Presedintele Klaus Iohannis nu este de acord cu posibilitatea ca cei care nu isi mai pot plati ratele la casa sa ramana in locuinta pe post de chiriasi, in urma preluarii acesteia de catre primarie. Astfel, actul normativ care prevede aceasta posibilitate a fost trimis in Parlament spre reexaminare.
Potrivit presedintelui, actul normativ trebuie sa prevada clar criteriile de acordare a acestei facilitati. Totodata, el reclama faptul ca nu se face o diferentiere reala intre beneficiarii acestei legi si ai celei privind locuintele sociale.
Astfel, presedintele cere mai multa claritate si precizie in acest act nomativ.
„Consideram ca asigurarea de locuinte pentru categoriile de persoane defavorizate impune, in mod necesar, adoptarea de masuri legislative coerente, eficiente, predictibile si, in acelasi timp, responsabile, numai astfel statul realizandu-si functia sociala prin protectia pe care doreste sa o acorde unor persoane vulnerabile. Insa, deosebirea de tratament juridic intre persoanele care pot beneficia de locuinta sociala si persoanele care pot beneficia de locuinta de sprijin nu se justifica, in opinia noastra, prin raportare la criterii obiective si rationale, motiv pentru care se impune reexaminarea de catre Parlament a Legii pentru completarea Legii locuintei nr. 114/1996”, se arata in scrisoarea transmisa de presedinte Parlamentului.
Cine poate beneficia de aceasta lege?
Totodata, in document se mentioneaza faptul ca definitia locuintei de sprijin este deficitara in sensul ca nu stabileste cu certitudine care este momentul la care solicitantul poate formula cerere pentru repartizarea unei locuinte de sprijin.
„De asemenea, sfera persoanelor indreptatite sa solicite locuinte de sprijin nu este clar determinata, legea facand referire la persoane sau familii evacuate sau care urmeaza a fi evacuate pentru neplata obligatiilor rezultate din contractele de credit ipotecar si a caror situatie financiara nu le permite accesul la o locuinta in proprietate sau inchirierea unei locuinte in conditiile pietei. Mai mult, legea stabileste ca pot beneficia de locuinte de sprijin si alte persoane a caror locuinta a fost executata silit in urma neplatii unui contract de credit ipotecar, in cazul in care locuinta de sprijin nu este solicitata de fostul proprietar al locuintei. De asemenea, (...) pot beneficia de aceste locuinte si alte categorii de solicitanti, simpla trimitere la respectarea prevederilor prezentei legi nefiind suficient de precisa si clara pentru identificarea acestora”, se mai arata in documentul citat.
Cauza neplatii creditului trebuie sa confirme caracterul social
Pe de alta parte, potrivit presedintelui, legiuitorul nu stabileste cauzele ce determina neplata obligatiilor rezultate din contractele de credit in masura sa corespunda caracterului social al legii transmise la promulgare.
„In consecinta, orice neplata a obligatiilor contractuale, chiar imputabila, ar putea atrage aplicabilitatea regulilor privind locuinta de sprijin”, mai spune presedintele.
Totodata, presedintele mai reclama neclaritati cu privire la chiria pe care locatarul urmeaza sa o plateasca dar si la modalitatea de dobandire a imobilelor de catre autoritatile locale.
„Legea pentru completarea Legii locuintei nr. 114/1996 reglementeaza un nou tip de locuinta, respectiv locuinta de sprijin. Astfel, potrivit legii transmise la promulgare, locuintele de sprijin sunt cumparate prin licitatie publica de catre autoritatile administratiei publice locale si sunt atribuite cu chirie unor persoane sau familii, care urmeaza a fi evacuate sau au fost evacuate din locuinte (...) prin proceduri de executare silita, in urma neachitarii obligatiilor contractuale prevazute in contracte de credit ipotecar si a caror situatie economica nu le permite accesul la o locuinta in proprietate sau închirierea unei locuinte in conditiile pietei”, se mentioneaza in scrisoarea transmisa de presedinte Parlamentului.
