Cum functioneaza si ce provocari aduce autentificarea stricta a clientilor in tranzactiile electronice

 

Sistemul bancar autohton a implementat din ianuarie noile protocoale la nivel european pentru securizarea tranzactiilor electronice, ceea ce pentru utilizatorul obisnuit se traduce in pasi suplimentari pentru validarea unor operatiuni.

Este vorba de implementarea Directivei Revizuite a UE privind serviciile de plata (PSD2), o reglementare unitara pentru toti utilizatorii europeni, destinata sa contribuie la cresterea încrederii consumatorilor si sa dinamineze platile electronice. Din ianuarie 2021,  prestatorii de servicii de plata au obligatia de a aplica proceduri de autentificare stricta a clientilor ori de cate ori acestia isi acceseaz? online contul de plati sau efectueaza o plata electronica. 

Astfel, banca platitorului va utiliza pentru recunoasterea acestuia cel putin dou? elemente clasificate in dou? dintre urmatoarele categorii de factori de identificare:

    • cunoastere-ceva ce doar clientul cunoaste, cum ar fi codul PIN, o parola;

    • posesie-ceva ce doar clientul detine, spre exemplu posesia unui dispozitiv probata prin parola transmisa prin SMS;

    • inerenta-ceva ce clientul este, cum ar fi amprenta, recunoasterea faciala sau alte elemente de biometrie.

Comerciantii online trebuie sa solicite autentificarea platilor prin implementarea noilor protocoale de securitate in platformele comerciale online, iar b?ncile emitente ale cardurilor trebuie sa asigure autentificarea stricta.

Intr-un comunicat de presa emis cu acest prilej, BNR atrage atentia asupra posibilitatii de a aparea situatii de respingere de catre prestatorii de servicii de plata care furnizeaza servicii pe teritoriul Romaniei a tranzactiilor de comert electronic transfrontalier, in cazul in care comercian?ii din alte state membre UE nu au implementat solutiile de autentificare stricta a clientilor.

Cum se produce autentificarea platitorului

Potrivit Asociatiei Romane a Bancilor, fiecare emitent de carduri din Romania a comunicat deja sau urmeaza sa comunice clientilor proprii care sunt metodele de autentificare a tranzactiilor online cu cardul si care sunt modificarile aduse fluxurilor actuale. Printre cele mai raspandite metode de autentificare sunt enumerate:

    • Autentificare si semnare in aplicatia de internet/mobile banking/e-token/wallet a bancii;

    • Cod primit prin SMS + parola statica (op?iune de back-up in condi?iile in care clientii nu au acces la aplicatia de internet banking);

    • Cod primit prin SMS + amprenta;

    • Cod generat intr-o aplicatie de semnare tranzactii (e-token) + amprenta 

Cateva cazuri concrete de autentificare stricta

Am experimentat cateva situatii concrete de plata online cu cardul dupa 1 ianuarie 2021 si iata cum s-au produs acestea. 

In prima situatie, am incercat sa alimentez un card Revolut de pe cardul bancar inrolat in aplicatie. Daca pana acum aceste alimentari se faceau automat, imediat dupa ce tastam valoarea sumei ce urma sa fie trasa de pe cardul inrolat, acum aplicatia Revolut mi-a solicitat mai intai codul CVV aferent cardului respectiv, apoi dupa tastarea sumei dorite m-a redirectionat pentru confirmare intr-o pagina a emitentului cardului unde trebuia sa parcurg alti pasi: sa dau click pe mesajul pentru confirmarea platii si sa confirm plata cu parola de autentificare din aplicatia bancara mobila. Apoi se revenea in pagina aplicatiei Revolut pentru a constata realizarea platii. 

In cazul unor plati ale unor facturi de utilitati lucrurile s-au derulat asemanator. Dupa click-ul pe butonul “plateste” din aplicatiile furnizorilor am fost directionat pe o pagina unde se completau detaliile cardului bancar (numar, data emitere, nume titular si cod CVV) apoi am dat click pe mesajul de confirmare a platii trimis de emitentul cardului, am fost bagat in aplicatia sa mobila unde era nevoie de autentificare cu parola sau amprenta si apoi am revenit in pagina furnizorului pentru a constata ca plata fusese aprobata, primind ulterior si confirmare pe mail din partea procesatorului de plati. 

Pentru tranzactiile derulate prin intermediul calculatorului personal (laptop, desktop) lucrurile sunt putin diferite. Dupa completarea datelor cardului in pagina de plata a comerciantului trebuie sa intri in aplicatia de home bank si sa validezi tranzactia printr-un click, apoi vei fi redirectionat in pagina comerciantului de unde incercai sa faci achizitia. 

Una peste alta, desi mai complicate decat in trecut, procedurile in sine nu ar fi prea dificile pentru cineva familiarizat cu calculatoarele si aplicatiile mobile, dar pentru persoane mai varstnice sau care nu consuma tehnologie pe paine, filtrele suplimentare de securitate pot reprezenta bariere mai greu de trecut, cel putin nu fara un antrenament consecvent. 

Avantaje colaterale

Dincolo de increderea sporita pentru derularea unor operatiuni online in conditiile in care cardurile sunt mai utilizate decat in mod normal pe fondul pandemiei, masurile suplimentare de securitate au rolul de a linisti si...deponentii. 

Multa lume avea reticente in a-si constitui depozite online si nu la ghiseu de teama infractiunilor electronice asa ca unii alegeau sa aiba mobile banking la o banca, fara prea multi bani lasati in contul legat de cardul folosit pentru platile pe internet, si sa deschida conturi clasice la alte banci, fara internet banking atasat, pentru a le folosi pentru depozitele la termen in lei si valuta. 

