Cresterea dobanzilor interbancare, care imprima la randul lor cresterea dobanzilor la credite, este determinata de presiunile inflationiste, dar si de scumpirea finantarilor statului.
La sfarsitul saptamanii trecute, Robor la 3 luni ajunsese la 5,2%, iar Robor la 6 luni la 5,31%. Cei care au credite mai vechi de mai 2019 si nu au facut inca trecerea de la Robor la IRCC simt deja cresterile din ultima vreme a dobanzilor din piata interbancara in propria rata.
Cei care au imprumuturile legate la IRCC (1,86% este valoarea actuala, aferenta trimestrului 4 din 2021, aici indicele se calculeaza cu un anumit decalaj fata de piata interbancara) se confrunta cu o presiune mai mica, dar indicele se va ajusta la randul sau la raportarile urmatoare, urmand a se apropia de valorile din prezent ale Robor.
De ce cresc dobanzile?
Prima si cea mai importanta influenta vine din cresterea preturilor in economie, unde inflatia depasise deja 10% la nivelul lunii aprilie.
Dobanda de politica monetara a intrat in luna mai de la reperul de 3%, dar BNR nu va putea mentine pentru multa vreme un decalaj atat de mare intre inflatia si dobanzile din economie.
Si nu pentru ca ar presa bancile sa poata culege dobanzi cat mai mari din activitatea de creditare, ci pentru ca investitorii (tot banci locale, in mare parte) au inceput sa supraliciteze cand vine vorba de imprumuturile statului pe termen mai lung.
Bondurile guvernamentale cu scadenta la 10 ani au ajuns la un randament de 7,57%, cel mai mare din UE (fata de 4,73% in Cehia, 7,39% in Ungaria, 6,84% in Polonia sau 3,57% in Grecia, o tara-problema candva).
Or, cata vreme Ungaria de pilda a urcat deja la o dobanda de politica monetara de 5,4%, BNR nu mai poate ramane in urma prea mult timp, mai ales ca deja decalajul dintre dobanda BNR si randamentul bondurilor la 10 ani creste.
Dupa ce autoritatile s-au convins ca inflatia nu este un fenomen conjunctural ci unul de durata iar investitorii s-au mutat cu dobanzile la bondurile la 10 ani mult mai aproape de rata inflatiei decat de dobanda BNR, politica monetara trebuie sa tina cont de noile realitati.
Este o veste buna pentru deponenti, supusi unei veritabile represiuni in ultima vreme, randamentele depozitelor la termen dar si a titlurilor de stat fiind plasate mult sub inflatie, dar una neplacuta pentru debitori, indiferent de algoritmul folosit la calculul ratelor.
Exista si riscuri in spatele IRCC?
Mai multi formatori de opinie din zona mediului bancar acrediteaza ideea ca trecerea de la ROBOR la IRCC ar implica si riscuri care n-ar trebui neglijate, fiind o conversie ireversibila.
Opiniile respective subliniaza ca, desi IRCC are o valoare semnificativ mai redusa in prezent decat cea a Robor la 3 sau 6 luni, cand tendinta de crestere a dobanzilor se va inversa, cei care au creditele legate de IRCC vor plati o perioada dobanzi mai mari dat fiind decalajul de 6 luni fata de fotografia pietei monetare pe care il include indicele.
Ce se pierde din vedere este ca, excluzand acest decalaj, valorile IRCC au fost mereu mai mici decat cele ale Robor. De pilda, in urma cu 6 luni, Robor la 6 luni avea o valoare de 2,56% (8 noiembrie 2021) care este superioara valorii IRCC de azi (1,86%).
Indicele IRCC incluzand o medie a tuturor scadentelor tranzactionate, de la cele foarte scurte (o zi, doua, o saptamana, o luna, etc) pana la cele mai lungi (un an) se va plasa de regula sub valorile indicelui ale Robor, care este prins in contractele de credit in principal pentru scadentele de 3, respectiv 6 luni, daca aducem umar la umar cei doi indici.
Astfel incat, exceptand primele luni in care tendinta de crestere a dobanzilor se poate inversa, cine mizeaza constant pe IRCC va iesi mai ieftin decat in cazul imprumuturilor legate de Robor.
No comments:
Post a Comment