Indicatorul Robor la 3 luni, in functie de care se actualizeaza dobanzile la credite, isi reia cresterea dupa o perioada de aproximativ doua luni de acalmie, si nu da semne sa se opreasca prea curand. In aceste conditii, dobanzile la creditele in derulare vor creste cu siguranta, in timp ce deponentii se vad tot mai pagubiti.
Dobanzile la creditele in lei ale populatiei sunt legate de indicatorul de referinta Robor (cele mai multe cu actualizarea la trei luni), astfel ca, din septembrie pana in prezent (de cand indicatorul a inceput sa creasca accelerat), debitorii se confrunta cu rate din ce in ce mai mari la banca.
In schimb, deponentii nu beneficiaza de aceasta crestere a dobanzilor, pusa de bancheri pe seama inflatiei in crestere si a conditiilor macroeconomice tensionate. Acestia din urma profita de lipsa apetentei pentru risc a celor care se indreapta cu precadere spre produse de economisire in defavoarea altor intrumente investitionale, cu grad mai ridicat de risc si intarzie majorarea dobanzilor la depozitele aflate in sold.
Astfel, in conditiile in care dobanzile la depozite raman sub 1%, iar preturile cresc rapid, valoarea banilor in banca scade vazand cu ochii.
Dobanzile la depozite cresc insignifiant
Potrivit datelor BNR, pentru depozitele noi ale populatiei se remarca o crestere de dobanda insignifianta, de la 0,74% la 0,8% in medie, departe, insa de avansul Robor la trei luni, care s-a triplat in ultima parte a anului trecut.
Aceeasi evolutie a avut-o si indicatorul care reflecta evolutia dobanzilor platite de banci pentru depozitele atrase de la alte banci (Robid). Din 1 septembrie 2017 pana in prezent, indicatorul s-a triplat la trei luni (de la 0,54% la 1,68%) si este mai mult decat dublu la 12 luni (de la 0,8% la 1,97%).
In aceste conditii, apare intrebarea: daca dobanzile la credite sunt legate de Robor (rata medie a dobanzii pentru creditele in lei acordate pe piata interbancara romaneasca), de ce dobanzile la depozite nu pot fi legate de Robid (rata medie a dobanzii la depozitele atrase pe piata interbancara romaneasca) ?
Si asta pentru ca, cel putin in acest an, avand in vedere prognozele de inflatie (de 5% in prima parte a anului si de 3,5% la final de 2018), deponentii vor pierde bani din depozitele bancare, mai ales ca BNR sustine ca nu poate creste prea mult dobanda de politica monetara si, implicit, dobanda la facilitatea de depozit.
Recent, banca centrala a majorat dobanda de politica mometara, pentru a adoua oara in acest an, la 2,25% pe an. In aceste conditi, dobanda la facilitatea de depozit a ajuns la 1,25% pe an, oricum peste media dobanzilor acordate de banci deponentilor.
BNR someaza bancherii sa creasca dobanzile la depozite
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, sustine ca aceasta dobanda este foarte buna in context european si ca bancile ar trebui sa creasca remuneratiile pentru depozitele clientelei inainte sa ceara mai mult de la BNR.
„Le adresez din nou un mesaj prietenilor din bancile din Romania, dar si de peste hotare: tindem sa iesim din club exact la depozite noi la termen ale populatiei. Noi le dam 1,25% la excesul de lichiditate, concentrat pe vreo 6 banci mari. 1,25% e un nivel bunicel de tot, fata de ce se da in Europa. Si acceptam sa ne ducem cu acesta sus daca conditiile vor cere sa ne apropiem de 2,25% cat este rata de politica monetara, prin operatiuni de sterilizare. Dar atunci ne ducem la 2,25%, ceea ce este, deja, din punct de vedere european chiar foarte ridicat, si ei (bancherii -n.r.) raman cu ratele de dobanda la depozite la mai putin de 1%. Aici trebuie pastrat un echilibru!”, spune guvernatorul.
Acesta a prezentat si un grafic din care reiese clar ca dobanzile sunt real-negative, atat in cazul ratelor interbancare, cat si a remuneratiilor la termen. Pe de alta parte, in cazul depozitelor la termen ale populatiei, dobanzile sunt puternic real-negative, cele mai scazute in comparatie cu tarile din regiune.
Pe de alta parte, guvernatorul sustine ca BNR nu are cum sa faca dobanzile real pozitive in contextul european si international.
„In ultimele luni, datorita acestui puseu inflationist, rata anuala a inflatiei a sarit peste dobanda noastra si peste dobanda Robor, si au inceput discutiile - dobanzile sunt negative, de ce nu se duce BNR cu rata de politica monetara la 4% sau la 5%. Chiar ca nu ne putem dezlipi sa fim noi singurii din Europa care sa facem acest lucru cu dobanzile, sa le impingem foarte in sus. Stimulam intrarile de capitaluri speculative. Oricum, suntem cu dobanda cea mai mare din Europa!”, spune guvernatorul.
El se teme ca intr-un astfel de scenariu Romania s-ar confrunta cu o infuzie de bani speculativi. „Noi am mai trait acel numit carry-trade. Bancile, in loc sa faca creditare a economiei, trezorierii aduceau banii de la banca mama si ii plasau la banca nationala”, a mentionat Isarescu.