Acum, in contextul in care securitatea operatiunilor online creste, temerea ca banii din depozite ar putea sa dispara daca exista internet banking activ la aceeasi banca unde sunt pastrate economiile, ar trebui sa se reduca corespunzator. 

Scad dobanzile la credite si titluri de stat, urmeaza si cele la depozite

Dobanzile la creditele populatiei si companiilor dar si dobanzile la care se imprumuta statul au inceput anul in scadere. Vestea proasta este ca le vor urma si dobanzile la depozite.

Excesul de lichiditate din piata interbancara a dus la scaderea dobanzilor, o tendinta care se regaseste si pe plan international dupa masivele programe de stimulare a economiilor lovite de pandemie. 

Am avut deci scaderi pe linie atat pentru Robor, cat si pentru IRCC (indicele luat acum in calcul pentru creditele de retail) sau pentru dobanzile la care se imprujmuta statul pe 10 ani. 

Robor la 3 luni a inchis saptamana trecuta la 1,79%, desi incepuse anul usor peste 2%. Este cel mai redus nivel din ultimii 3 ani si un semnal ca perceptia investitorilor fata de risc s-a atenuat semnificativ. 

La randul sau, indicele IRCC a fost stabilit la 1,88%, in scadere de la 2,17% in trimestrul patru al anului trecut. De altfel, si randamentele titlurilor de stat pe 10 ani s-a redus usor saptamana trecuta, de la 3,08% la 3,05%.

Cine beneficiaza de scaderea Robor si IRCC

Creditele acordate dupa luna mai 2019 au ca indice de referinta IRCC, acesta inlocuind Roborul. Toti cei care au luat imprumuturi dupa aceasta data vor avea o scadere a dobanzilor de aproape 0,3 puncte procentuale (0,29 mai exact), proportionala cu scaderea IRCC. Asta deoarece dobanzile variabile la credite sunt compuse din valoarea IRCC si marja perceputa de banca, mai mare la creditele de nevoi personale si mai redusa in cazul imprumuturilor ipotecare. 

Cei care au imprumuturi mai vechi vor beneficia la randul lor de scaderea Robor, care poate fi in final chiar mai importanta in momentul calcularii ratei, in functie de trendul pe care se va inscrie valoarea indicelui interbancar atunci. 

Scaderea dobanzilor la titlurile de stat cu scadenta mai lunga are o parte buna si pentru cei care isi pastreza economiile in lei-chiar daca dobanzile scad, tendinta de depreciere a leului in fata euro va fi atenuata. 

Ministerul Finantelor strange punga si pentru populatie

Din 4 ianuarie Ministerul Finantelor a scos la vanzare noi emisiuni de certificate de trezorerie pentru populatiei. Cei care vor subscrie pana pe 27 ianuarie vor avea dobanzi de 3,25% pentru scadenta la un an, 3,5% la 3 ani si 3,75% pentru cele cu scadenta la 5 ani. 

Randamentele sunt mai scazute decat la precedenta emisiune, cea derulata intre 17 noiembrie si 14 decembrie, unde dobanzile erau de 3,5% la un an, 3,75% la 2 ani, 4% la 3 ani. 

Sa ne amintim ca la reluarea programului Tezaur, in vara lui 2018, dobanda la titlurile de stat pe 5 ani pentru populatie era de 5% iar in prezent aceasta nu mai trece de 4%. E drept, si inflatia s-a redus intre timp de la peste 4% in 2018 spre 2% in prezent.  

Vestea proasta este ca bancile vor urma, cel mai probail, semnalul dat de Ministerul Finantelor pentru dobanzile la care populatia poate imprumuta statul si este de asteptat si aici o reducere a dobanzilor la depozitele la termen in perioada urmatoare, mai ales ca lichiditatea este suficienta in piata monetara. 

Cu toate acestea, trebuie urmarite si ofertele speciale ale bancilor care vor sa atraga economii. 

Credit Agricole a lansat o promotie pana la finalul lunii februarie, cu dobanzi la depozitele la termen de 6 luni de 3,1% p.a, respectiv de 3,3%  p.a la termen de 9 luni. Iar exemplul ar putea fi urmat si de alte banci.

 

Cum putem face cumparaturi in rate cu cardul de debit?

 

Altex si Flanco in parteneriat cu finantatorul Oney Bank ofera clientilor posibilitatea de a achizitiona produse in 3 sau 4 rate daca dispun de un card de debit Visa sau Mastercard, la costuri mult mai mici decat in cazul achizitiei cu un card de credit.

Noutatea in acest caz este ca se foloseste cardul de debit in locul unor cumparaturi in rate cu ajutorul cardului de credit, cum se utiliza mult mai des in sistemul “rate fara dobanda” folosit de unii retaileri. 

Avem insa o perioada mult mai scurta de rambursare-de exemplu, in cazul Flanco, cele 3 rate trebuie completate in 60 de zile (prima rata se trage in momentul in care comerciantul confirma ca produsul este pregatit de livrare) iar apoi se plateste lunar, iar pentru finantarea in 4 rate se poate merge maxim in 90 de zile-spre deosebire de cumparaturile in rate cu cardul de credit care se puteau extinde chiar si la la 24 de rate. 

De aici rezulta ca potentialii clienti interesati de acest mecanism de finantare ar trebui sa isi dozeze mult mai bine resursele, efortul de rambursare fiind mai mare decat in sistemul de rate fara dobanda pe cardurile de credit unde se pot intinde pana la 12 sau chiar 24 de luni pentru rambursare. De mentionat ca si in acest caz, in cazul intarzierilor la plata, pot exista penalitati deloc neglijabile. 

