Fondul Monetar International (FMI) il contrazice pe guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei in privinta dobanzilor. In timp ce Mugur Isarescu sustine ca in Romania nu exista dobanzi negative, instituatia financiara internationala atrage atentia bancii centrale sa ia masuri pentru a reduce diferenta dintre dobanda cheie si dobanzile din piata.
In recomandarea sa, FMI sustine ca BNR ar trebuisa mentina actualul nivel al dobanzii de politica monetara, de 1,75% pe an, si sa inceapa sa reduca diferenta dintre dobanda cheie si dobanzile din piata, prin absorbtii de lichiditate si ingustarea coridorului de dobanzi.
Raportul FMI, realizat in cadrul consultarilor cu Romania pe baza Articolului IV, mentioneaza ca pe piata monetara persista o diferenta intre dobanda cheie si ratele interbancare care ar putea sa submineze eficacitatea cadrului de politica monetara. ”Dobanzile reale, ajustandu-se in linie cu inflatia, au devenit negative”, explica expertii FMI.
Fondul recomanda BNR sa dea un semnal de intarire a politicii monetare
Ca argumente pentru mentinerea dobanzii cheie, FMI mentioneaza inflatia negativa, un nivel redus al inflatiei importate, dar si incertitudinile cu privire la expectatiile inflationiste. Astfel, institutia internationala sustine ca actuala dobanda poate fi pastrata neschimbata pana cand proiectia privind inflatia se indreapta mai clar catre un nivel deasupra tintei. ”Oricum, BNR ar trebui sa dea un semnal de intarire si sa inceapa sa reduca diferenta dintre dobanda de politica monetara ai dobanzile din piata, prin absorbtii de lichiditate si ingustarea coridorului de dobanzi. Aceste masuri vor duce la intarirea cadrului de politica monetara. Avand in vedere impulsul fiscal puternic pro-ciclic, ar putea fi necesar ca politica monetara sa sprijine reducerea efectelor nedorite in gestionarea cererii interne”, subliniaza expertii FMI.
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a negat, in repetata randuri, ca in Romania ar exista dobanzi negative, desi a admis ca bancile practica, in anumite cazuri, comisioane ridicate, care erodeaza castigul deponentilor. Pe de alta parte, guvernatorul a anuntat recent ca la nivelul bancii centrale se analizeaza reducerea coridorului de dobanzi, dintre facilitatea de depozit (dobanda la care bancile isi plaseaza banii la BNR) si dobanda de politica monetara, pe de o parte, si cel dintre dobanda cheie si dobanda Lombard (la care se imprumuta bancile de la banca centrala in caz de necesitate). In acest moment, coridorul de dobanda este de 1,5 puncte procentuale.
FMI nu se intelege cu BNR nici pe inflatie
Nici in privinta evolutiei preturilor de consum, specialistii Fondului nu par a fi pe aceeasi lungime de unda cu BNR. Acestia se asteapta la o inflatie de 3,5% la finalul anului viitor, la limita superioara a intervalului de variatie din jurul tintei de 2,15%, insa cea mai recenta prognoza a bancii centrale arata o crestere a preturilor de consum de 2,7% la finalul lui 2017.
”Avand in vedere cererea interna puternica, restrangerea deficitului de cerere, impulsul fiscal consistent si cresterile semnificative de venituri, inflatia este de asteptat sa creasca aproape de 3,5%, nivelul superior al intervalului din jurul tintei de inflatie, la finalul anului 2017”, se mai arata in documentul FMI.
In recomandarea sa, FMI sustine ca BNR ar trebuisa mentina actualul nivel al dobanzii de politica monetara, de 1,75% pe an, si sa inceapa sa reduca diferenta dintre dobanda cheie si dobanzile din piata, prin absorbtii de lichiditate si ingustarea coridorului de dobanzi.
Raportul FMI, realizat in cadrul consultarilor cu Romania pe baza Articolului IV, mentioneaza ca pe piata monetara persista o diferenta intre dobanda cheie si ratele interbancare care ar putea sa submineze eficacitatea cadrului de politica monetara. ”Dobanzile reale, ajustandu-se in linie cu inflatia, au devenit negative”, explica expertii FMI.
Fondul recomanda BNR sa dea un semnal de intarire a politicii monetare
Ca argumente pentru mentinerea dobanzii cheie, FMI mentioneaza inflatia negativa, un nivel redus al inflatiei importate, dar si incertitudinile cu privire la expectatiile inflationiste. Astfel, institutia internationala sustine ca actuala dobanda poate fi pastrata neschimbata pana cand proiectia privind inflatia se indreapta mai clar catre un nivel deasupra tintei. ”Oricum, BNR ar trebui sa dea un semnal de intarire si sa inceapa sa reduca diferenta dintre dobanda de politica monetara ai dobanzile din piata, prin absorbtii de lichiditate si ingustarea coridorului de dobanzi. Aceste masuri vor duce la intarirea cadrului de politica monetara. Avand in vedere impulsul fiscal puternic pro-ciclic, ar putea fi necesar ca politica monetara sa sprijine reducerea efectelor nedorite in gestionarea cererii interne”, subliniaza expertii FMI.
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a negat, in repetata randuri, ca in Romania ar exista dobanzi negative, desi a admis ca bancile practica, in anumite cazuri, comisioane ridicate, care erodeaza castigul deponentilor. Pe de alta parte, guvernatorul a anuntat recent ca la nivelul bancii centrale se analizeaza reducerea coridorului de dobanzi, dintre facilitatea de depozit (dobanda la care bancile isi plaseaza banii la BNR) si dobanda de politica monetara, pe de o parte, si cel dintre dobanda cheie si dobanda Lombard (la care se imprumuta bancile de la banca centrala in caz de necesitate). In acest moment, coridorul de dobanda este de 1,5 puncte procentuale.
FMI nu se intelege cu BNR nici pe inflatie
Nici in privinta evolutiei preturilor de consum, specialistii Fondului nu par a fi pe aceeasi lungime de unda cu BNR. Acestia se asteapta la o inflatie de 3,5% la finalul anului viitor, la limita superioara a intervalului de variatie din jurul tintei de 2,15%, insa cea mai recenta prognoza a bancii centrale arata o crestere a preturilor de consum de 2,7% la finalul lui 2017.
”Avand in vedere cererea interna puternica, restrangerea deficitului de cerere, impulsul fiscal consistent si cresterile semnificative de venituri, inflatia este de asteptat sa creasca aproape de 3,5%, nivelul superior al intervalului din jurul tintei de inflatie, la finalul anului 2017”, se mai arata in documentul FMI.