Analistii financiari estimeaza ca BNR va urca dobanda cheie la 2,75-3% la finele anului. Cu o inflatie prognozata la 3,5% la finele lui 2018, dobanzile vor ramane, in aceste conditii, real-negative si in acest an.
Dobanzile la creditele in lei ale populatiei sunt legate de indicatorul de referinta Robor (cele mai multe cu actualizarea la trei luni), astfel ca, din septembrie pana in prezent (de cand indicatorul a inceput sa creasca accelerat), debitorii se confrunta cu rate din ce in ce mai mari la banca.
In schimb, deponentii nu beneficiaza de aceasta crestere a dobanzilor, pusa de bancheri pe seama inflatiei in crestere si a conditiilor macroeconomice tensionate. Acestia din urma profita de lipsa apetentei pentru risc a celor care se indreapta cu precadere spre produse de economisire in defavoarea altor intrumente investitionale, cu grad mai ridicat de risc si intarzie majorarea dobanzilor la depozitele aflate in sold.
Astfel, in conditiile in care dobanzile la depozite raman sub 1%, iar preturile cresc rapid, valoarea banilor in banca scade vazand cu ochii.
Dobanzile la depozite cresc insignifiant
Potrivit datelor BNR, pentru depozitele noi ale populatiei se remarca o crestere de dobanda insignifianta, de la 0,74% la 0,8% in medie, departe, insa de avansul Robor la trei luni, care s-a triplat in ultima parte a anului trecut.
Aceeasi evolutie a avut-o si indicatorul care reflecta evolutia dobanzilor platite de banci pentru depozitele atrase de la alte banci (Robid). Din 1 septembrie 2017 pana in prezent, indicatorul s-a triplat la trei luni (de la 0,54% la 1,68%) si este mai mult decat dublu la 12 luni (de la 0,8% la 1,97%).
In aceste conditii, apare intrebarea: daca dobanzile la credite sunt legate de Robor (rata medie a dobanzii pentru creditele in lei acordate pe piata interbancara romaneasca), de ce dobanzile la depozite nu pot fi legate de Robid (rata medie a dobanzii la depozitele atrase pe piata interbancara romaneasca) ?
Si asta pentru ca, cel putin in acest an, avand in vedere prognozele de inflatie (de 5% in prima parte a anului si de 3,5% la final de 2018), deponentii vor pierde bani din depozitele bancare, mai ales ca BNR sustine ca nu poate creste prea mult dobanda de politica monetara si, implicit, dobanda la facilitatea de depozit.
Recent, banca centrala a majorat dobanda de politica mometara, pentru a adoua oara in acest an, la 2,25% pe an. In aceste conditi, dobanda la facilitatea de depozit a ajuns la 1,25% pe an, oricum peste media dobanzilor acordate de banci deponentilor.
BNR someaza bancherii sa creasca dobanzile la depozite
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, sustine ca aceasta dobanda este foarte buna in context european si ca bancile ar trebui sa creasca remuneratiile pentru depozitele clientelei inainte sa ceara mai mult de la BNR.
„Le adresez din nou un mesaj prietenilor din bancile din Romania, dar si de peste hotare: tindem sa iesim din club exact la depozite noi la termen ale populatiei. Noi le dam 1,25% la excesul de lichiditate, concentrat pe vreo 6 banci mari. 1,25% e un nivel bunicel de tot, fata de ce se da in Europa. Si acceptam sa ne ducem cu acesta sus daca conditiile vor cere sa ne apropiem de 2,25% cat este rata de politica monetara, prin operatiuni de sterilizare. Dar atunci ne ducem la 2,25%, ceea ce este, deja, din punct de vedere european chiar foarte ridicat, si ei (bancherii -n.r.) raman cu ratele de dobanda la depozite la mai putin de 1%. Aici trebuie pastrat un echilibru!”, spune guvernatorul.
Acesta a prezentat si un grafic din care reiese clar ca dobanzile sunt real-negative, atat in cazul ratelor interbancare, cat si a remuneratiilor la termen. Pe de alta parte, in cazul depozitelor la termen ale populatiei, dobanzile sunt puternic real-negative, cele mai scazute in comparatie cu tarile din regiune.
Pe de alta parte, guvernatorul sustine ca BNR nu are cum sa faca dobanzile real pozitive in contextul european si international.
„In ultimele luni, datorita acestui puseu inflationist, rata anuala a inflatiei a sarit peste dobanda noastra si peste dobanda Robor, si au inceput discutiile - dobanzile sunt negative, de ce nu se duce BNR cu rata de politica monetara la 4% sau la 5%. Chiar ca nu ne putem dezlipi sa fim noi singurii din Europa care sa facem acest lucru cu dobanzile, sa le impingem foarte in sus. Stimulam intrarile de capitaluri speculative. Oricum, suntem cu dobanda cea mai mare din Europa!”, spune guvernatorul.
El se teme ca intr-un astfel de scenariu Romania s-ar confrunta cu o infuzie de bani speculativi. „Noi am mai trait acel numit carry-trade. Bancile, in loc sa faca creditare a economiei, trezorierii aduceau banii de la banca mama si ii plasau la banca nationala”, a mentionat Isarescu.
Analistii financiari estimeaza ca BNR va urca dobanda cheie la 2,75-3% la finele anului. Cu o inflatie prognozata la 3,5% la finele lui 2018, dobanzile vor ramane, in aceste conditii, real-negative si in acest an.
No comments:
Post a Comment