Altfel, valoarea imprumuturilor poate fi destul de generoasa, de exemplu la Flanco fiind cuprinsa intre 450 lei si 12.000 lei. Oney Bank este o institutie financiara franceza care mai desfasoara campanii de finantare pentru clientii Auchan si Leroy Merlin. 

Cum se desfasoara o achizitie prin sistemul 3x4xOney

Am simulat achizitia unor produse pe site-urile Flanco si Altex. De la Flanco mi-am dorit un telefon Apple Iphone 12 mini 5G cu 128 G stocare afisat pe site-ul retailerului la 4.199 lei iar de la Altex am ales un laptop Apple Macbook Pro 13 de 7.199 lei. In ambele cazuri se pune produsul in cos, se merge spre finalizarea comenzii si se alege la sistemul de finantare-rate online cu card de debit Oney. 

Ei bine in cazul platii in 3 rate de la Flanco urma sa achit prima rata de 1.421 lei urmata de inca doua de 1.400 lei (costul creditului era precizat din start-21 lei-inclus in prima rata) iar in cazul platii in 4 rate urma sa achit 1071 lei in prima rata apoi inca trei rate de 1050 lei (costul creditului era identic si in sistemul de rambursare in 4 rate, tot 21 lei, adica 0,5% din valoarea achizitiei).

Daca as fi ales sa cumpar laptopul de la Altex, in 3 rate achitam initial 2436 lei (inclusiv costul creditului de 36 lei) iar apoi cate 2400 lei, iar in 4 rate aveam de platit cate 1.800 lei exceptand prima rata care era cu 36 de lei mai mare (1836 lei). Deci si in acest caz, costul finantarii nu sarea de 0,5% din valoarea produsului achizitionat, acest prag fiind precizat de altfel si de finantator drept cost maxim total. 

In exemplul furnizat de Oney Bank, pentru un credit in valoare de 1.600 lei rambursat in 4 rate-3 rate egale de cate 400 lei si o rata de 408 lei-rata dobanzii fixe este de 4% iar DAE de 4,15%. La sume mai mici exista si posibilitatea ca imprumutul sa se acorde cu costuri zero, adica cu dobanda si DAE zero. 

Cui se adreseaza oferta

Orice posesor de card de debit Visa sau Mastercard cu un termen de valabilitate mai mare de 2 luni decat termenul de finalizare a imprumuturilor obtinute prin Oney Bank. Sunt excluse cardurile de debit preplatite sau cele care necesita o autorizare sistematica precum Visa Electron sau Maestro.

In termen de 14 zile de la acceptarea ofertei de creditare (se va deschide o fereastra cu conditiile de creditare in ultimul pas al procesului de finalizare a comenzii pe siteurile comerciantilor) solicitantul primeste un raspuns de acceptare sau de respingere (asta se poate intampla dupa consultarea mai multor baze de date, inclusiv pe cea a Biroului de Credit). 

Atentie la penalitatile pentru neplata

Daca nu aveti suficienti bani pe cardul de credit in momentul in care ratele sunt scadente, puteti suporta anumite penalitati. 

De exemplu, daca ratele sunt platite la mai mult de 7 zile de la data scadentei Oney Bank va percepe o taxa de 30 de lei pentru recuperarea fiecarei rata neachitate la termen. Iar in cazul in care se intarzie mai mult de 30 de zile, se adauga si un comision penalizator de 8% din valoarea sumelor restante. 

De precizat ca in cazul in care va dati seama ulterior ca sistemul de rate pe cardul de debit nu vi se potriveste va puteti retrage in termen de 14 zile de la acceptarea conditiilor de creditare, precum din orice contract incheiat la distanta. 

Cu cat cresc ratele bancare dupa suspendarea platii?

 

Autoritatile au extins si in 2021 masura suspendarii ratelor la credite, dar cei care au solicitat-o deja anul trecut vor putea sa prelungeasca conditionat acest moratoriu.

Prin ordonanta de urgenta s-a decis in martie 2020 suspendarea platii ratelor pentru debitorii fara restante si care se confruntau cu dificultati financiare (scaderea veniturilor cu minim 25% in ultimele 3 luni anterioare solicitarii amanarii la plata). 

Se putea solicita suspendarea platii ratelor pentru o perioada cuprinsa intre o luna si 9 luni. Initial, cererile pentru suspendarea platii ratelor se depuneau din 30 martie 2020 si nu mai tarziu de 15 mai dar aceasta limita a fost apoi modificata pentru 15 iunie. Suspendarea nu intrerupea calculul dobanzilor in perioada respectiva. 

Astfel, pentru creditele ipotecare, suspendarea platii ratelor presupunea achitarea in termen de 5 ani a dobanzilor si comisioanelor bancare cumulate in perioada de suspendare pe langa ratele uzuale reluate iar pentru creditele de nevoi personale, dobanzile si comisioanele amanate la plata se introduceau in soldul creditului (se plateste dobanda la dobanda aici).  

Cine poate beneficia de noua facilitate

Autoritatile au decis la finalul anului trecut sa prelungeasca perioada de suspendare a platii ratelor si in 2021 dar conditionat, perioada totala de suspendare neputand depasi in total 9 luni. Asta inseamna ca pot obtine o suspendare cu 9 luni doar cei care nu au beneficiat anterior de aceasta facilitate si care depun pana la 15 martie 2021 (dar numai dupa publicarea normelor de aplicare a legii) o solicitare in acest sens.

Cei care au obtinut-o deja anul trecut ar putea, cel mult, sa obtina alte cateva luni de suspendare daca nu optasera pentru perioada completa de 9 luni. Mai exact, cine a obtinut 1-8 luni de amanare la plata ar putea completa acum cu diferenta pana la maximul de 9 luni. 

