Procurorul general al statului New York intentioneaza sa dea in judecata Bank of America si Wells Fargo pe motiv ca nu si-au sustinut indeajuns clientii cu probleme in rambursarea creditelor ipotecare, grabindu-le astfel executarea silita, precizeaza BBC.
In 2012, cinci banci americare au incheiat un acord cu autoritatile, menit sa schimbe practicile de creditare care au dus la colapsul pietei imobiliare din SUA.
Similar bulei din Europa, in SUA bancile au imprumutat in anii anteriori crizei populatia cu sume foarte mari de bani in vederea achizitionarii de locuinte, prin credite cu dobanzi introductorii mici.
Aceasta practica a dus la majorarea puternica a preturilor locuintelor. Dupa ce perioada dobanzii introductorii mici s-a finalizat, multi clienti nu au mai putut sustine ratele lunare, aducand in pragul executarii silite un numar important de persoane.
Solutiile promise de banci nu au dat roade
Acordul semnat de banci cu autoritatile prevedea ca institutiile de credit sa ofere perioade de gratie persoanelor ce se confruntau cu riscul de a-si pierde locuinta si sa ofere compensatii celor care ajung totusi sa fie executati silit.
In ciuda acordului semnat de banci cu autoritatile, se pare ca lucrurile nu s-au miscat suficient de repede.
Procurorul general al New York-ului a adus in discutie “sute de cazuri, in care Wells Fargo si Bank of America nu au procesat destul de repede solicitarile de refinantare ale clientilor cu probleme, aducandu-i in acest fel cu un pas mai aproape de executare”.
“Voi folosi toate mijloacele de care dispune institutia mea pentru a trage la raspundere aceste banci, conform termenilor agreati in Acordul National al Creditelor Ipotecare”, a precizat Eric T. Schneiderman, procurorul general al New York.
Bank of America a replicat rapid si a mentionat ca va actiona cu urgenta pentru a rezolva respectivele cazuri. In plus, a precizat ca pana in luna martie, in cadrul acordului, au fost acordate diverse facilitati catre 10.000 de clienti din New York, costul acestor facilitati ridicandu-se la 1 miliard dolari.
In Romania, drepturile clientilor au mult de suferit
O comparatie intre situatia din SUA si cea din Romania este aproape imposibil de facut. In primul rand in Romania nu exista parghiile legislative menite sa protejeze clientii aflati in situatia de a-si pierde locuinta deoarece nu isi mai permit plata ratelor.
In absenta unei legi a falimentului personal sau a unei solutii precum “darea in plata” (stingerea datoriei, prin predarea locuintei), de multe ori clientii sa ramana si fara locuinta si datorii la banca.
In ceea ce priveste solutiile oferite de banci, nu a existat pana acum decat un document pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, denumit “Ghid pentru restructurarea extrajudiciara a imprumuturilor cu garantii ipotecare”, unde sunt prezentate cateva principii vagi prin care bancile si clientii cu probleme ar trebui sa ajunga la un compromis.
Rapoartele anuale ale BNR au aratat insa, in mai multe randuri, ca solutiile promise de banci, de tipul restructurarii sau reesalonarii, nu au fost eficiente.
La aceasta se adauga si impotrivirea guvernelor din ultimii 5 ani de a lua masuri de sprijin pentru ajutarea supraindatoratilor.
Guvernele Boc si Ponta s-au angajat in mai multe randuri in fata FMI ca nu vor adopta niciun fel de legislatie menita sa ofere clientilor mai multe drepturi, precum legea falimentului personal, reglementarea recuperatorilor de creante. Drepturile clientilor s-au retrans prin modificarea OUG 50/2010, iar mai nou, modificarile aduse legii clauzelor abuzive sunt amanate de la intrarea in vigoare.
Motivatia tine de dorinta de a nu aduce prejudicii financiare sistemului bancar, in aceasta perioada in care bancile se confrunta cu pierderi mari din activitatea de creditare.
In final, clientii care nu au gasit aliati in niciuna din institutiile publice au luat problemele in propriile maini. Organizati in grupuri sau individual, in ultimii ani, clientii au inceput o serie de procese pe cont propriu, solicitandu-si drepturile in justitie.
