Modificarea dobanzilor reprezinta principalul risc la care sunt expuse fondurile de investitii din Romania, participante la testul de stres derulat de Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF). Numarul acestora se ridica la 102 entitati, din care 73 sunt fonduri deschise de investitii si 29 - fonduri inchise , cu active de 21,61 miliarde lei.
Testul de stres a avut ca scop investigarea eventualelor vulnerabilitati existente pe piata, atat la nivel individual cat si sectorial, in ceea ce priveste riscul de piata, cel de contrapartida, precum si cel de lichiditate. Data de referinta este 31 martie 2016.
„Riscul cel mai important identificat la nivelul intregii piete este cel privind schimbarea ratelor de dobanda, deoarece ar putea produce modificari in valoarea plasamentelor in obligatiuni evaluate prin marcare la piata. La data de referinta pentru testul de stres, ponderea plasamentelor expuse fata de riscul de dobanda era de circa 77% din valoarea activelor totale insumate pentru toate cele 102 fonduri de investitii participante”, se arata intr-un comunicat al ASF.
Cat pierd fondurile cand se modifica dobanda?
Pe ansamblul pietei, aplicarea factorilor de stres aferenti riscului de dobanda (modificarea ratei de dobanda pentru lei cu doua puncte procentuale si a ratelor de dobanda pentru alte valute cu 1,5 puncte procentuale) ar determina o scadere a valorii de piata a tuturor plasamentelor in obligatiuni ale celor 102 fonduri participante cu circa 990 de milioane de lei (5,95% din valoarea plasamentelor expuse la acest risc si respectiv 4,59% din valoarea activelor totale).
„Prin urmare, desi severitatea acestui risc este relativ scazuta, modificarea ratelor de dobanda reprezinta o potentiala vulnerabilitate la nivel sectorial ce necesita analiza si monitorizare aprofundate”, se mai arata in comunicat.
Scaderea actiunilor nu afecteaza seminificativ activele fondurilor
Pe de alta parte, ASF sustine ca ponderea plasamentelor expuse fata de riscul de scadere a preturilor actiunilor este foarte redusa la nivelul intregii piete (circa 898 milioane lei, adica 4,08% din activele totale).
„Aplicarea factorilor de stres privind scaderea pretului actiunilor (scaderea indicelui BET-XT cu 35% fata de valoarea la data de referinta si scaderea indicelui STOXX 600 cu 20%) au avut un impact redus asupra activelor totale ale fondurilor de investitii din Romania, respectiv 285 de milioane de lei in valoare absoluta (32% fata de nivelul expunerii initiale), reprezentand o scadere de doar 1,3% a activelor totale. Asadar expunerile fata de riscul de scadere a preturilor actiunilor nu reprezinta o vulnerabilitate la nivel sectorial”, se mai arata in documentul citat.
In schimb, potrivit ASF riscul valutar este semnificativ din punctul de vedere al expunerii inerente (initiale) datorita plasamentelor importante in instrumente denominate in alte valute decat monedele fondurilor (4,06 miliarde lei, respectiv 18,78% din activele totale).
„60 din cele 102 fonduri participante au expunere (in diferite grade) la riscul valutar, deci au suferit impact in urma aplicarii socului de scadere a cursului de schimb (...) cu 10% comparativ cu nivelul de la data de referinta”, mentioneaza ASF.
In majoritatea cazurilor, insa, acest impact a fost foarte redus pentru ca 29 dintre fondurile cele mai expuse la riscul valutar au utilizat instrumente financiare derivate in vederea gestionarii acestui risc.
Pe de alta parte, riscul de lichiditate si cel de contrapartida nu ar avea un impact semnificativ asupra activelor entitatilor testete, astfel ca nu reprezinta o vulnerabilitate la nivel sectorial.
Ce urmeaza dupa test?
„Exercitiul de testare la stres a fondurilor deschise si fondurilor inchise de investitii din Romania se inscrie in programul de actiuni al ASF ce vizeaza cresterea increderii consumatorilor fata de pietele si instrumentele financiare non-bancare, precum si consolidarea stabilitatii si functionarii sanatoase a pietelor, inclusiv prin intarirea si eficientizarea activitatii de supraveghere”, mentioneaa ASF.
In continuare, institutia urmeaza sa analizeze, impeuna cu entitatile testate, rezultatele exercitiului, individual acolo unde este cazul, iar administratorii de fonduri vor evalua si monitoriza riscurile aferente portofoliilor, astfel încat sa fie pregatiti pentru materializarea oricarui scenariu de risc.
