Bancile se opun cu toate fortele adoptarii Legii privind ”darea in plata” si lanseaza in spatiul public argumente cel putin discutabile pentru a-si atinge scopul. Acestea sustin ca legea va ingreuna accesul la creditele noi, ca isi propune sa-i favorizeze pe cei care au luat credite in scop speculativ si ca vor marca pierderi importante.
Institutiile de credit sunt sustinute, in demersul lor, si de Banca Nationala a Romaniei, care vede in aceasta lege o amenintare la stabilitatea sistemului bancar.
Bancile ameninta ca vor inaspri conditiile de creditare
Bancile ameninta ca, daca va fi adoptata legea in actuala formula, viitorii clienti vor fi obligati sa plateasca pentru cei care beneficiaza de ”favorul” de a preda casa bancii in schimbul stergerii datoriei. Avansul pentru un credit ipotecar nou ar putea ajunge la 50%, sustinea recent viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu.
Insa oficialul BNR nu se intreaba cine va mai lua credit in asemenea conditii, avand in vedere ca si in prezent cererea de credite este slaba, iar romanii nu se inghesuie deloc sa cumpere proprietati pe credit, cu exceptia programului Prima Casa.
Pe de alta parte, daca vor inaspri conditiile de creditare, ce vor face bancile cu resursele atrase? In ce isi vor plasa banii, avand in vedere ca nici IMM-urile nu se inghesuie la creditarea bancara, iar titlurile de stat nu mai au randamentele de altadata?
Cat de reala este problema speculantilor imobiliari?
In forma actuala, legea nu face diferenta intre cei care au luat credite pentru casa de locuit si cei care au luat astfel de credite, de valori foarte mari, pentru a cumpara ”scari intregi de bloc”, terenuri, case de vacanta etc. Iar bancile si sustinatorii lor din BNR afirma ca de fapt legea este gandita in beneficiul acestora.
Subtirimea acestei acuzatii nu mai trebuie dovedita. Insa interesant este ca, chiar daca lucrurile ar sta asa, si aceste credite au fost acordate tot de banci, cu usurinta, fara a se gandi la o posibila neperformanta.
Directorul Directiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteza, a prezentat, recent, o situatie cu cele mai mari credite ipotecare pe persoana fizica aflate in portofoliile bancilor: primele 50 astfel de credite insumeaza aproape 500 de milioane de lei, iar cel mai mare este de 5 milioane de euro.
Cine se califica, fie si in 2008, la un astfel de credit ”pe persoana fizica”, cine l-a acordat si pe ce criterii? Sa fie incluse in aceasta lista si creditele pentru care bancherii fac astazi coada la usa DNA?
Bancile pierd, iar debitorii castiga. Asa sa fie?
Bancile se plang ca, prin acceptarea darii in plata, s-ar vedea in situatia de a accepta mii de imobile pe care ar trebui sa le scoata la vanzare pentru a le valorifica. Ceea ce uita sa spuna este ca ele chiar fac asta in acest moment, fiind in derulare o multitudine de executari silite care sfarsesc prin vanzarea la licitatie a imobilelor.
Pe de alta parte, bancile nu iau in calcul faptul ca aceia care iau decizia dureroasa de a preda casa bancii, au si ei pierderi insemnate. Pe langa faptul ca renunta la acoperisul de deasupra capului, debitorii mai inregistreaza si alte pierderi certe: avansul platit, costurile aferente acordarii creditului, ratele platite din momentul achizitionarii casei pana la darea in plata, plus investitiile in casa respectiva.
Legea privind darea in plata se afla in prezent in dezbatere in comisiile de specialitate din Camera Deputatilor. In forma actuala, actul normativ da dreptul unui debitor cu credit garantat cu ipoteca sa predea casa bancii si, in schimb, sa fie iertat de toate datoriile aferente creditului respectiv.
Institutiile de credit sunt sustinute, in demersul lor, si de Banca Nationala a Romaniei, care vede in aceasta lege o amenintare la stabilitatea sistemului bancar.
Bancile ameninta ca vor inaspri conditiile de creditare
Bancile ameninta ca, daca va fi adoptata legea in actuala formula, viitorii clienti vor fi obligati sa plateasca pentru cei care beneficiaza de ”favorul” de a preda casa bancii in schimbul stergerii datoriei. Avansul pentru un credit ipotecar nou ar putea ajunge la 50%, sustinea recent viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu.
Insa oficialul BNR nu se intreaba cine va mai lua credit in asemenea conditii, avand in vedere ca si in prezent cererea de credite este slaba, iar romanii nu se inghesuie deloc sa cumpere proprietati pe credit, cu exceptia programului Prima Casa.
Pe de alta parte, daca vor inaspri conditiile de creditare, ce vor face bancile cu resursele atrase? In ce isi vor plasa banii, avand in vedere ca nici IMM-urile nu se inghesuie la creditarea bancara, iar titlurile de stat nu mai au randamentele de altadata?
Cat de reala este problema speculantilor imobiliari?
In forma actuala, legea nu face diferenta intre cei care au luat credite pentru casa de locuit si cei care au luat astfel de credite, de valori foarte mari, pentru a cumpara ”scari intregi de bloc”, terenuri, case de vacanta etc. Iar bancile si sustinatorii lor din BNR afirma ca de fapt legea este gandita in beneficiul acestora.
Subtirimea acestei acuzatii nu mai trebuie dovedita. Insa interesant este ca, chiar daca lucrurile ar sta asa, si aceste credite au fost acordate tot de banci, cu usurinta, fara a se gandi la o posibila neperformanta.
Directorul Directiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteza, a prezentat, recent, o situatie cu cele mai mari credite ipotecare pe persoana fizica aflate in portofoliile bancilor: primele 50 astfel de credite insumeaza aproape 500 de milioane de lei, iar cel mai mare este de 5 milioane de euro.
Cine se califica, fie si in 2008, la un astfel de credit ”pe persoana fizica”, cine l-a acordat si pe ce criterii? Sa fie incluse in aceasta lista si creditele pentru care bancherii fac astazi coada la usa DNA?
Bancile pierd, iar debitorii castiga. Asa sa fie?
Bancile se plang ca, prin acceptarea darii in plata, s-ar vedea in situatia de a accepta mii de imobile pe care ar trebui sa le scoata la vanzare pentru a le valorifica. Ceea ce uita sa spuna este ca ele chiar fac asta in acest moment, fiind in derulare o multitudine de executari silite care sfarsesc prin vanzarea la licitatie a imobilelor.
Pe de alta parte, bancile nu iau in calcul faptul ca aceia care iau decizia dureroasa de a preda casa bancii, au si ei pierderi insemnate. Pe langa faptul ca renunta la acoperisul de deasupra capului, debitorii mai inregistreaza si alte pierderi certe: avansul platit, costurile aferente acordarii creditului, ratele platite din momentul achizitionarii casei pana la darea in plata, plus investitiile in casa respectiva.
Legea privind darea in plata se afla in prezent in dezbatere in comisiile de specialitate din Camera Deputatilor. In forma actuala, actul normativ da dreptul unui debitor cu credit garantat cu ipoteca sa predea casa bancii si, in schimb, sa fie iertat de toate datoriile aferente creditului respectiv.
No comments:
Post a Comment