Guvernatorul bancii centrale a Ungaria a informat FMI ca vrea sa ramburseze anticipat imprumutul obtinut in 2008, pentru a scapa de restrictiile din acord. In schimb, Romania nu se poate administra fara FMI.
Romania si Ungaria au abordari opuse in ceea ce priveste relatia cu FMI: maghiarii abia asteapta sa scape de constrangerile programelor cu FMI pentru a-si impune propriile masuri economice, in timp ce guvernele de la noi sunt incapabile sa administreze tara fara ca expertii FMI sa le spuna ce au de facut.
In mod normal, acordurile cu FMI se incheie in situatii de urgenta, asa cum a fost in toamna lui 2008, cand pietele financiare nu au mai functionat: intermedierea financiara s-a blocat, iar investitorii privati nu mai erau dispusi sa achizitioneze titluri de stat cu risc ridicat.
In prezent, insa, atat Romania cat si Ungaria nu mai au nevoie de banii FMI pentru a se finanta, ci pot atrage direct resuse de pe pietele financiare. Astfel, suportul financiar din partea FMI nu mai este necesar.
Cu toate acestea, guvernele de la Bucuresti continua sa reinnoiasca acordul cu FMI. Dincolo de constrangerile economice, aceste acorduri vin deseori la pachet cu o agenda de masuri, dictata de investitorii internationali, cu care FMI are relatii stranse.
Actionarii de la Fondul Proprietatea fac lobby pentru continuarea privatizarilor la companiile nationale strategice - Nuclearelectrica, Hidroelectrica, sectorul financiar – pentru interzicerea falimentului personal si protectia clauzelor abuzive, fondurile de pensii – pentru majorarea contributiilor la Pilonul II, iar companiile din sectorul energetic – pentru cresterea preturilor la gaze si energie.
Singurii care nu pot face lobby la FMI sunt consumatorii, cei care vor plati atat dobanzile pentru banii imprumutati de la Fond, cat si factura finala pentru “masurile de stimulare a cresterii economice” gandite de expertii FMI.
Romania si Ungaria au abordari opuse in ceea ce priveste relatia cu FMI: maghiarii abia asteapta sa scape de constrangerile programelor cu FMI pentru a-si impune propriile masuri economice, in timp ce guvernele de la noi sunt incapabile sa administreze tara fara ca expertii FMI sa le spuna ce au de facut.
In mod normal, acordurile cu FMI se incheie in situatii de urgenta, asa cum a fost in toamna lui 2008, cand pietele financiare nu au mai functionat: intermedierea financiara s-a blocat, iar investitorii privati nu mai erau dispusi sa achizitioneze titluri de stat cu risc ridicat.
In prezent, insa, atat Romania cat si Ungaria nu mai au nevoie de banii FMI pentru a se finanta, ci pot atrage direct resuse de pe pietele financiare. Astfel, suportul financiar din partea FMI nu mai este necesar.
Cu toate acestea, guvernele de la Bucuresti continua sa reinnoiasca acordul cu FMI. Dincolo de constrangerile economice, aceste acorduri vin deseori la pachet cu o agenda de masuri, dictata de investitorii internationali, cu care FMI are relatii stranse.
Actionarii de la Fondul Proprietatea fac lobby pentru continuarea privatizarilor la companiile nationale strategice - Nuclearelectrica, Hidroelectrica, sectorul financiar – pentru interzicerea falimentului personal si protectia clauzelor abuzive, fondurile de pensii – pentru majorarea contributiilor la Pilonul II, iar companiile din sectorul energetic – pentru cresterea preturilor la gaze si energie.
Singurii care nu pot face lobby la FMI sunt consumatorii, cei care vor plati atat dobanzile pentru banii imprumutati de la Fond, cat si factura finala pentru “masurile de stimulare a cresterii economice” gandite de expertii FMI.
No comments:
Post a Comment