Testul de stres a avut ca scop investigarea eventualelor vulnerabilitati existente pe piata, atat la nivel individual cat si sectorial, in ceea ce priveste riscul de piata, cel de contrapartida, precum si cel de lichiditate. Data de referinta este 31 martie 2016.
„Riscul cel mai important identificat la nivelul intregii piete este cel privind schimbarea ratelor de dobanda, deoarece ar putea produce modificari in valoarea plasamentelor in obligatiuni evaluate prin marcare la piata. La data de referinta pentru testul de stres, ponderea plasamentelor expuse fata de riscul de dobanda era de circa 77% din valoarea activelor totale insumate pentru toate cele 102 fonduri de investitii participante”, se arata intr-un comunicat al ASF.
Cat pierd fondurile cand se modifica dobanda?
Pe ansamblul pietei, aplicarea factorilor de stres aferenti riscului de dobanda (modificarea ratei de dobanda pentru lei cu doua puncte procentuale si a ratelor de dobanda pentru alte valute cu 1,5 puncte procentuale) ar determina o scadere a valorii de piata a tuturor plasamentelor in obligatiuni ale celor 102 fonduri participante cu circa 990 de milioane de lei (5,95% din valoarea plasamentelor expuse la acest risc si respectiv 4,59% din valoarea activelor totale).
„Prin urmare, desi severitatea acestui risc este relativ scazuta, modificarea ratelor de dobanda reprezinta o potentiala vulnerabilitate la nivel sectorial ce necesita analiza si monitorizare aprofundate”, se mai arata in comunicat.
Scaderea actiunilor nu afecteaza seminificativ activele fondurilor
Pe de alta parte, ASF sustine ca ponderea plasamentelor expuse fata de riscul de scadere a preturilor actiunilor este foarte redusa la nivelul intregii piete (circa 898 milioane lei, adica 4,08% din activele totale).
„Aplicarea factorilor de stres privind scaderea pretului actiunilor (scaderea indicelui BET-XT cu 35% fata de valoarea la data de referinta si scaderea indicelui STOXX 600 cu 20%) au avut un impact redus asupra activelor totale ale fondurilor de investitii din Romania, respectiv 285 de milioane de lei in valoare absoluta (32% fata de nivelul expunerii initiale), reprezentand o scadere de doar 1,3% a activelor totale. Asadar expunerile fata de riscul de scadere a preturilor actiunilor nu reprezinta o vulnerabilitate la nivel sectorial”, se mai arata in documentul citat.
In schimb, potrivit ASF riscul valutar este semnificativ din punctul de vedere al expunerii inerente (initiale) datorita plasamentelor importante in instrumente denominate in alte valute decat monedele fondurilor (4,06 miliarde lei, respectiv 18,78% din activele totale).
„60 din cele 102 fonduri participante au expunere (in diferite grade) la riscul valutar, deci au suferit impact in urma aplicarii socului de scadere a cursului de schimb (...) cu 10% comparativ cu nivelul de la data de referinta”, mentioneaza ASF.
In majoritatea cazurilor, insa, acest impact a fost foarte redus pentru ca 29 dintre fondurile cele mai expuse la riscul valutar au utilizat instrumente financiare derivate in vederea gestionarii acestui risc.
Pe de alta parte, riscul de lichiditate si cel de contrapartida nu ar avea un impact semnificativ asupra activelor entitatilor testete, astfel ca nu reprezinta o vulnerabilitate la nivel sectorial.
Ce urmeaza dupa test?
„Exercitiul de testare la stres a fondurilor deschise si fondurilor inchise de investitii din Romania se inscrie in programul de actiuni al ASF ce vizeaza cresterea increderii consumatorilor fata de pietele si instrumentele financiare non-bancare, precum si consolidarea stabilitatii si functionarii sanatoase a pietelor, inclusiv prin intarirea si eficientizarea activitatii de supraveghere”, mentioneaa ASF.
In continuare, institutia urmeaza sa analizeze, impeuna cu entitatile testate, rezultatele exercitiului, individual acolo unde este cazul, iar administratorii de fonduri vor evalua si monitoriza riscurile aferente portofoliilor, astfel încat sa fie pregatiti pentru materializarea oricarui scenariu de risc.
No comments:
Post a Comment