o idee despre ce inseamna o piata concurentiala, este suficient sa ne uitam la Estonia. In ianuarie 2011, s-a modificat legea pensiilor private pentru a incuraja competitia.
Transferurile intre fonduri au fost incurajate prin proceduri mai flexibile si s-a ajuns ca 115.000 de persoane sa isi schimbe fondul in 2011, dublu decat in anul precedent. Tinand cont ca numarul participantilor este de numai de 620.000 in Estonia, rata transferurilor s-a majorat de la 9% la 18% pe an.
La noi, s-au efectuat in jur de 3.000 de transferuri in 2012, astfel ca rata anuala a transferurilor a fost de 0,05%. Practic, transferurile sunt ca si inexistente!
Si trebuie avut in vedere ca 1 din 3 participanti inscrisi in Pilonul II nu si-a ales singur fondul de pensie, ci a fost repartizat prin loterie. Vorbim in total de peste 1,7 milioane de romani care se afla in acesta situatie.
La loterie, participantii sunt distributi catre toate fondurile de pe piata. Astfel, unii pot ajunge prin noroc la un fond foarte performant, in timp ce altii pot avea ghinioul sa fie repartizati la un fond cu performante mediocre. Acest lucru nu pare sa conteze pentru clienti, deoarece fiecare ramane acolo unde l-a trimis loteria.
Bariere in transferul participantilor
Cauza acestui dezinteres total fata de banii acumulati la fondul de pensie, nu par a tine strict de procedura de transfer.
Aceasta este destul de simpla: participantul contacteaza administratorul la care doreste sa isi mute banii, iar acesta ii poate trimite prin posta documentatia necesara. Tot ce are de facut este sa semneze actul de aderare si sa-l expedieze prin posta. In plus, trebuie sa trimita o alta notificare prin posta catre actualul administrator, prin care il anunta ca isi muta banii de la el.
Ulterior, administratorii regleaza conturile intre ei, iar viitoarele contributii vor fi directionate automat catre noul fond de pensie.
Procedura nu prespune nicio penalizare pentru participant. Aceasta se aplica doar daca isi muta banii mai devreme de 2 ani de la data aderarii, fiind de 5% din suma acumulata. Prin urmare, nu este recomandat transferul in astfel cazuri.
Conform datelor CSSPP, peste 5,2 milioane de clienti ar putea sa isi schimbe fondul de pensii fara sa plateasca nicio penalizare. Dar acest lucru se intampla foarte rar.
Principalul obstacol impus in procedura de transfer este interzicerea implicarii agentilor de marketing in aceste activitati. Restrictia a fost introdusa pentru a nu se ajunge la un razboi al comisioanelor de vanzare. Pericolul era ca agentii de marketing sa plimbe clientii de la un fond la altul, in functie de comisioanele platite de administratori, fara a se tine cont de interesul clientilor.
Scopul urmarit a fost atins, insa efectele au fost mai ample decat s-ar fi dorit, deoarece rolul informativ pe care agentii l-ar fi putut juca nu a fost preluat de nimeni.
In acest sens, ar fi nevoie de campanii de informare ample si regulate, pentru ca publicul sa constientizeze ca statul i-a pasat responsabilitatea asigurarii pensiei. La sfarsitul perioadei de contributie, clientul nu va putea da vina nici pe guvern, nici pe administrator daca pensia privata e prea mica. Riscul este in intregime al sau. De aceea trebuie sa se intereseze in mod regulat de modul in care banii sunt administrati.
Reforma reformei
Banii participantilor au sanse sa fie investiti eficient pe termen lung doar daca exista o concurenta reala intre fondurile de pensii.
Insa asa cum Conso.ro a aratat, problemele concurentiale afecteaza piata pensiilor private pe multiple componente:
- atragerea noilor clienti se face aproape exclusiv prin repartizare aleatorie;
- comisioanele fondurilor sunt aceleasi;
- structura portofoliilor de investitii este extrem de asemanatoare; chiar si analizand in detaliu detinerile de actiuni, toate fondurile mizeaza in principal pe aceleasi titluri;
- transferurile clientilor de la un fond la altul sunt aproape inghetate.
In aceste conditii, functionarea Pilonului II ridica semne de intrebare pe termen lung. Pensia a milioane de romani depinde de un sistem slab competitiv, menit sa preia greutatea care apasa acum pe bugetul de stat.
Pentru ca acest lucru sa se intample este insa nevoie ca statul sa joace un rol mai activ si sa ia masuri pentru a corecta deficientele aparute. Acest lucru sa intampla in aproape toate tarile, deoarece Pilonul II nu este inca un model testat cu succes in nicio tara din lume, ci un proiect care trebuie reglat din mers.
Sistemul de pensii private permite transferul participantilor intre fonduri. Daca un client este nemultimit de modul in care banii sai sunt investiti, acesta isi va putea schimba fondul de pensie, pentru a migra la unul mai performant. Mecanismele pietei ar asigura, in acest mod, concurenta intre administratori.
Ca multe alte elemente menite sa faca piata pensiiilor private mai competitiva, nici aceasta procedura nu functioneaza la noi.
