Creditul cu buletinul a murit! Insa bancile se grabesc sa il reinvie, desi declarativ l-au renegat. Acestea au intrat in febra lansarii urmasilor acelor forme de creditare considerate a fi iresponsabile. Insa formele de promovare sunt aceleasi: rapiditate, documente limitate si suma cat mai mare, iar costurile si riscurile sunt complet neglijate.
Unul dintre creditele care aduce cel mai mult aminte de perioada nefasta a creditului cu buletinul este cel oferit de ING „Pe repede’nainte”. Spotul publicitar produs de banca ii sugereaza consumatorului ca atunci cand aplica pentru un credit o poate face la fel de usor si relaxat ca atunci cand comanda un meniu la McDrive!
Asadar, din spotul TV aflam ca putem merge la banca, asa cum mergem la McDrive, dam comanda si putem obtine, la ghiseul urmator, pana la 90.000 de lei, in punga. Nicio referire la cat costa creditul, ce suma trebuie sa dam inapoi, sau macar la o rata lunara estimativa.
Potentialul client este stimulat sa acceseze rapid cea mai mare suma posibila, indiferent de costuri sau de riscurile la care se expune. Si asta pentru ca este greu de crezut ca este posibil pentru cineva sa desluseasca informatiile prezentate pe ecran pret de o secunda, si cu caractere aproape invizibile, care se presupune ca ar oferi informatii suplimentare cu privire la credit.
Solicitantul responsabil incepe vanatoarea de informatii
Un potential client responsabil, eventual ars cu ciorba creditarii iresponsabile de acum 10 ani, ar putea incerca sa obtina informatii suplimentare despre credit, accesand pagina de internet a bancii.
Acolo, surpriza: toate caracteristicile importante ale creditului au asociata cate o steluta, ceea ce te pune din start pe ganduri.
Creditul se acorda pe loc, fara adeverinta sau alte acte, insa urmand indicatiile primei stelute, un ochi bun poate accesa o nota de subsol, scrisa tot cu litere foarte mici. Nota de subsol mentioneaza ca informatia este valabila „in cazul veniturilor din salarii si pensii raportate la Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF). Exceptie fac situatiile cand creditul nu se poate acorda pe loc din motive independente de vointa bancii sau cand pentru acordarea creditului este necesara prezentarea unor documente suplimentare”. Deci sunt si situatii cand creditul nu se acorda “in punga” si altele in care este necesara si “adeverinta”. Care sunt acelea, nu se stie! Le va afla clientul atunci cand va interactiona cu functionarii bancii.
Banca promite si sa nu perceapa comision de analiza si de administrare, informatie care ne intampina cu o noua steluta, din care aflam ca facilitatea este valabila doar pe perioada campaniei, adica pana pe data de 30 iunie. Astfel spus, daca ai depus cererea si „din motive independente de banca” sau „este necesara prezentarea unor documente suplimentare” nu ti s-a aprobat pana la finalizarea promotiei, poate primesti creditul, dar cu alte costuri.
De pe site-ul bancii aflam si care este dobanda nominala, si anume „de la 9,25% pe an, fixa”. Insa si aici avem o steluta, care ne spune ca dobanda respectiva este valabila „in cazul incasarii salariului intr-un cont curent deschis la ING si a incheierii unei asigurari de viata, conform conditiilor bancii”. Insa nici macar steluta nu da detalii in legatura cu sintagma „de la”, care cel mai probabil indica existenta unei dobanzi fixe mai mari pentru anumite categorii de clienti.
DAE calculat doar cu o parte dintre costuri
Pentru mai multe informatii, cum ar fi costul total al creditului, solicitantul trebuie sa scormoneasca inca si mai mult pe site-ul bancii, pana sa observe ca trimiterea catre acestea este trecuta, tot cu litere foarte mici, intr-o nota de subsol. Accesand trimiterea, solicitantul afla ca dobanda anuala efectiva (DAE), calculata pentru un credit de 20.000 de lei pe cinci ani, este de 9,65% pe an, insa doar in perioada de promotie. In afara promotiei, DAE este de 10,12% pe an, pentru ca include si comisionul de analiza dosar de 200 de lei.
Alte informatii extrem de importante in legatura cu creditul pot fi obtinute doar din documentul de cateva pagini, care contine si informatiile cu privire la DAE, intitulat „Regulament oficial al campaniei promotionale” disponibil doar curiosilor care dau click pe el si il incarca.