In schimb, cei care au obtinut amanarea maxima inca din aprilie 2020 au parcurs deja cele 9 luni de suspendare si vor trebui sa isi reia platile din ianuarie catre banci. 

Soldul total al creditelor pentru care au fost aprobate amanari la plata ratelor se apropia anul trecut de 43 miliarde de lei (14% din totalul imprumuturilor acordate de sectorul bancar), de aceasta facilitate avand parte 558.000 debitori. 

Cum este influentata valoarea ratei de suspendarea platilor

Ca principiu, valoarea noilor rate va fi mai mare in cazul creditelor aflate la inceput de rambursare, pentru ca dobanzile au pondere mai mare in totalul ratelor, principalul rambursat fiind mai mic la inceput dar crescand apoi progresiv (asta presupune procedura “rate fixe egale”). Similar, creditele aflate mai aproape de scadenta vor avea mai putin de suferit prin amanarea platilor, dobanzile avand o pondere mai redusa in ratele bancare. 

Noile rate la creditele de nevoi personale cresc cu peste 4%

Sa prespunem ca avem un credit de nevoi personale de 10.000 lei pe 5 ani pentru care se plateste acum o dobanda variabila de 8% (IRCC plus 6,12%) si care a avut la acordare doar un comision de analiza (200 lei). 

La un astfel de imprumut rata lunara este de 202,76 lei iar in prima luna de rambursare aceasta se compune din dobanda de 66,67 lei si principalul de 136,1 lei. Pe parcursul rambursarii ponderea dobanzii scade astfel incat ultima rata, cea cu numarul 60, are o dobanda de 1,36 lei si o felie din principal de 201,42 lei. 

Sa presupunem cazul in care amanarea cu 9 luni s-ar produce dupa plata a 12 rate. Dobanzile cumulate in cele 9 luni de amanare ar reprezenta 462,82 lei iar noul sold ar creditului ar fi acum de 8.768 lei, de rambursat in 4 ani. 

La reluarea platilor rata lunara ar fi de 214,05 lei, compusa dintr-o dobanda de 58,45 lei si o felie din principal de 155,60 lei. Rata a crescut deci de la 202,76 la 214,05 lei, adica cu 5,5%. 

Daca amanarea cu 9 luni s-ar produce dupa plata primelor 48 de rate (dupa 4 ani deci), dobanzile cumulate ar reprezenta 94,21 lei in acest caz. Adaugate la soldul din acel moment (2.330,93 lei) am obtine o valoare noua a imprumutului de 2.425 lei care va fi rambursat intr-un an la o rata lunara de 210,95 lei. Valoarea ratei a crescut in acest caz cu 4%.

Majorarea ratelor la creditele ipotecare amanate poate depasi 10%

Daca luam un calcul un credit ipotecar din oferta standard a bancilor, pentru o suma de 150.000 lei si o dobanda de 4,5%, rambursabil in 30 de ani, vom avea o rata lunara de 760 lei (prima rata e compusa din dobanda de 562,5 lei si felia din principal de 197,5 lei). 

Sa prespunem ca amanarea de 9 luni la plata ratelor survine dupa primii 5 ani. Dobanzile amanate cumulate reprezinta in acest caz 4.581,2 lei. Platite in 60 de rate cu dobanda zero ar presupune un spor de 76,35 lei, adica un 10% in plus la rata imediat dupa reluarea platilor. 

Daca amanarea ratelor cu 9 luni s-ar fi facut dupa 20 ani de plata disciplinata a obligatiilor, valoarea dobanzilor acumulate in cele 9 luni de suspendare ar fi fost de 2.409 lei, adica un spor de 40,1 de lei la rata normala imediat dupa reluarea platilor (+5,2%). 

Pandemia n-a pus bete in roate vanzarii de polite RCA

 

In primele 9 luni ale anului, piata RCA a fost caracterizata de o crestere cu 4% a valorii primelor brute subscrise, in vreme ce prima medie anualizata a scazut cu aproximativ 1% fata de trimestrul al treilea din 2019.

Desi primavara anunta o perioada dificila pentru traficul auto din cauza restrictiilor impuse pe fondul declararii starii de urgenta, asiguratorii nu au fost afectati pe partea de vanzari, arata cifrele furnizate de Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) 

Numarul contractelor RCA a crescut cu 5%

Astfel, valoarea totala a pietei RCA, dupa trimestrul al treilea din acest an, a ajuns la aproximativ 2,94 miliarde lei, restul pana la totalul clasei din care face parte (3,10 miliarde lei) reprezentand asigur?rile transportatorului pentru marfa transportat? in calitate de caraus si asigurarile RCA subscrise pe teritoriul altor state membre UE in baza dreptului de libera prestare a serviciilor. 

Exprimat in unitati anuale, pentru a tine seama de durata diferita a politelor, numarul de contracte RCA incheiate pana la 30 septembrie 2020 a fost de 4,70 milioane contracte, in crestere cu 5% fata de aceeasi perioada a anului anterior. 

La 30 septembrie 2020, cele mai mari ponderi erau detinute de politele cu o valabilitate de 6 luni (35%), respectiv 12 luni (29%) desi in ultimii ani s-a remarcat o tendinta ascendenta pentru politele de asigurare cu o valabilitate de o luna (27% in prezent, fata de o pondere de numai 8% in urma cu 4 ani). 

Asigurarile auto continua sa domine pia?a asigurarilor generale (vorbim de asigurarile de mijloace de transport terestru, altele decat cele feroviare, si asigurarile RCA, inclusiv cele de raspundere a transportatorului), acestea reprezentând circa 71% din totalul primelor brute subscrise.

