Multi dintre romanii care au economii in banci ar prefera sa cheltuiasca acei bani (10%) sau sa ii tina la saltea (33%), in loc sa ii lase la banca, daca dobanzile devin negative. Trei sferturi dintre acestia au declarat ca si-ar retrage banii din depozite intr-o astfel de ipoteza, reiese dintr-un sondaj realizat de ING Bank.
Doar 17% dintre cei cu depozite in banci ar cauta investitii alternative, de exemplu cele la bursa, mai reiese din sondaj.
Deja 34,5% dintre participantii la sondaj afirma ca, din cauza dobanzilor foarte reduse, au optat pentru alte variante de economisire, in timp ce 65,5% dintre romani economisesc la fel.
In acelasi timp, jumatate dintre cei care si-au modificat comportamentul afirma ca pun mai putini bani in depozite bancare, 32,5% aloca aceeasi suma dar au optat pentru forme de economisire pe perioada mai lunga, in timp ce numai 15,1% au crescut rata de economisire.
Sondajul a fost realizat in mai multe tari din Europa, dar si in SUA si in Australia, pentru comparatie. Din Europa, in sondaj au fost incluse Marea Britanie, Austria, Belgia, Franta, Italia, Germania, Luxemburg, Olanda, Spania, Cehia, Polonia, Romania si Turcia. La sondaj au participat 13.000 de consumatori din aceste tari.
La nivelul tuturor tarilor in care s-a desfasurat studiul, 77% dintre respondenti au afirmat ca ar retrage bani din economiile pe care le au in banci in cazul in care dobanzile ar deveni negative. Cei mai multi ar muta banii catre investitii mai riscante sau i-ar pastra intr-un loc sigur. Doar o mica parte ar cheltui mai mult, si tot o mica parte ar economisi mai mult.
In Romania dobanzile sunt pozitive, pe hartie
In Romania, dobanzile nominale sunt real pozitive, teoretic, avand in vedere ca sunt cu plus in fata, iar inflatia este negativa. Insa, in tot mai multe cazuri, deponentii reclama faptul ca retrag mai putini bani decat au depus intr-un depozit la banca, din cauza comisioanelor practicate de banci (administare cont, retragere de numerar, alimentare cont etc.)
In Europa, dobanzile negative la depozite tind sa devina o regula, mai ales ca Banca Centrala Europeana (BCE) a decis, in aceasta saptamana, sa reduca si mai mult dobanda pentru facilitatea de depozit, care era deja negativa, pana la minus 0,3% pe an.
Masurile BCE vin in contextul in care estimarea referitoare la inflatie s-a inrautatit. Oficialii BCE au redus prognoza pentru inflatia anuala din 2016 de la 1,1% la 1%, iar cea pentru 2017 de la 1,7% la 1,6%, nivel cu mult sub tinta institutiei, de aproape 2%.
BCE continua sa alimenteze bancile cu bani, dar acestea raman nemultumite
Institutia europeana a decis sa extinda achizitiile de obligatiuni pana cel putin in martie 2017. Presedintele institutiei, Mario Draghi, a spus ca decizia a avut la baza faptul ca exista in continuare riscuri de incetinire a inflatiei. Pe de alta parte, pietele financiare s-au dovedit a fi dezamagite de masurile anuntate, in conditiile in care se asteptau si la o majorare a valorii alocate lunar pentru aceste achizitii, care acum se situeaza la 60 de miliarde de euro.
Programul de achizitii de obligatiuni al BCE, in suma totala de 1.100 de miliarde de euro, urma sa se incheie in septembrie 2016. Insa acum, presedintele BCE a declarat ca programul va continua „atat timp cat va fi necesar”, prin reinvestirea principalului recuperat pe masura ce obligatiunile cumparate in cadrul programului ajung la scadenta. "Facem mai mult pentru ca programul functioneaza, nu pentru ca nu are efect. Dorim sa consolidam ceea ce are succes", a explicat Draghi.