In 2012, cinci banci americare au incheiat un acord cu autoritatile, menit sa schimbe practicile de creditare care au dus la colapsul pietei imobiliare din SUA.
Similar bulei din Europa, in SUA bancile au imprumutat in anii anteriori crizei populatia cu sume foarte mari de bani in vederea achizitionarii de locuinte, prin credite cu dobanzi introductorii mici.
Aceasta practica a dus la majorarea puternica a preturilor locuintelor. Dupa ce perioada dobanzii introductorii mici s-a finalizat, multi clienti nu au mai putut sustine ratele lunare, aducand in pragul executarii silite un numar important de persoane.
Solutiile promise de banci nu au dat roade
Acordul semnat de banci cu autoritatile prevedea ca institutiile de credit sa ofere perioade de gratie persoanelor ce se confruntau cu riscul de a-si pierde locuinta si sa ofere compensatii celor care ajung totusi sa fie executati silit.
In ciuda acordului semnat de banci cu autoritatile, se pare ca lucrurile nu s-au miscat suficient de repede.
Procurorul general al New York-ului a adus in discutie “sute de cazuri, in care Wells Fargo si Bank of America nu au procesat destul de repede solicitarile de refinantare ale clientilor cu probleme, aducandu-i in acest fel cu un pas mai aproape de executare”.
“Voi folosi toate mijloacele de care dispune institutia mea pentru a trage la raspundere aceste banci, conform termenilor agreati in Acordul National al Creditelor Ipotecare”, a precizat Eric T. Schneiderman, procurorul general al New York.
Bank of America a replicat rapid si a mentionat ca va actiona cu urgenta pentru a rezolva respectivele cazuri. In plus, a precizat ca pana in luna martie, in cadrul acordului, au fost acordate diverse facilitati catre 10.000 de clienti din New York, costul acestor facilitati ridicandu-se la 1 miliard dolari.
In Romania, drepturile clientilor au mult de suferit
O comparatie intre situatia din SUA si cea din Romania este aproape imposibil de facut. In primul rand in Romania nu exista parghiile legislative menite sa protejeze clientii aflati in situatia de a-si pierde locuinta deoarece nu isi mai permit plata ratelor.
In absenta unei legi a falimentului personal sau a unei solutii precum “darea in plata” (stingerea datoriei, prin predarea locuintei), de multe ori clientii sa ramana si fara locuinta si datorii la banca.
In ceea ce priveste solutiile oferite de banci, nu a existat pana acum decat un document pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, denumit “Ghid pentru restructurarea extrajudiciara a imprumuturilor cu garantii ipotecare”, unde sunt prezentate cateva principii vagi prin care bancile si clientii cu probleme ar trebui sa ajunga la un compromis.
Rapoartele anuale ale BNR au aratat insa, in mai multe randuri, ca solutiile promise de banci, de tipul restructurarii sau reesalonarii, nu au fost eficiente.
La aceasta se adauga si impotrivirea guvernelor din ultimii 5 ani de a lua masuri de sprijin pentru ajutarea supraindatoratilor.
Guvernele Boc si Ponta s-au angajat in mai multe randuri in fata FMI ca nu vor adopta niciun fel de legislatie menita sa ofere clientilor mai multe drepturi, precum legea falimentului personal, reglementarea recuperatorilor de creante. Drepturile clientilor s-au retrans prin modificarea OUG 50/2010, iar mai nou, modificarile aduse legii clauzelor abuzive sunt amanate de la intrarea in vigoare.
Motivatia tine de dorinta de a nu aduce prejudicii financiare sistemului bancar, in aceasta perioada in care bancile se confrunta cu pierderi mari din activitatea de creditare.
In final, clientii care nu au gasit aliati in niciuna din institutiile publice au luat problemele in propriile maini. Organizati in grupuri sau individual, in ultimii ani, clientii au inceput o serie de procese pe cont propriu, solicitandu-si drepturile in justitie.
No comments:
Post a Comment