Prima medie scade usor, dauna medie creste

Comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, valoarea primelor brute subscrise a crescut cu circa 4%, insa prima medie anualizata a sc?zut cu aproximativ 1%, inregistrand valoarea de 626 lei.

In schimb, dauna medie a urcat cu 6% (totalul daunelor platite în primele 9 luni ale anului a fost de 488 milioane lei). 

In ceea ce priveste evolutia defalcata a daunelor, dauna medie RCA platita pentru vatamari corporale in primele 9 luni ale anului 2020 a crescut comparativ cu aceeasi perioada din anul precedent cu aproximativ 17%, iar cea pentru daune materiale a crescut cu circa 4%. 

Concentrarea se accentueaza la varf

Primii doi asiguratori cumulau aproximativ 75% din portofoliul RCA din Romania la finalul celui de al treilea trimestru. E vorba de City Insurance cu 42,6% si Euroins cu 32%. 

Urmatoarea societate din clasament, Allianz Tiriac are 6,4%, urmata la mica distanta de Omniasig VIG cu 6,2%. Situa?ia este relativ asemanatoare cu cea consemnata la finalul trimestrului trei din 2019, cand Euroins avea tot 32% iar City Insurance se plasa la 39%, cei doi lideri cumuland atunci 71% din piata. 

In urma cu 4 ani, la finalul celui de al treilea trimestru din 2016, gaseam insa o distributie mai echilibrata a distributiei asigurarilor RCA. Astfel, Euroins avea cea mai mare felie, de 20%, urmata de Asirom VIG cu 17%, City Insurance cu 16%, Allianz Tiriac cu 9,4% si Omniasig VIG cu 8,9%. 

CSALB: Negocierea intre parti este recomandata si de CJUE

 

Centrul de Solutionare Alternativa a Litigiilor in domeniul Bancar (CSALB) considera ca una dintre deciziile Curtii de Justitie a Uniunii Europene ar putea determina instantele de judecata sa recomande bancilor si consumatorilor sa negocieze inainte de inceperea unui proces.

CSALB considera ca, anul viitor, un important impuls pentru negociere ar putea veni prin decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene in cazul Oros (C-269/19). CJUE recomanda instantelor nationale sa invite partile la negociere pentru stabilirea modalitatii de calcul a ratei dobanzii, cu conditia ca instanta nationala „sa stabileasca cadrul negocierilor respective si sa urmareasca un echilibru real intre drepturile si obligatiile contractantilor, tinand seama printre altele de obiectivul protectiei consumatorului”. 

“Consideram ca prin aceasta decizie CJUE da un impuls suplimentar chiar aplicarii Directivei 11 din 2013 a Parlamentului European si a Consiliului privind solutionarea alternativa a litigiilor in materie de consum, cea care sta chiar la baza infiintarii CSALB. In acelasi timp, apreciem ca atunci cand decizia CJUE face trimitere la stabilirea cadrului negocierilor, se poate referi la existenta unui cadru institutional deja creat in Romania prin infiintarea Centrului. Mai mult, faptul ca aceste negocieri au ca scop stabilirea unui echilibru real intre drepturile si obligatiile cocontractantilor ne duce la ideea ca aceste negocieri trebuie purtate in temeiul principiilor de echitate, asa cum procedeaza, in practica, conciliatorii cu care CSALB colaboreaza. In concluzie, CSALB poate fi exact destinatia pe care instantele de judecata o pot aduce la cunostinta partilor atunci cand le invita sa negocieze” spune Alexandru Paunescu, Presedintele Colegiului de Coordonare al CSALB.

Numarul de dosare a scazut cu 20% in 2020

Aceasta schimbare in abordarea instantelor ar fi mai mult decat binevenita, in contextul scaderii apetentei de negociere a bancilor si IFN-urilor, in contextul crizei sanitare si al amanarii la plata a ratelor. 

Astfel, desi CSALB a primit pana la inceputul lunii decembrie 2.430 cereri din partea consumatorilor, doar un sfert  dintre acestea au fost acceptate de banci si IFN-uri, fiind formate 545 dosare, cu 20% mai putine decat in 2019.

57% dintre consumatorii care au trimis cereri anul acesta catre CSALB sunt barbati, iar cea mai mare pondere (34%)  o reprezinta consumatorii cu varsta intre 35 si 44 de ani.

Pe judete, cele mai multe cereri au venit din Bucuresti (26%), urmat de Arges (11%), Ilfov (5%), Cluj si Iasi (4%), Bihor, Prahova, Timis, Constanta si Brasov (cu aproximativ 3%).

Cazurile atipice se inmultesc

Nu toti consumatorii care decid sa se adreseze CSALB solicita beneficii materiale de la bancile cu care intra in negociere. Sunt si consumatori care cer bancilor doar clarificari cu privire la anumite clauze contractuale sau explicatii in legatura cu deciziile luate de institutiile de credit.

De exemplu, un consumator din  Bucuresti care avea o divergenta cu banca de sase luni in legatura cu procedura amanarii ratelor, a reusit sa rezolve problema la CSALB in numai doua zile, iar o consumatoare din Craiova s-a lamurit asupra modului de scadere a ratelor dupa efectuarea unei plati in avans tot cu ajutorul conciliatorului de la CSALB.

