Comisia Europeana propune ca in cazul in cazul in care o banca se va confrunta cu dificultati grave, colapsul acesteia sa fie gestionat printr-un mecanism unic la nivel european, care sa nu mai implice banii contribuabililor.
La sfarsitul lui 2014, ar urma sa devina operational mecanismul unic de supraveghere la nivel european. Banca Centrala Europeana (BCE) va supraveghea in mod direct bancile din zona euro si din alte state membre, care vor sa adere la uniunea bancara, cum este cazul Romaniei.
Riscul de faliment nu poate fi eliminat
In pofida unei supravegheri unice mai stricte, bancile tot pot sa intampine probleme. Mecanismul unic de rezolutie ar urma sa rezolve aceste situatii, intr-o maniera care sa nu implice banii contribuabililor.
“Nu putem elimina riscul unor viitoare falimente bancare, dar, datorita mecanismului unic de rezolutie si Fondului de rezolutie, bancile si nu contribuabilii europeni, ar trebui sa fie cele care sa isi asume, in viitor, responsabilitatea pierderilor”, a precizat Jose Barroso, presedintele Comisiei Europene.
Cum se vor inchide bancile in liniste?
Mecanismul unic de rezolutie ar functiona in felul urmator:
- BCE va avertiza cand o banca se va confrunta cu dificultati financiare majore si ar trebui sa faca obiectul procedurii de rezolutie;
- un comitet de rezolutie – format din reprezentanti ai BCE, Comisiei Europene si autoritatilor de supraveghere bancara nationale – va pregati rezolutia bancii, precizandu-se fondurile necesare ce urmeaza a fi cheltuite din Fondul de rezolutie;
- decizia finala cu privire la procedura de urmat va fi luata de Comisia Europeana, iar comitetul va pune in aplicare aceasta decizie.
Banii necesari pentru acoperirea pierderilor vor fi acumulati intr-un Fond unic de rezolutie bancare, unde toate bancile din uniunea bancara vor plati periodic contributii.
Solutia propusa de Comisia Europeana va elibera guvernele de povara de a salva bancile din banii publici.
Singurul inconvenient este ca acest mecanism nu mai tine cont de granitele statelor membre: bancile romanesti pot plati contributii la acest fond pentru a salva bancile din Grecia, de exemplu. Germania este principalul oponent, care a avertizat Comisia ca aceasta abordare ar incalca Tratatul de aderare.
La sfarsitul lui 2014, ar urma sa devina operational mecanismul unic de supraveghere la nivel european. Banca Centrala Europeana (BCE) va supraveghea in mod direct bancile din zona euro si din alte state membre, care vor sa adere la uniunea bancara, cum este cazul Romaniei.
Riscul de faliment nu poate fi eliminat
In pofida unei supravegheri unice mai stricte, bancile tot pot sa intampine probleme. Mecanismul unic de rezolutie ar urma sa rezolve aceste situatii, intr-o maniera care sa nu implice banii contribuabililor.
“Nu putem elimina riscul unor viitoare falimente bancare, dar, datorita mecanismului unic de rezolutie si Fondului de rezolutie, bancile si nu contribuabilii europeni, ar trebui sa fie cele care sa isi asume, in viitor, responsabilitatea pierderilor”, a precizat Jose Barroso, presedintele Comisiei Europene.
Cum se vor inchide bancile in liniste?
Mecanismul unic de rezolutie ar functiona in felul urmator:
- BCE va avertiza cand o banca se va confrunta cu dificultati financiare majore si ar trebui sa faca obiectul procedurii de rezolutie;
- un comitet de rezolutie – format din reprezentanti ai BCE, Comisiei Europene si autoritatilor de supraveghere bancara nationale – va pregati rezolutia bancii, precizandu-se fondurile necesare ce urmeaza a fi cheltuite din Fondul de rezolutie;
- decizia finala cu privire la procedura de urmat va fi luata de Comisia Europeana, iar comitetul va pune in aplicare aceasta decizie.
Banii necesari pentru acoperirea pierderilor vor fi acumulati intr-un Fond unic de rezolutie bancare, unde toate bancile din uniunea bancara vor plati periodic contributii.
Solutia propusa de Comisia Europeana va elibera guvernele de povara de a salva bancile din banii publici.
Singurul inconvenient este ca acest mecanism nu mai tine cont de granitele statelor membre: bancile romanesti pot plati contributii la acest fond pentru a salva bancile din Grecia, de exemplu. Germania este principalul oponent, care a avertizat Comisia ca aceasta abordare ar incalca Tratatul de aderare.
No comments:
Post a Comment