De exemplu, faptul ca prima de asigurare, desi este obligatorie, asa cum mentioneaza una dintre stelute, se percepe separat si nu este inclusa in DAE. Banca incearca, prin acest tertip, sa prezinte consumatorilor un produs mai ieftin decat in realitate.
Alte doua banci de pe piata, care propun consumatorilor produse similare (Piraeus Bank si BRD) includ, asa cum este si legal, acest cost in calculul DAE. Valoarea primei lunare este stabilita la 0,115% din suma asigurata (cel mai mare nivel al primei de asigurare dintre cele mentionate), care este calculata la 101% din valoarea soldului creditului.
Legislatia in vigoare defineste costul total al creditului pentru consumatori ca fiind reprezentat de „toate costurile, inclusiv dobanda, comisioanele, taxele si orice alt tip de costuri pe care trebuie sa le suporte consumatorul in legatura cu contractul de credit si care sunt cunoscute de catre creditor, cu exceptia taxelor notariale; costurile pentru serviciile accesorii aferente contractului de credit, in special primele de asigurare, sunt incluse daca incheierea contractului de servicii este obligatorie pentru obtinerea creditului insusi sau pentru obtinerea acestuia in concordanta cu clauzele si conditiile prezentate”.
Vor reactiona autoritatile?
In mod normal, autoritatile ar trebui sa dea un semnal atat in privinta produsului in sine, cat si a modului de promovare al acestuia.
ANPC ar trebui sa „scaneze” produsul si sa vada in ce masura acesta respecta prevederile legale in vigoare, inclusiv in ceea ce priveste publicitarea si informatiile pre-contractuale oferite consumatorilor.
Dar nici Banca Nationala a Romaniei nu ar trebui sa ramana indiferenta, in conditiile in care creditul cu buletinul a produs atat de multe efecte nefaste in trecut.
Pe repede inainte si cu banii in punga inseamna ca oamenii nu vor analiza nici conditiile contractuale, nici oportunitatea imprumutului, si o parte a lor ar putea ingrosa in scurt timp randul restantierilor.
Creditarea responsabila are cu totul si cu totul alte principii. Iar BNR ar trebui sa le reaminteasca bancilor, care par tot mai dispuse sa reinvie fantomele trecutului.
Unul dintre creditele care aduce cel mai mult aminte de perioada nefasta a creditului cu buletinul este cel oferit de ING „Pe repede’nainte”. Spotul publicitar produs de banca ii sugereaza consumatorului ca atunci cand aplica pentru un credit o poate face la fel de usor si relaxat ca atunci cand comanda un meniu la McDrive!
Asadar, din spotul TV aflam ca putem merge la banca, asa cum mergem la McDrive, dam comanda si putem obtine, la ghiseul urmator, pana la 90.000 de lei, in punga. Nicio referire la cat costa creditul, ce suma trebuie sa dam inapoi, sau macar la o rata lunara estimativa.
Potentialul client este stimulat sa acceseze rapid cea mai mare suma posibila, indiferent de costuri sau de riscurile la care se expune. Si asta pentru ca este greu de crezut ca este posibil pentru cineva sa desluseasca informatiile prezentate pe ecran pret de o secunda, si cu caractere aproape invizibile, care se presupune ca ar oferi informatii suplimentare cu privire la credit.
Solicitantul responsabil incepe vanatoarea de informatii
Un potential client responsabil, eventual ars cu ciorba creditarii iresponsabile de acum 10 ani, ar putea incerca sa obtina informatii suplimentare despre credit, accesand pagina de internet a bancii.
Acolo, surpriza: toate caracteristicile importante ale creditului au asociata cate o steluta, ceea ce te pune din start pe ganduri.
Creditul se acorda pe loc, fara adeverinta sau alte acte, insa urmand indicatiile primei stelute, un ochi bun poate accesa o nota de subsol, scrisa tot cu litere foarte mici. Nota de subsol mentioneaza ca informatia este valabila „in cazul veniturilor din salarii si pensii raportate la Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF). Exceptie fac situatiile cand creditul nu se poate acorda pe loc din motive independente de vointa bancii sau cand pentru acordarea creditului este necesara prezentarea unor documente suplimentare”. Deci sunt si situatii cand creditul nu se acorda “in punga” si altele in care este necesara si “adeverinta”. Care sunt acelea, nu se stie! Le va afla clientul atunci cand va interactiona cu functionarii bancii.