„Asistam, se pare, la primele semne ale cresterii educatiei financiare si intelegerii de catre consumatori a rolului CSALB, a mecanismului de negociere cu bancile, dar si a drepturilor pe care le au in virtutea contractului si a cadrului de conciliere oferit de Centru. Se inmultesc solicitarile care nu vizeaza recuperarea unor sume de bani, ci chestiuni principiale. Oamenii vor sa fie respectati de banci, vor sa primeasca explicatii cu privire la propriile contracte si cred ca acest lucru reprezinta un mare pas inainte pentru imbunatatirea serviciilor financiar-bancare” declara Camelia Popa, conciliator in cadrul CSALB.

Vom asista in 2021 la o noua bula speculativa?

 

Riscurile pe care s-au focalizat investitorii in acest an se vor estompa in 2021, iar banii speculativi ar putea invada pietele de actiuni incurajati de exuberanta consumatorilor si dobanzile minuscule.

Analistii JP Morgan considera ca pana la un trilion de dolari vor invada pietele anul viitor provenind din fonduri speculative, achizitii de retail, rascumparari de active. 

Invazie de capital pe pietele de actiuni in 2021?

In consecinta, indicele S&P500 se va aprecia cu 25%, pana la 4.600 de puncte, pe fondul atenuarii riscurilor privind razboiul comercial SUA-China, a incertitudinilor privind alegerile din Statele Unite si avasului vaccinarii in lumea occidentala. 

Oferta de bani pentru pietele de actiuni ar urma sa creasca cu 24% anul viitor, investitorii urmand sa puna capital suplimentar la treaba mai ales in prima jumatate a lui 2021. 

Partea buna a acestei exuberante, daca trendul urmeaza a se confirma, este ca se vor recupera o parte a locurilor de munca pierdute in timpul pandemiei, in special in zonele cele mai lovite de inchiderea economiilor-HORECA, turism, industria de beauty, etc. 

Partea mai putin buna este ca dupa un asemenea avant urmeaza invariabil o prabusire corectiva. Iar cele mai mari scaderi le vor avea activele care au urcat cel mai mult intre timp. 

Indicele S&P500, “oglinda” bursei americane, a avut o prabusire din zona 3.300 puncte pana la 2.200 puncte intre mijlocul lui februarie si sfarsitul lui martie 2020, dar acum a depasit deja 3.600 de puncte si, cum bursele anticipeaza, putem afirma ca indicele a iesit deja din pandemie fiind la valori mai mari decat la inceputul acesteia. 

La noi, BET se apropie timid de valorile de la inceputul anului dar sa nu uitam ca exista ceva dezechilibre suplimentare acumulate in economia autohtona si o ajustare fiscala destul de dura la orizont. 

Bitcoinul a depasit zilele trecute de borna istorica de 20.000 dolari. Airbnb a derulat recent o oferta publica initiala (IPO) in SUA cu o traiectorie interesanta a pretului. 

Initial, compania a dorit sa vanda actiuni in intervalul 44-50 dolari/actiune, apoi l-a majorat la 56-60 dolari dar oferta s-a inchis la 68 dolari. In prima zi de tranzactionare de la listare actiunile urcasera la aproape 120 dolari! Capitalizarea companiei se invarte in jurul a 90 miliarde dolari dar profiturile dupa al treilea trimestru erau undeva peste 200 milioane. 

Dobanzile mici, tinzand spre zero, au dinamitat ideea de economisire dar si pe cea de investitie conservatoare. Faptul ca dobanzile sunt acum aproape zero nu insemna ca e normal ca si dividendele sa fie o cantitate neglijabila. 

In definitiv, daca pentru deponenti s-au inventat plafoanele de garantare, pentru actionari nu exista asa ceva, daca profiturile companiei se prabusesc principalul va fi afectat iar daca apare falimentul nu mai vorbim mai deloc de principal.

Faptul ca un dividend de 1-2% ar trebui considerat acum noua stare normala de lucruri e profund gresit, riscul investitiei ar trebui recompensat mai bine pe termen lung. 

Dar, cand grosul banilor care intra in pietele de capital sunt fonduri speculative pe termen scurt, ce pretentie sa mai avem? 

Viitorul ne va arata daca vom tot asista la umflari si spargeri de bule in cicluri din ce in ce mai scurte pana cand o resetare a sistemului monetar nu va mai parea un scenariu SF. 

SAL-Fin, o alternativa reala pentru soferii nemultumiti de despagubirile RCA

 

Entitatea de Solutionare Alternativa a Litigiilor in Domeniul Financiar Non-bancar (SAL-Fin), organism creat în interiorul ASF, poate aduce pe aceeasi lungime de unda pretentiile pagubitiilor RCA cu oferta asiguratorilor.

De la începutul anului si pana in prezent, SAL-Fin a primit circa 1.100 de cereri de solutionare dintre care a rezolvat peste 600. Sumele pe care pagubitii le primesc, in urma concilierilor intermediate de SAL-Fin, sunt in multe cazuri net superioare celor oferite initial de catre asiguratori.

Consumatori facuti fericiti de conciliatori

Conform informatiilor oferite de reprezentantii SAL-Fin, in cazul unei cereri de despagubire pentru suma de 112.313 lei, caz in care asiguratorul a oferit suma de 8.444 lei, in urma concilierii s-a ajuns la plata unei diferente de 103.868 lei, plus penalitati de intarziere de 0,2% pe zi.

Intr-un alt caz, societatea de asigurare a facut o oferta in valoare de 67.205 lei iar in urma interventiei conciliatorilor a fost stabilita ca despagubire suma de 94.755 lei. 

Intr-un alt dosar incadrat la daune totale, oferta de despagubire transmisa de asigurator a fost in cuantum de 43.727 lei. Pagubitul RCA, nemultumit de oferta, a apelat la SAL-Fin, iar in urma concilierii, asiguratorul a recalculat valoarea de piata a autovehiculului si a suplimentat suma initiala cu 28.512 lei. Tot in acest dosar, asiguratorul a platit in plus, pentru lipsa de folosinta, 48.400 de lei, dupa ce initial platise doar 11.883 de lei din suma cuvenita.

