Persoanele cu venituri mici pot deveni foarte usor supraindatorate atunci cand solicita un credit la banca. Bancile au finantat in anii anteriori intr-o masura insemnata acest segment de clientela, iar multe aceste persoane au ajuns acum in situatia de nu-si mai putea plati ratele.
BNR atrage atentia in ultimul raport privind stabilitatea financiara asupra gradului mare de indatorare la care a ajuns populatia. Situatia nu este cauzata de un volum prea mare de credite acordate de banci. Dimpotriva, raportat la PIB, creditul pentru populatie inregistreaza la noi o pondere inca scazuta (17% fata de 55%, cat e media in UE).
Persoanele cu venituri mici au fost ademenite mai usor
Problema principala este ca bancile au selectat prost clientii: strategiile de vanzare din anii de boom economic au incurajat populatia sa se indatoreze pentru satisfacerea unor nevoi curente, iar acest mesaj a fost cel mai bine receptat de persoanele cu venituri scazute.
Asa s-a ajuns ca debitorii cu venituri reduse sa detina o pondere importanta in portofoliul bancilor. Aproape 60% dintre clientii care au luat credite au venituri mai mici decat salariul mediu pe economie, conform datelor BNR. Ca si valoare, aceste imprumuturi reprezinta 35% din creditele pentru populatie.
Bancile au indatorat clientii pana la refuz
Principala problema cu aceste imprumuturi este ca rata lunara consuma aproape intreg venitul. In anii de boom economic, gradul de indatorare acceptat de banca si aprobat de BNR urca pana la 70%.
In aceste conditii, chiar si majorari modeste ale dobanzilor sau ale cursului de schimb pot face creditul imposibil de rambursat.
Conform datelor BNR, clientii cu venituri reduse au un grad de indatorare mediu de 62%, fata de 37% pe total economie. Iar evolutiile economice din ultimii au facut ca multi dintre clientii cu venituri reduse sa ajunga sa nu-si mai poata plati ratele.
In cazul persoanelor cu venituri mai mici de 700 lei, rata de neperformanta este de 25% la credite de consum si de peste 10% la credite imobiliare. In schimb, persoanele cu venituri care se incadreaza in media pe economie (intre 1.500-2.500 lei), inregistreaza o rata de neperformanta de 9% la credite de consum si 2-3% la credite imobiliare. In general, cu cat veniturile cresc, cu atat scade si rata de neperformanta la credite.
In concluzie, relaxarea conditiilor de creditare din 2007 a avut un efect opus celui scontat. Masurile au fost motivate la acea vreme de dorinta bancilor de a imprumuta sume mai mari persoanelor cu venituri ridicate. In cele din urma, bancile s-au folosit de acest prilej pentru a supraindatora persoanele cu venituri scazute.
BNR atrage atentia in ultimul raport privind stabilitatea financiara asupra gradului mare de indatorare la care a ajuns populatia. Situatia nu este cauzata de un volum prea mare de credite acordate de banci. Dimpotriva, raportat la PIB, creditul pentru populatie inregistreaza la noi o pondere inca scazuta (17% fata de 55%, cat e media in UE).
Persoanele cu venituri mici au fost ademenite mai usor
Problema principala este ca bancile au selectat prost clientii: strategiile de vanzare din anii de boom economic au incurajat populatia sa se indatoreze pentru satisfacerea unor nevoi curente, iar acest mesaj a fost cel mai bine receptat de persoanele cu venituri scazute.
Asa s-a ajuns ca debitorii cu venituri reduse sa detina o pondere importanta in portofoliul bancilor. Aproape 60% dintre clientii care au luat credite au venituri mai mici decat salariul mediu pe economie, conform datelor BNR. Ca si valoare, aceste imprumuturi reprezinta 35% din creditele pentru populatie.
Bancile au indatorat clientii pana la refuz
Principala problema cu aceste imprumuturi este ca rata lunara consuma aproape intreg venitul. In anii de boom economic, gradul de indatorare acceptat de banca si aprobat de BNR urca pana la 70%.
In aceste conditii, chiar si majorari modeste ale dobanzilor sau ale cursului de schimb pot face creditul imposibil de rambursat.
Conform datelor BNR, clientii cu venituri reduse au un grad de indatorare mediu de 62%, fata de 37% pe total economie. Iar evolutiile economice din ultimii au facut ca multi dintre clientii cu venituri reduse sa ajunga sa nu-si mai poata plati ratele.
In cazul persoanelor cu venituri mai mici de 700 lei, rata de neperformanta este de 25% la credite de consum si de peste 10% la credite imobiliare. In schimb, persoanele cu venituri care se incadreaza in media pe economie (intre 1.500-2.500 lei), inregistreaza o rata de neperformanta de 9% la credite de consum si 2-3% la credite imobiliare. In general, cu cat veniturile cresc, cu atat scade si rata de neperformanta la credite.
In concluzie, relaxarea conditiilor de creditare din 2007 a avut un efect opus celui scontat. Masurile au fost motivate la acea vreme de dorinta bancilor de a imprumuta sume mai mari persoanelor cu venituri ridicate. In cele din urma, bancile s-au folosit de acest prilej pentru a supraindatora persoanele cu venituri scazute.
No comments:
Post a Comment