Pentru ca a promis reducerea ratelor la banca pentru romani, Guvernul a modificat modul de calcul pentru indicele de referinta in functie de care se actualizeaza dobanzile variabile la creditele in lei. Insa, in lipsa unor calcule concrete, scaderea ratelor nu este garantata.
Astfel, in Ordonanta care modifica OUG 114/2018 s-au introdus o serie de prevederi care modifica Ordonantele 50/2010 si 52/2016. In urma acestora, pentru creditele in lei, dobanda va fi compusa dintr-un indice de referinta calculat exclusiv pe baza tranzactiilor interbancare la o anumita perioada, la care creditorul poate sa adauge o anumita marja fixa pe toata perioada derularii contractului. Acesta va inlocui, practic, actualul ROBOR.
In plus, la actualizarea trimestriala a dobanzii nu se va mai lua in calcul valoarea indicelui din ultima zi a trimestrului care se incheie sau prima zi a trimestrului urmator, ci media ratelor de dobanda zilnice din trimestrul anterior, aplicabila pentru urmatoarele trei luni.
Ce se intampla cu creditele in derulare?
Schimbarea indicelui se produce automat doar pentru creditele nou acordate dupa data de 2 mai sau refinantate dupa aceasta data. Cu toate acestea, noul indice va putea fi utilizat si pentru creditele in derulare, daca banca si clientul ajung la o intelegere in aceasta privinta, parafata “prin act aditional la contractul de credit”.
Din 2010 pana acum, dobanda variabila la creditele in lei era calculata in functie de ROBOR (rata medie a dobanzii la care bancile romanesti se imprumuta intre ele in lei) plus o marja fixa. Formula a fost introdusa prin OUG 50, pentru a transparentiza modul in care se calculeaza dobanzile la creditele in lei acordate populatiei.
Pentru creditele in valuta, referinta este EURIBOR/LIBOR, si aceasta ramane neschimbata.
ROBOR dispare si din calculul taxei pe active
Indicele ROBOR nu va mai fi utilizat nici ca referinta pentru nivelul taxei pe activele bancare, asa cum fusese prevazut initial in OUG 114/2018.
Prin aceeasi Ordonanta, Guvernul a modificat si prevederile din OUG 114 referitoare la taxa pe active, denumita initial “taxa pe lacomie”.
Aceasta a fost mult redusa, prin prisma faptului ca se va aplica anual, nu trimestrial cum se prevedea in varianta originala, va fi mai mica pentru bancile cu cota de piata sub 1%, iar bancile cu pierdere contabila nu o vor plati deloc. In plus, nu mai exista legatura cu ROBOR, decuplare intens solicitata de mediul bancar.
In urma modificarilor adoptate, nivelul taxei ramane la 0,4% pentru activele bancilor cu o cota de piata de peste 1%, dar se va calcula pe an si se va plati semestrial. Primul termen de plata este 25 august 2019. Pentru bancile cu o cota de piata sub 1%, taxa va fi de 0,2% pe an. Cota de piata este cea stabilita la sfarsitul semestrului/anului pentru care se datoreaza taxa.
In ce conditii poate sa scada taxa?
In plus, taxa poate fi redusa, daca bancile ating un anumit nivel de creditare, sau reduc marja de dobanda. Referintele pentru acesti indicatori sunt stabilite anual de Guvern. Pentru anul 2019, pentru fiecare institutie bancara, tinta de crestere a creditarii este de + 8%, tinta de diminuare a marjei de dobanda este de -8%, iar marja de referinta a dobanzii este de 4 puncte procentuale.
Asadar, taxa se poate reduce cu 50% in cazul in care soldul creditelor acordate firmelor si populatiei creste cu o valoare egala sau mai mare decat tinta de crestere a creditarii (+8%). De scaderi de taxa cu mai putin de 50% pot beneficia si bancile care majoreaza creditarea in masura mai mica, proportional.
De asemenea, taxa poate sa scada tot cu 50% in cazul in care marja de dobanda a bancii, calculata la nivelul semestrului/anului pentru care se datoreaza, este sub nivelul marjei de referinta a dobanzii (4%), sau in cazul in care diminuarea marjei de dobanda este egala sau mai mare decat tinta de diminuare a marjei de dobanda (-8%). Taxa se reduce in masura mai mica, de asemenea, procentual cu reducerea marjei.
Daca banca indeplineste ambele criterii, taxa se reduce la zero.
Totodata, de la plata taxei au fost excluse mai multe categorii de active, respectiv:
a) numerarul;
b) solduri de numerar la banci centrale la valoare neta, din care se exclud expunerile neperformante;
c) expuneri neperformante la valoare neta;
d) titluri de datorie emise de administratii publice la valoare neta, din care se exclud expunerile neperformante;
e) credite si avansuri acordate administratiilor publice la valoare neta, din care se exclud expunerile neperformante;
f) credite acordate de institutiile de credit sectorului neguvernamental purtatoare de garantii primite din partea administratiei publice centrale la valoare neta, din care se exclud expunerile neperformante;
g) credite acordate institutiilor de credit, creante atasate si sume de amortizat, la valoare neta, din care se exclud expunerile neperformante ; depozite la institutii de credit, creante atasate si sume de amortizat, la valoare neta, din care se exclud expunerile neperformante; conturi de corespondent la institutii de credit (nostro) si creante atasate, la valoare neta, din care se exclud expunerile neperformante; operatiuni reverse repo si titluri luate cu imprumut, creante atasate si sume de amortizat, la valoare neta, din care se exclud expunerile neperformante.
Totodata, nu sunt supuse taxei pe active institutiile bancare care inregistreaza pierdere contabila, inainte de calculul taxei pe active, la sfarsitul semestrului, respectiv al anului pentru care se datoreaza taxa.
No comments:
Post a Comment