Apelarea la medierea SAL-Fin nu exclude dreptul asiguratului de a apela la justitie in cazul in care nu este multumit de solutiile propuse de compania de asigurari sau de rezultatul medierii. 

Obtinerea unei decizii in instanta este insa un proces de durata in vreme ce procesul de conciliere dureaza, in medie, intre o luna si doua luni, existand si cazuri cand partile s-au in?eles in cateva zile.  

Apetitul consumatorilor pentru conciliere creste constant

Conform raportului anual al SAL-Fin, in anul 2019 au fost depuse spre analiza un numar de 521 de cereri, mai mult decat dublu  raportat la anul precedent, cand se inregistrasera doar 232 cereri. 

Dintre acestea, pentru 359 de cereri consumatorii au ales procedura de impunere a unei solutii (342 pagubiti au optat pentru solutionare online, iar 17 pentru solutionare in prezenta partilor) iar pentru 38 de cereri s-a optat pentru procedura de propunere a unei solutii (doar 6 au ales solutionarea in prezenta partilor). 

Un numar de 111 cereri au fost respinse, 3 cereri au fost clasate din cauza retragerii consumatorilor din procedura iar in alte 4 cazuri procedura a fost suspendata din cauza inexistentei unui conciliator in materie de pensii private iar 6 cereri se aflau inca in faza de analiza in momentul intocmirii raportului. 

SAL-Fin a bagat in buzunarele consumatorilor aproape 3 milioane lei

Cererile vizand asigurarile RCA au reprezentat in 2019 un procent de 93% din total, asigurarile CASCO au ocupat o felie de 2,5% iar asigurarile generale 3,3%. A existat o singura cerere privind piata de capital.

Durata medie de solutionare a litigiilor prin propunerea unei solutii a fost anul trecut de 30 de zile iar durata medie de solutionare a cererilor pentru impunerea unei solutii a fost de 58 de zile. 

In anul 2019, sumele suplimentare obtinute de consumatori in urma solutionarii alternative a litigiilor la nivelul SAL-Fin au reprezentat aproximativ 1,45 milioane lei. 

In total, de la inceputul activitatii SAL-Fin in 2016 si pana la finalul anului 2019, sumele suplimentare obtinute de consumatori au depasit suma de 2,83 milioane lei.

Cum functioneaza SAL-Fin

SAL-Fin reprezinta o entitate creata in cadrul Autoritatii de Supraveghere Financiara ce si-a inceput activitatea in anul 2016 cu scopul de a permite consumatorilor sa apeleze gratuit la un mecanism de solutionare alternativa a litigiilor din domeniul financiar nonbancar. 

Misiunea sa este sa creeze cadrul pentru solutionarea extrajudiciara a disputelor financiare nonbancare, interne sau transfrontaliere, in materie de consum. 

Deciziile sunt luate de un corp de conciliatori, care sunt profesionisti neutri si impartiali cu pregatire de specialitate, care pot propune sau impune o varianta de solutionare a litigiului in mod echilibrat, la alegerea consumatorilor, intr-un termen foarte scurt si fara costuri pentru consumatori. 

In Registrul Conciliatorilor sunt inregistrate in prezent 21 de persoane, dintre care 18 activeaza in segmentul de asigurare-reasigurare si 3 pentru piata de capital (cu alte cuvinte, daca sunteti nemultumiti de rezultatele colaborarii cu un broker si exista prejudicii, SAL-Fin poate oferi si in acest caz o solutie extrajudiciara). 

Pentru solutionarea unui litigiu cu un profesionist/comerciant, consumatorul trebuie sa isi exprime aceasta optiune in mod voluntar si sa se adreseze SAL-Fin in scris, prin posta sau prin mijloace electronice de comunicare.

Strategia de pensionare. Cum ne ajuta Pilonul II de pensii?

 

Asa cum aratam la inceputul acestei serii de articole dedicate strategiei de pensionare, e bine sa ne gandim si sa actionam cat mai din timp pentru a ne asigura o batranete linistita. Am vazut, cu ajutorul lui Andrei Buruiana, specialist de la BCR Pensii, cum se poate estima ce inseamna o pensie decenta si ce variante de economisire avem pentru a ajunge acolo. 

Dintre variantele de investitii, ne vom opri in acest articol asupra pensiei Pilon II (pensia administrata privat sau “pensia privata obligatorie” cum mai este cunoscuta), iar intr-un articol viitor vom detalia pensia Pilon III (pensia privata facultativa).

In primul rând, ce este Pilonul 2?

Pilonul II de pensii (P2) a aparut in 2008, cu rolul de a prelua din sarcina statului de a asigura banii pentru pensii. Este o sursa suplimentara de venit pentru batranete.

Cum functioneaza?

O parte din contributia pe care angajatorul o plateste in numele angajatului la bugetul asigurarilor sociale (CAS) se redirectioneaza intr-un cont deschis la unul din fondurile de pensii administrate privat, pe numele angajatului respectiv. Fondul de Pilon II investeste acesti bani in numele angajatului, urmand ca, dupa varsta pensionarii, sa-i returneze acestuia conform legii de plata a pensiilor in vigoare la momentul pensionarii.

Schematic, Pilonul II, in arhitectura generala a sistemului de pensii, este evidentiat in imaginea de mai jos:

Sursa: “Ghidul Pensiilor”, www.pensiibcr.ro

Cui se adreseaza?

- fiecare tanar de pana in 35 de ani, care se afla la primul job, devine obligatoriu contributor si, mai tarziu, beneficiar al Pilonului II de pensii.

