Curtea Constitutionala din Croatia (CCC) a respins solicitarea bancilor locale de a declara legea conversiei creditelor in franci elvetieni ca fiind neconstitutionala. In timp ce in Croatia conversia este considerata necesara, in Romania legea a fost invalidata de Curtea Constitutionala.
Astfel, croatii vor avea dreptul sa isi converteasca imprumuturile, insa in euro, la cursul istoric. Parlamentul croat a adoptat, in 2015, o lege care obliga bancile sa converteasca imprumuturile in moneda elvetiana in euro la cursul din momentul contractarii creditului.
Bancile din Croatia, comportament similar cu cele din Romania
Bancile care activeaza pe piata croata au contestat legea la Curtea Constitutionala, dar institutia a respins solicitarea acestora.
"O astfel de masura era necesara pentru a realiza un obiectiv legitim", a declarat seful institutiei, Miroslav Separovic, citat de Reuters.
In Romania, CCR a respins complet legea, trimitand debitorii in franci elvetieni in instanta pentru a obtine conversia sau pentru a isi reechilibra contractele in baza impreviziunii.
In Croatia, potrivit unor calcule realizate in momentul adoptarii legii, valoarea creditelor vizate de aceasta masura este estimata la circa 3,5 miliarde de dolari. Costurile conversiei trebuie suportate de banci, potrivit guvernului croat, in schimbul unor facilitati fiscale pentru a-si acoperi pierderile.
Potrivit Reuters, Banca Centrala de la Zagreb a imprumutat bancile comerciale cu aproape 1,2 miliarde de kuna (aproape 175 de milioane de dolari), pentru a le asigura lichiditatea necesara conversiei. Imprumutul pentru banci a fost oferit la o dobanda de 0,8% pe an. Banca centrala a estimat ca rezervele sale se vor diminua cu circa un miliard de euro din cauza conversiei.
In aceste conditii, costurile conversiei, potrivit Guvernului, se ridica la 6 miliarde de kuna (901 milioane de dolari), dar Banca Centrala sustine ca suma ar putea creste pana la 8 miliarde de kuna.
Pe de alta parte insa, ca si in Romania, bancherii sustin ca legea conversiei incalca prevederile legislatiei europene si acordurile bilaterale privind investitiile.
Cum a raspuns Guvernul croat la presiunile CE?
Recent, Guvernul croat a anuntat ca a fost avertizat de Comisia Europeana ca legea incalca reglementarile UE si a promis "sa faca tot posibilul pentru a preveni posibilele consecinte negative".
Majoritatea bancilor care activeaza in Croatia sunt detinute de institutii financiare din Europa Occidentala. Acestea au anuntat deja ca vor contesta legea si la Centrul International de solutionare a litigiilor de investitii (ICSID).
Anterior, bancile au informat ca o solutie sustenabila din punct de vedere legal ar fi una voluntara si bazata pe criterii clar definite, precum si pe impartirea costurilor.
Aproximativ 55.000 de croati au credite denominate in franci elvetieni in valoare de aproximativ 25 de miliarde de kuna (3,73 miliarde de dolari).
Majoritatea acestor credite a fost contractata in anii 2000, cand multe persoane din Europa Centrala si de Est au fost atrase de dobanzile reduse la creditele in franci. Intre timp, insa, aprecierea semnificativa a francului a dus la cresterea costurilor cu rambursarea creditelor in franci, iar guvernele din regiune au inceput sa caute solutii la aceasta problema.
Astfel, croatii vor avea dreptul sa isi converteasca imprumuturile, insa in euro, la cursul istoric. Parlamentul croat a adoptat, in 2015, o lege care obliga bancile sa converteasca imprumuturile in moneda elvetiana in euro la cursul din momentul contractarii creditului.
Bancile din Croatia, comportament similar cu cele din Romania
Bancile care activeaza pe piata croata au contestat legea la Curtea Constitutionala, dar institutia a respins solicitarea acestora.
"O astfel de masura era necesara pentru a realiza un obiectiv legitim", a declarat seful institutiei, Miroslav Separovic, citat de Reuters.
In Romania, CCR a respins complet legea, trimitand debitorii in franci elvetieni in instanta pentru a obtine conversia sau pentru a isi reechilibra contractele in baza impreviziunii.
In Croatia, potrivit unor calcule realizate in momentul adoptarii legii, valoarea creditelor vizate de aceasta masura este estimata la circa 3,5 miliarde de dolari. Costurile conversiei trebuie suportate de banci, potrivit guvernului croat, in schimbul unor facilitati fiscale pentru a-si acoperi pierderile.
Potrivit Reuters, Banca Centrala de la Zagreb a imprumutat bancile comerciale cu aproape 1,2 miliarde de kuna (aproape 175 de milioane de dolari), pentru a le asigura lichiditatea necesara conversiei. Imprumutul pentru banci a fost oferit la o dobanda de 0,8% pe an. Banca centrala a estimat ca rezervele sale se vor diminua cu circa un miliard de euro din cauza conversiei.
In aceste conditii, costurile conversiei, potrivit Guvernului, se ridica la 6 miliarde de kuna (901 milioane de dolari), dar Banca Centrala sustine ca suma ar putea creste pana la 8 miliarde de kuna.
Pe de alta parte insa, ca si in Romania, bancherii sustin ca legea conversiei incalca prevederile legislatiei europene si acordurile bilaterale privind investitiile.
Cum a raspuns Guvernul croat la presiunile CE?
Recent, Guvernul croat a anuntat ca a fost avertizat de Comisia Europeana ca legea incalca reglementarile UE si a promis "sa faca tot posibilul pentru a preveni posibilele consecinte negative".
Majoritatea bancilor care activeaza in Croatia sunt detinute de institutii financiare din Europa Occidentala. Acestea au anuntat deja ca vor contesta legea si la Centrul International de solutionare a litigiilor de investitii (ICSID).
Anterior, bancile au informat ca o solutie sustenabila din punct de vedere legal ar fi una voluntara si bazata pe criterii clar definite, precum si pe impartirea costurilor.
Aproximativ 55.000 de croati au credite denominate in franci elvetieni in valoare de aproximativ 25 de miliarde de kuna (3,73 miliarde de dolari).
Majoritatea acestor credite a fost contractata in anii 2000, cand multe persoane din Europa Centrala si de Est au fost atrase de dobanzile reduse la creditele in franci. Intre timp, insa, aprecierea semnificativa a francului a dus la cresterea costurilor cu rambursarea creditelor in franci, iar guvernele din regiune au inceput sa caute solutii la aceasta problema.
No comments:
Post a Comment