Pe de alta parte, BCE a imbunatatit usor estimarea referitoare la cresterea PIB-ului zonei euro in 2015 cu 0,1 puncte procentuale, la 1,5%. Pentru 2016 estimarea a fost mentinuta la 1,7%, iar cea pentru 2017 imbunatatita cu 0,1 puncte, la 1,9%.
Doar 17% dintre cei cu depozite in banci ar cauta investitii alternative, de exemplu cele la bursa, mai reiese din sondaj.
Deja 34,5% dintre participantii la sondaj afirma ca, din cauza dobanzilor foarte reduse, au optat pentru alte variante de economisire, in timp ce 65,5% dintre romani economisesc la fel.
In acelasi timp, jumatate dintre cei care si-au modificat comportamentul afirma ca pun mai putini bani in depozite bancare, 32,5% aloca aceeasi suma dar au optat pentru forme de economisire pe perioada mai lunga, in timp ce numai 15,1% au crescut rata de economisire.
Sondajul a fost realizat in mai multe tari din Europa, dar si in SUA si in Australia, pentru comparatie. Din Europa, in sondaj au fost incluse Marea Britanie, Austria, Belgia, Franta, Italia, Germania, Luxemburg, Olanda, Spania, Cehia, Polonia, Romania si Turcia. La sondaj au participat 13.000 de consumatori din aceste tari.
La nivelul tuturor tarilor in care s-a desfasurat studiul, 77% dintre respondenti au afirmat ca ar retrage bani din economiile pe care le au in banci in cazul in care dobanzile ar deveni negative. Cei mai multi ar muta banii catre investitii mai riscante sau i-ar pastra intr-un loc sigur. Doar o mica parte ar cheltui mai mult, si tot o mica parte ar economisi mai mult.
In Romania dobanzile sunt pozitive, pe hartie
In Romania, dobanzile nominale sunt real pozitive, teoretic, avand in vedere ca sunt cu plus in fata, iar inflatia este negativa. Insa, in tot mai multe cazuri, deponentii reclama faptul ca retrag mai putini bani decat au depus intr-un depozit la banca, din cauza comisioanelor practicate de banci (administare cont, retragere de numerar, alimentare cont etc.)
In Europa, dobanzile negative la depozite tind sa devina o regula, mai ales ca Banca Centrala Europeana (BCE) a decis, in aceasta saptamana, sa reduca si mai mult dobanda pentru facilitatea de depozit, care era deja negativa, pana la minus 0,3% pe an.
Masurile BCE vin in contextul in care estimarea referitoare la inflatie s-a inrautatit. Oficialii BCE au redus prognoza pentru inflatia anuala din 2016 de la 1,1% la 1%, iar cea pentru 2017 de la 1,7% la 1,6%, nivel cu mult sub tinta institutiei, de aproape 2%.
BCE continua sa alimenteze bancile cu bani, dar acestea raman nemultumite
Institutia europeana a decis sa extinda achizitiile de obligatiuni pana cel putin in martie 2017. Presedintele institutiei, Mario Draghi, a spus ca decizia a avut la baza faptul ca exista in continuare riscuri de incetinire a inflatiei. Pe de alta parte, pietele financiare s-au dovedit a fi dezamagite de masurile anuntate, in conditiile in care se asteptau si la o majorare a valorii alocate lunar pentru aceste achizitii, care acum se situeaza la 60 de miliarde de euro.
Programul de achizitii de obligatiuni al BCE, in suma totala de 1.100 de miliarde de euro, urma sa se incheie in septembrie 2016. Insa acum, presedintele BCE a declarat ca programul va continua „atat timp cat va fi necesar”, prin reinvestirea principalului recuperat pe masura ce obligatiunile cumparate in cadrul programului ajung la scadenta. "Facem mai mult pentru ca programul functioneaza, nu pentru ca nu are efect. Dorim sa consolidam ceea ce are succes", a explicat Draghi.
Pe de alta parte, BCE a imbunatatit usor estimarea referitoare la cresterea PIB-ului zonei euro in 2015 cu 0,1 puncte procentuale, la 1,5%. Pentru 2016 estimarea a fost mentinuta la 1,7%, iar cea pentru 2017 imbunatatita cu 0,1 puncte, la 1,9%.
No comments:
Post a Comment