- fiecare persoana intre 35 si 45 de ani, care se afla la primul job, poate opta si pentru Pilonul II

- persoanele de peste 45 de ani nu sunt eligibile.

Cum alegem fondul de pensii?

In momentul de fata, sunt 7 fonduri de pensii administrate privat. Dupa ce se angajeaza la primul job, atat persoanele de pana in 35 de ani cat si cele intre 35 si 45 de ani care opteaza pentru pensia Pilon II au la dispozitie 4 luni sa aleaga care fond de pensii le va administra contributiile la P2.

Cand face alegerea, viitorul participant este bine sa analizeze cativa parametri ai fondurilor: 

• performantele investitionale (inclusiv raportat la rata inflatiei); concret, se recomanda analiza randamentelor pe o perioada mai lunga de timp, pe site-ul ASF;

• politica investirii banilor; desi aceasta este destul de intens reglementata, urmarind atent site-urile fondurilor, se pot observa mici diferente, de ex. care fond are o pondere mai mare a investitiilor intr-o anumita clasa de active (ex. titluri de stat) sau care fond are o expunere mai diversificata (mai multe clase de active);

• seriozitatea (imaginea, brandul) fondului;

• accesibilitatea serviciilor (ex. unele fonduri sunt distribuite prin intermediul unor retele bancare); 

Mai multe informatii sunt disponibile pe site-ul Autoritatii de Supraveghere Financiara.

Daca nu alege un fond in intervalul de 4 luni, viitorul participant va fi distribuit aleatoriu catre unul din cele 7 fonduri de pe piata.

Cat contribuim?

Contributia lunara la pensia P2 este (in momentul publicarii articolului) 3,75% din salariul brut. Acesti bani nu se retin suplimentar din salariu, ci din cota de CAS care se plateste pentru asigurarile sociale: o parte din aceasta contributie (3,75% din salariul brut) este redirectionata in contul de Pilon II al respectivului participant.

Concret, CAS (25% din salariul brut)  care este platit catre bugetul asigurarilor sociale se imparte in:

- 21,25% (din salariul brut) care raman in bugetul asigurarilor sociale si 

- 3,75% (din salariul brut) redirectionati in contul de Pilon II.

Ce se intampla cu banii?

Fiecare contributor la un fond de Pilon II are un cont individual in care este virata contributia sa, administratorul fondului de pensii private preia banii si ii investeste, urmand sa ii returneze la indeplinirea conditiilor de pensionare, conform legii de plata a pensiilor in vigoare la momentul pensionarii.

Tehnic, banii virati sunt transformati, luna de luna, in unitati de fond (la valoarea unitatii de fond de la momentul intrarii banilor in cont),  participantul acumuleaza aceste unitati de fond, iar la pensionare se face conversia invers, din unitati de fond in bani, la valoarea viitoare a unitatii de fond (momentul pensionarii).

In ce sunt investiti banii?

Cea mai mare parte (in jur de 60%) in titluri de stat. Urmeaza actiuni pe bursa (15-20%), obligatiuni corporative (10-15%) si, in parti mai mici, fonduri de investitii sau marfuri (Aur, de exemplu).

Randamentul fondului de pensii este, simplist vorbind, media ponderata a randamentelor instrumentelor de investitii din portofoliu.

Dintre cele 7 fonduri de pensii administrate privat, 6 au profil investitional de risc mediu si unul de risc ridicat.

Un fapt ce merita mentionat este acela ca randamentul mediu al fondurilor de Pilon 2 a depasit constant si consecvent rata inflatiei, de exemplu in intervalul 2008-2019, vizibil in imaginea de mai jos:

Putem pierde banii de la Pilonul II?

Nu. Banii sunt asigurati atat prin provizion tehnic constituit de fiecare fond cat si de catre Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private si, in ultima instanta, vor fi recuperate cel putin sumele depuse, minus comisioane.

Putem muta banii de la un fond de pensii la altul?

Da. Daca, dintr-un motiv sau altul vrem sa alegem un alt fond de pensii administrate privat, putem face acest lucru. Daca la fondul prezent avem o vechime mai mica de 2 ani, transferul comporta o penalitate de transfer de maxim 5% din valoarea contului, iar restul sumei va fi transferata catre fondul ales. Daca vechimea este mai mare de 2 ani, transferul este gratuit.

Cum stim cati bani avem in cont?

Admnistratorul Fondului este obligat sa trimita anual fiecarui participant situatia contului sau – cate unitati de fond are si care este valoarea lor. Participantii pot opta sa primeasca scrisoarea de informare anuala si pe email.  Separat, daca participantul are cont online, poate verifica acolo oricand situatia sa.

Daca nu stim unde avem contul de Pilon II, putem afla pe www.proprietardepensie.ro.

Cum intram in posesia banilor?

Mai bine zis: cand? Dupa varsta de pensionare vom incepe sa primim banii stransi in contul nostru P2.  Actualmente, pana la aprobarea legii de plata a pensiilor private, avem optiunea de a primi toti banii o data sau lunar, timp de maximum 5 ani, dar transa lunara sa nu fie mai mica de 500 de lei.

In caz de deces: banii vor merge catre mostenitori. In caz de invaliditate (de  gradul  I  sau  de  gradul  II  pentru  invaliditate  care afecteaza  ireversibil  capacitatea  de  munca) participantul primeste toti banii o data sau in transe , la cerere.

Informatii despre fondurile de pensii administrate privat se pot obtine fie pe portalul Autoritatii de Supraveghere Financiara (www.asfromania.ro), fie de pe cel al Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (www.apapr.ro).