Banca promite si sa nu perceapa comision de analiza si de administrare, informatie care ne intampina cu o noua steluta, din care aflam ca facilitatea este valabila doar pe perioada campaniei, adica pana pe data de 30 iunie. Astfel spus, daca ai depus cererea si „din motive independente de banca” sau „este necesara prezentarea unor documente suplimentare” nu ti s-a aprobat pana la finalizarea promotiei, poate primesti creditul, dar cu alte costuri.
De pe site-ul bancii aflam si care este dobanda nominala, si anume „de la 9,25% pe an, fixa”. Insa si aici avem o steluta, care ne spune ca dobanda respectiva este valabila „in cazul incasarii salariului intr-un cont curent deschis la ING si a incheierii unei asigurari de viata, conform conditiilor bancii”. Insa nici macar steluta nu da detalii in legatura cu sintagma „de la”, care cel mai probabil indica existenta unei dobanzi fixe mai mari pentru anumite categorii de clienti.
DAE calculat doar cu o parte dintre costuri
Pentru mai multe informatii, cum ar fi costul total al creditului, solicitantul trebuie sa scormoneasca inca si mai mult pe site-ul bancii, pana sa observe ca trimiterea catre acestea este trecuta, tot cu litere foarte mici, intr-o nota de subsol. Accesand trimiterea, solicitantul afla ca dobanda anuala efectiva (DAE), calculata pentru un credit de 20.000 de lei pe cinci ani, este de 9,65% pe an, insa doar in perioada de promotie. In afara promotiei, DAE este de 10,12% pe an, pentru ca include si comisionul de analiza dosar de 200 de lei.
Alte informatii extrem de importante in legatura cu creditul pot fi obtinute doar din documentul de cateva pagini, care contine si informatiile cu privire la DAE, intitulat „Regulament oficial al campaniei promotionale” disponibil doar curiosilor care dau click pe el si il incarca.
De exemplu, faptul ca prima de asigurare, desi este obligatorie, asa cum mentioneaza una dintre stelute, se percepe separat si nu este inclusa in DAE. Banca incearca, prin acest tertip, sa prezinte consumatorilor un produs mai ieftin decat in realitate.
Alte doua banci de pe piata, care propun consumatorilor produse similare (Piraeus Bank si BRD) includ, asa cum este si legal, acest cost in calculul DAE. Valoarea primei lunare este stabilita la 0,115% din suma asigurata (cel mai mare nivel al primei de asigurare dintre cele mentionate), care este calculata la 101% din valoarea soldului creditului.
Legislatia in vigoare defineste costul total al creditului pentru consumatori ca fiind reprezentat de „toate costurile, inclusiv dobanda, comisioanele, taxele si orice alt tip de costuri pe care trebuie sa le suporte consumatorul in legatura cu contractul de credit si care sunt cunoscute de catre creditor, cu exceptia taxelor notariale; costurile pentru serviciile accesorii aferente contractului de credit, in special primele de asigurare, sunt incluse daca incheierea contractului de servicii este obligatorie pentru obtinerea creditului insusi sau pentru obtinerea acestuia in concordanta cu clauzele si conditiile prezentate”.
Vor reactiona autoritatile?
In mod normal, autoritatile ar trebui sa dea un semnal atat in privinta produsului in sine, cat si a modului de promovare al acestuia.
ANPC ar trebui sa „scaneze” produsul si sa vada in ce masura acesta respecta prevederile legale in vigoare, inclusiv in ceea ce priveste publicitarea si informatiile pre-contractuale oferite consumatorilor.
Dar nici Banca Nationala a Romaniei nu ar trebui sa ramana indiferenta, in conditiile in care creditul cu buletinul a produs atat de multe efecte nefaste in trecut.
Pe repede inainte si cu banii in punga inseamna ca oamenii nu vor analiza nici conditiile contractuale, nici oportunitatea imprumutului, si o parte a lor ar putea ingrosa in scurt timp randul restantierilor.
Creditarea responsabila are cu totul si cu totul alte principii. Iar BNR ar trebui sa le reaminteasca bancilor, care par tot mai dispuse sa reinvie fantomele trecutului.
No comments:
Post a Comment