Rata transferurilor este aproape zero
Rezultatele din ultimii ani sunt, putin spus, dezamagitoare. De la lansarea Pilonului II si pana in 2012, numarul total al persoanelor care au utilizat aceasta optiune este de numai 22.500.
Practic, putin peste 1% dintre participantii inrolati in Pilonul II au schimbat administratorul in ultimii 5 ani.
Ca sa ne facem o idee despre ce inseamna o piata concurentiala, este suficient sa ne uitam la Estonia. In ianuarie 2011, s-a modificat legea pensiilor private pentru a incuraja competitia.
Transferurile intre fonduri au fost incurajate prin proceduri mai flexibile si s-a ajuns ca 115.000 de persoane sa isi schimbe fondul in 2011, dublu decat in anul precedent. Tinand cont ca numarul participantilor este de numai de 620.000 in Estonia, rata transferurilor s-a majorat de la 9% la 18% pe an.
La noi, s-au efectuat in jur de 3.000 de transferuri in 2012, astfel ca rata anuala a transferurilor a fost de 0,05%. Practic, transferurile sunt ca si inexistente!
Si trebuie avut in vedere ca 1 din 3 participanti inscrisi in Pilonul II nu si-a ales singur fondul de pensie, ci a fost repartizat prin loterie. Vorbim in total de peste 1,7 milioane de romani care se afla in acesta situatie.
La loterie, participantii sunt distributi catre toate fondurile de pe piata. Astfel, unii pot ajunge prin noroc la un fond foarte performant, in timp ce altii pot avea ghinioul sa fie repartizati la un fond cu performante mediocre. Acest lucru nu pare sa conteze pentru clienti, deoarece fiecare ramane acolo unde l-a trimis loteria.
Bariere in transferul participantilor
Cauza acestui dezinteres total fata de banii acumulati la fondul de pensie, nu par a tine strict de procedura de transfer.
Aceasta este destul de simpla: participantul contacteaza administratorul la care doreste sa isi mute banii, iar acesta ii poate trimite prin posta documentatia necesara. Tot ce are de facut este sa semneze actul de aderare si sa-l expedieze prin posta. In plus, trebuie sa trimita o alta notificare prin posta catre actualul administrator, prin care il anunta ca isi muta banii de la el.
Ulterior, administratorii regleaza conturile intre ei, iar viitoarele contributii vor fi directionate automat catre noul fond de pensie.
Procedura nu prespune nicio penalizare pentru participant. Aceasta se aplica doar daca isi muta banii mai devreme de 2 ani de la data aderarii, fiind de 5% din suma acumulata. Prin urmare, nu este recomandat transferul in astfel cazuri.
Conform datelor CSSPP, peste 5,2 milioane de clienti ar putea sa isi schimbe fondul de pensii fara sa plateasca nicio penalizare. Dar acest lucru se intampla foarte rar.
Principalul obstacol impus in procedura de transfer este interzicerea implicarii agentilor de marketing in aceste activitati. Restrictia a fost introdusa pentru a nu se ajunge la un razboi al comisioanelor de vanzare. Pericolul era ca agentii de marketing sa plimbe clientii de la un fond la altul, in functie de comisioanele platite de administratori, fara a se tine cont de interesul clientilor.
Scopul urmarit a fost atins, insa efectele au fost mai ample decat s-ar fi dorit, deoarece rolul informativ pe care agentii l-ar fi putut juca nu a fost preluat de nimeni.
In acest sens, ar fi nevoie de campanii de informare ample si regulate, pentru ca publicul sa constientizeze ca statul i-a pasat responsabilitatea asigurarii pensiei. La sfarsitul perioadei de contributie, clientul nu va putea da vina nici pe guvern, nici pe administrator daca pensia privata e prea mica. Riscul este in intregime al sau. De aceea trebuie sa se intereseze in mod regulat de modul in care banii sunt administrati.
Reforma reformei
Banii participantilor au sanse sa fie investiti eficient pe termen lung doar daca exista o concurenta reala intre fondurile de pensii.
Insa asa cum Conso.ro a aratat, problemele concurentiale afecteaza piata pensiilor private pe multiple componente:
- atragerea noilor clienti se face aproape exclusiv prin repartizare aleatorie;
- comisioanele fondurilor sunt aceleasi;
- structura portofoliilor de investitii este extrem de asemanatoare; chiar si analizand in detaliu detinerile de actiuni, toate fondurile mizeaza in principal pe aceleasi titluri;
- transferurile clientilor de la un fond la altul sunt aproape inghetate.
In aceste conditii, functionarea Pilonului II ridica semne de intrebare pe termen lung. Pensia a milioane de romani depinde de un sistem slab competitiv, menit sa preia greutatea care apasa acum pe bugetul de stat.
Pentru ca acest lucru sa se intample este insa nevoie ca statul sa joace un rol mai activ si sa ia masuri pentru a corecta deficientele aparute. Acest lucru sa intampla in aproape toate tarile, deoarece Pilonul II nu este inca un model testat cu succes in nicio tara din lume, ci un proiect care trebuie reglat din mers.