Actul normativ a fost adoptat de Parlament in urma cu aproximativ o luna.
Potrivit presedintelui, actul normativ trebuie sa prevada clar criteriile de acordare a acestei facilitati. Totodata, el reclama faptul ca nu se face o diferentiere reala intre beneficiarii acestei legi si ai celei privind locuintele sociale.
Astfel, presedintele cere mai multa claritate si precizie in acest act nomativ.
„Consideram ca asigurarea de locuinte pentru categoriile de persoane defavorizate impune, in mod necesar, adoptarea de masuri legislative coerente, eficiente, predictibile si, in acelasi timp, responsabile, numai astfel statul realizandu-si functia sociala prin protectia pe care doreste sa o acorde unor persoane vulnerabile. Insa, deosebirea de tratament juridic intre persoanele care pot beneficia de locuinta sociala si persoanele care pot beneficia de locuinta de sprijin nu se justifica, in opinia noastra, prin raportare la criterii obiective si rationale, motiv pentru care se impune reexaminarea de catre Parlament a Legii pentru completarea Legii locuintei nr. 114/1996”, se arata in scrisoarea transmisa de presedinte Parlamentului.
Cine poate beneficia de aceasta lege?
Totodata, in document se mentioneaza faptul ca definitia locuintei de sprijin este deficitara in sensul ca nu stabileste cu certitudine care este momentul la care solicitantul poate formula cerere pentru repartizarea unei locuinte de sprijin.
„De asemenea, sfera persoanelor indreptatite sa solicite locuinte de sprijin nu este clar determinata, legea facand referire la persoane sau familii evacuate sau care urmeaza a fi evacuate pentru neplata obligatiilor rezultate din contractele de credit ipotecar si a caror situatie financiara nu le permite accesul la o locuinta in proprietate sau inchirierea unei locuinte in conditiile pietei. Mai mult, legea stabileste ca pot beneficia de locuinte de sprijin si alte persoane a caror locuinta a fost executata silit in urma neplatii unui contract de credit ipotecar, in cazul in care locuinta de sprijin nu este solicitata de fostul proprietar al locuintei. De asemenea, (...) pot beneficia de aceste locuinte si alte categorii de solicitanti, simpla trimitere la respectarea prevederilor prezentei legi nefiind suficient de precisa si clara pentru identificarea acestora”, se mai arata in documentul citat.
Cauza neplatii creditului trebuie sa confirme caracterul social
Pe de alta parte, potrivit presedintelui, legiuitorul nu stabileste cauzele ce determina neplata obligatiilor rezultate din contractele de credit in masura sa corespunda caracterului social al legii transmise la promulgare.
„In consecinta, orice neplata a obligatiilor contractuale, chiar imputabila, ar putea atrage aplicabilitatea regulilor privind locuinta de sprijin”, mai spune presedintele.
Totodata, presedintele mai reclama neclaritati cu privire la chiria pe care locatarul urmeaza sa o plateasca dar si la modalitatea de dobandire a imobilelor de catre autoritatile locale.
„Legea pentru completarea Legii locuintei nr. 114/1996 reglementeaza un nou tip de locuinta, respectiv locuinta de sprijin. Astfel, potrivit legii transmise la promulgare, locuintele de sprijin sunt cumparate prin licitatie publica de catre autoritatile administratiei publice locale si sunt atribuite cu chirie unor persoane sau familii, care urmeaza a fi evacuate sau au fost evacuate din locuinte (...) prin proceduri de executare silita, in urma neachitarii obligatiilor contractuale prevazute in contracte de credit ipotecar si a caror situatie economica nu le permite accesul la o locuinta in proprietate sau închirierea unei locuinte in conditiile pietei”, se mentioneaza in scrisoarea transmisa de presedinte Parlamentului.
Actul normativ a fost adoptat de Parlament in urma cu aproximativ o luna.
No comments:
Post a Comment