Legea insolventei persoanelor fizice va fi aplicata cu doua luni mai devreme, respectiv incepand cu luna noiembrie. Parlamentul a adoptat un proiect de lege in acest sens. Bancile se declara de acord cu masura, dupa adoptarea darii in plata si sub presiunea conversiei creditelor in valuta la cursul istoric.
La finalul anului trecut, Guvernul a amanat intrarea in vigoare a legii cu un an, respectiv pana la data de 31 decembrie 2016, din cauza lipsei infrastructurii necesare aplicarii actului normativ.
Plenul Camerei Deputatilor, decizionala in acest caz, a adoptat astfel, OUG 61/2015 pentru prorogarea termenului de intrare in vigoare a legii privind procedura insolventei persoanelor fizice, dar a inlocuit termenul stabilit de Guvern cu altul, respectiv 31 octombrie 2016.
Actul normativ a fost adoptat la jumatatea anului trecut in Parlament si ar fi trebuit sa intre in vigoare dupa sase luni, insa aplicarea a fost amanata pentru ca Guvernul nu a adoptat normele necesare si nici nu a fost pregatit personalul necesar pentru a se ocupa de astfel de cazuri.
Potrivit Legii insolventei, debitorii care vor fi interesati de aceasta procedura vor depune o cerere de insolventa la o comisie formata din functionari publici de la Protectia Consumatorilor, Ministerul Muncii si cel al Finantelor. Aceasta comisie va gestiona dosarele si va adopta sau respinge cererile debitorilor, dar de administrarea averii acestora se va ocupa un administrator judiciar.
Debitorii pot merge pe calea unei restructurari a datoriei, in care fac angajamente de plata, pe care trebuie sa le respecte sau pe calea falimentului, procedura in care le sunt lichidate bunurile detinute. In cele din urma, instanta poate decide sa stearga datoriile neachitate. Procedura dureaza pana la cinci ani.
Bancile se plang de impactul conversiei, desi nu l-au calculat
Reprezentantii bancilor au revenit asupra afirmatiilor potrivit carora ei au solicitat deja, in repetate randuri, ca legea sa fie aplicata mai devreme decat anuntase initial Guvernul. Pe de alta parte, bancherii se declara mai preocupati, in prezent, de Legea privind darea in plata si de initiativa privind conversia creditelor in valuta la cursul istoric.
Inainte de aparitia acestor initiative, insa, bancile s-au opus timp de mai multi ani, cu toate mijloacele pe care le-au avut la indemana, numeroaselor initiative legislative pe tema insolventei personale.
Sustinerea pentru legea insolventei persoanale vine, insa, in contextul in care, in aceasta perioada, in Parlament se discuta legea conversiei creditelor in valuta la cursul istoric, initiativa considerata de bancheri a avea un efect "de tsunami" pe piata bancara. In privinta impactului acestui act normativ, reprezentantii Asociatiei Romane a Bancilor spun ca va fi mai mare decat cel al legii privind darea in plata, acesta nu a fost calculat.
Pana in prezent, singura estimare privind impactul conversiei, insa doar pentru creditele in franci elvetieni, vine de de la directorul Directiei Stabilitate Financiara din cadrul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Eugen Radulescu. Acesta a declarat recent ca impactul conversiei la cursul istoric va fi de 2,4 miliarde de lei.
"In cazul in care s-ar realiza aceasta conversie la cursul istoric costurile pe care vor trebui sa le suporte bancile din diferenta de curs valutar este de 2,4 miliarde de lei. Aceasta se va transpune intr-o scadere medie de 1,8 puncte a solvabilitatii sistemului bancar, ceea ce inca pare sa fie suportabila. Atata doar ca avem doua banci care vor ajunge cu indicatorul de solvabilitate sub nivelul care le permite continuarea functionarii, iar alte patru banci cu indicatorii de solvabilitate sub nivelul prudential recomandat in momentul de fata", a precizat Eugen Radulescu.
La finalul anului trecut, Guvernul a amanat intrarea in vigoare a legii cu un an, respectiv pana la data de 31 decembrie 2016, din cauza lipsei infrastructurii necesare aplicarii actului normativ.
Plenul Camerei Deputatilor, decizionala in acest caz, a adoptat astfel, OUG 61/2015 pentru prorogarea termenului de intrare in vigoare a legii privind procedura insolventei persoanelor fizice, dar a inlocuit termenul stabilit de Guvern cu altul, respectiv 31 octombrie 2016.
Actul normativ a fost adoptat la jumatatea anului trecut in Parlament si ar fi trebuit sa intre in vigoare dupa sase luni, insa aplicarea a fost amanata pentru ca Guvernul nu a adoptat normele necesare si nici nu a fost pregatit personalul necesar pentru a se ocupa de astfel de cazuri.
Potrivit Legii insolventei, debitorii care vor fi interesati de aceasta procedura vor depune o cerere de insolventa la o comisie formata din functionari publici de la Protectia Consumatorilor, Ministerul Muncii si cel al Finantelor. Aceasta comisie va gestiona dosarele si va adopta sau respinge cererile debitorilor, dar de administrarea averii acestora se va ocupa un administrator judiciar.
Debitorii pot merge pe calea unei restructurari a datoriei, in care fac angajamente de plata, pe care trebuie sa le respecte sau pe calea falimentului, procedura in care le sunt lichidate bunurile detinute. In cele din urma, instanta poate decide sa stearga datoriile neachitate. Procedura dureaza pana la cinci ani.
Bancile se plang de impactul conversiei, desi nu l-au calculat
Reprezentantii bancilor au revenit asupra afirmatiilor potrivit carora ei au solicitat deja, in repetate randuri, ca legea sa fie aplicata mai devreme decat anuntase initial Guvernul. Pe de alta parte, bancherii se declara mai preocupati, in prezent, de Legea privind darea in plata si de initiativa privind conversia creditelor in valuta la cursul istoric.
Inainte de aparitia acestor initiative, insa, bancile s-au opus timp de mai multi ani, cu toate mijloacele pe care le-au avut la indemana, numeroaselor initiative legislative pe tema insolventei personale.
Sustinerea pentru legea insolventei persoanale vine, insa, in contextul in care, in aceasta perioada, in Parlament se discuta legea conversiei creditelor in valuta la cursul istoric, initiativa considerata de bancheri a avea un efect "de tsunami" pe piata bancara. In privinta impactului acestui act normativ, reprezentantii Asociatiei Romane a Bancilor spun ca va fi mai mare decat cel al legii privind darea in plata, acesta nu a fost calculat.
Pana in prezent, singura estimare privind impactul conversiei, insa doar pentru creditele in franci elvetieni, vine de de la directorul Directiei Stabilitate Financiara din cadrul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Eugen Radulescu. Acesta a declarat recent ca impactul conversiei la cursul istoric va fi de 2,4 miliarde de lei.
"In cazul in care s-ar realiza aceasta conversie la cursul istoric costurile pe care vor trebui sa le suporte bancile din diferenta de curs valutar este de 2,4 miliarde de lei. Aceasta se va transpune intr-o scadere medie de 1,8 puncte a solvabilitatii sistemului bancar, ceea ce inca pare sa fie suportabila. Atata doar ca avem doua banci care vor ajunge cu indicatorul de solvabilitate sub nivelul care le permite continuarea functionarii, iar alte patru banci cu indicatorii de solvabilitate sub nivelul prudential recomandat in momentul de fata", a precizat Eugen Radulescu.
No comments:
Post a Comment