Nu peste mult timp se implinesc doi ani de la cel mai recent soc la care au fost expusi cei care au in derulare credite in franci elvetieni, mai exact, in ianuarie anul viitor. Insa nici pana atunci nu va exista un act normativ care sa permita debitorilor sa obtina conversia in lei a imprumuturilor in conditii echitabile.
Un astfel de act normativ a fost promis de autoritati inca din ianuarie 2015, imediat dupa ce francul s-a apreciat abrupt in fata celorlalte monede, inclusiv a leului, pe seama deciziei administrative a Bancii Elvetiei de a renunta la pragul de apreciere al monedei nationale, de 1,2 franci/euro, impus cu ani in urma.
In prima faza s-a propus extinderea variantei cunoscuta sub denimirea ”electorata”, insa ideea a fost abandonata, ca si proiectul initial.
Ulterior, au fost avansate mai multe proiecte de lege pe aceeasi tema si, in final, in urma cu aproximativ o luna, Parlamentul a adoptat Legea privind conversia creditelor din franci în lei la cursul istoric.
Imediat, insa, Guvernul a contestat actul normativ la Curtea Constitutionala, pe motiv ca ar fi retroactiv, ar incalca principiul securitatii juridice si al nediscriminarii, dar si pentru ca ar avea deficiente calitative.
Pronuntarea, amanata pentru 18 ianuarie
Magistratii Curtii Constitutionale ar fi urmat sa se pronunte cu privire la sesizarea Guvernului miercuri, 23 noiembrie 2016, insa au amanat pentru 18 ianuarie 2017 dezbaterile pe aceasta tema.
Presedintele Curtii, Valer Dorneanu, a declarat ca amanarea a fost necesara pentru corelarea cu solutia Curtii pe Legea privind darea in plata, a carei motivare nu a fost inca publicata.
“Vrem ca in privinta unor puncte foarte delicate, cum ar fi cele cu retroactivitatea, sa nu dam solutii care sa nu fie foarte corelate”, a declarat presedintele CCR.
Francul creste din nou
Asadar, sansele debitorilor la o lege care sa le permita o conversie echitabila a imprumuturilor din franci in lei se amana, din nou, fapt cu atat mai grav cu cat acestia se confrunta, din nou, cu rate mai mari avand in vedere ca francul melvetian se apreciaza din nou in fata leului de ceva vreme si variaza, in prezent, in jurul valorii de 4,2 lei/franc.
Legea adoptata de Parlament prevede conversia creditelor la cursul din momentul in care a fost contractat creditul. Avand in vedere ca majoritatea creditelor de acest gen au fost acordate in perioada 2006 - 2008, conversia ar trebui sa se realizeze la un curs de 1,8-2,2 lei/franc, cat era cotatia in acea perioada, asadar la jumatate fata de acest moment.
Actul normativ a fost puternic contestat de banci, iar atat Banca Nationala a Romaniei cat si Guvernul au solicitat introducerea unor criterii de departajare, respectiv o limita de suma si un anumit grad de indatorare.
Acestea nu au fost mentinute in forma finala a Legii, drept pentru care Guvernul a sesizat Curtea Constututionala cu privire la actul normativ.
Pe de alta parte, initiatorii Legii considera ca imprumuturile in franci elvetieni au fost niste produse toxice si ca debitorilor nu le-au fost explicate riscurile acestora.
Un astfel de act normativ a fost promis de autoritati inca din ianuarie 2015, imediat dupa ce francul s-a apreciat abrupt in fata celorlalte monede, inclusiv a leului, pe seama deciziei administrative a Bancii Elvetiei de a renunta la pragul de apreciere al monedei nationale, de 1,2 franci/euro, impus cu ani in urma.
In prima faza s-a propus extinderea variantei cunoscuta sub denimirea ”electorata”, insa ideea a fost abandonata, ca si proiectul initial.
Ulterior, au fost avansate mai multe proiecte de lege pe aceeasi tema si, in final, in urma cu aproximativ o luna, Parlamentul a adoptat Legea privind conversia creditelor din franci în lei la cursul istoric.
Imediat, insa, Guvernul a contestat actul normativ la Curtea Constitutionala, pe motiv ca ar fi retroactiv, ar incalca principiul securitatii juridice si al nediscriminarii, dar si pentru ca ar avea deficiente calitative.
Pronuntarea, amanata pentru 18 ianuarie
Magistratii Curtii Constitutionale ar fi urmat sa se pronunte cu privire la sesizarea Guvernului miercuri, 23 noiembrie 2016, insa au amanat pentru 18 ianuarie 2017 dezbaterile pe aceasta tema.
Presedintele Curtii, Valer Dorneanu, a declarat ca amanarea a fost necesara pentru corelarea cu solutia Curtii pe Legea privind darea in plata, a carei motivare nu a fost inca publicata.
“Vrem ca in privinta unor puncte foarte delicate, cum ar fi cele cu retroactivitatea, sa nu dam solutii care sa nu fie foarte corelate”, a declarat presedintele CCR.
Francul creste din nou
Asadar, sansele debitorilor la o lege care sa le permita o conversie echitabila a imprumuturilor din franci in lei se amana, din nou, fapt cu atat mai grav cu cat acestia se confrunta, din nou, cu rate mai mari avand in vedere ca francul melvetian se apreciaza din nou in fata leului de ceva vreme si variaza, in prezent, in jurul valorii de 4,2 lei/franc.
Legea adoptata de Parlament prevede conversia creditelor la cursul din momentul in care a fost contractat creditul. Avand in vedere ca majoritatea creditelor de acest gen au fost acordate in perioada 2006 - 2008, conversia ar trebui sa se realizeze la un curs de 1,8-2,2 lei/franc, cat era cotatia in acea perioada, asadar la jumatate fata de acest moment.
Actul normativ a fost puternic contestat de banci, iar atat Banca Nationala a Romaniei cat si Guvernul au solicitat introducerea unor criterii de departajare, respectiv o limita de suma si un anumit grad de indatorare.
Acestea nu au fost mentinute in forma finala a Legii, drept pentru care Guvernul a sesizat Curtea Constututionala cu privire la actul normativ.
Pe de alta parte, initiatorii Legii considera ca imprumuturile in franci elvetieni au fost niste produse toxice si ca debitorilor nu le-au fost explicate riscurile acestora.
No comments:
Post a Comment