Friday, September 29, 2017

Robor la trei luni, de neoprit!

Perspectiva de crestere a ratelor la creditele in lei este tot mai apropiata si tot mai certa. Amploarea cresterii depaseste, deja, cele mai pesimiste asteptari. Indicele de referinta pentru majoritatea creditelor in lei, Robor la 3 luni, pare de nestavilit. 

Cu doar o zi inainte de sedinta in care se stabileste nivelul care va fi utilizat de multe dintre banci pentru actualizarea dobanzilor variabile la imprumuturile in derulare, Robor la trei luni a ajuns la 1,46% pe an, in crestere abrupta de la 1,25% pe an cu o zi inainte. 

In plus, datele publicate de Banca Nationala a Romaniei (BNR) arata ca, in doar 10 zile, indicele a urcat cu aproape 0,5 puncte procentuale, de la 0,98% pe an la 1,46% pe an, iar de la o zi la alta a pierdut 0,2 puncte procentuale. Astfel, indicatorul a atins maximul ultimilor doi ani. 

Evolutia este cu atat mai surprinzatoare cu cat, in ultimii ani, variatiile Robor au fost de doar cateva puncte de baza de la o zi la alta, iar acum observam ca s-a dublat in mai putin de un an (avand in vedere ca, in octombrie 2016, a atins minimul istoric de 0,68% pe an). Explozia indicatorului se poate observa si din graficul urmator. 

In acest ritm, este posibil ca foarte curand indicele de referinta sa sara de 2% pe an, desi analistii economici estimau un nivel de aproximativ 1,6% pe an abia in 2018. 

In aceste conditii, debitorii cu credite in moneda nationala vor fi, cu siguranta, obligati sa scoata mai multi bani din buzunar pentru plata ratelor la banca, cel putin in urmatorul trimestru. 

Pentru cei care intentioneaza de acum incolo sa contracteze un credit cu dobanda variabila, aceasta evolutie ar trebui sa le demonstreze faptul ca riscul de crestere a dobanzilor nu doar exista, dar chiar le poate destabiliza bugetul, in cazul in care se indatoreaza la limita.

Thursday, September 28, 2017

O noua forma a timbrului de mediu ar putea fi gata pana la finalul anului

Autoritatile analizeaza mai multe variante pentru reintroducerea unei taxe care sa inlocuiasca timbrul de mediu, dupa ce Romania a fost invadata de masini second-hand. In prezent, la nivelul Guvernului exista un grup de lucru care ar putea avansa o propunere concreta pana la finalul acestui an. 
 
Seful Administratiei Fondului pentru Mediu (AFM), Cornel Brezuica, a declarat, in cadrul unei conferinte, ca grupul de lucru constituit pentru a elabora noua versiune a timbrului de mediu este "in forma maxima" si discuta mai multe variante. Acest grup este constituit din reprezentanti ai Ministerului Mediului, Ministerului Economiei, dar si ai industriei auto.
 
”Lucrurile sunt foarte dramatice”, spune seful AFM, referindu-se la numarul mare de masini rulate aduse in tara. El spune ca grupul de lucru s-a intalnit de doua ori si a ajuns la concluzia ca pot exista doua moduri de taxare: taxarea o singura data, pentru toata durata de viata a autovehiculului sau o plata anuala, gen impozit sau alta taxa care sa aiba o valoare mai mare pentru autovehiculele cu norma de poluare inferioara.
 
Si consultantii PwC Romania sustin ca Romania are nevoie rapid de o strategie eficienta de impozitare a autoturismelor pentru a stimula innoirea parcului auto, dupa ce eliminarea taxei de timbru in februarie a accelerat cresterea importurilor de masini rulate. 
 
Cresteri alarmante ale importurilor de second-hand
 
In primele opt luni din 2017 au fost inmatriculate peste 337.000 de masini vechi, cu 110% mai mult comparativ cu intreaga perioada a anului trecut. Masurile din ultimii ani nu au oprit orientarea populatiei catre masinile second-hand, iar criza financiara a lasat urme in comportamentul consumatorului roman. In timp ce alte tari pregatesc trecerea la masini electrice, Romania este invadata de masini vechi, care reprezinta surse de poluare daunatoare sanatatii, dar si de riscuri in trafic. 
 
"O varianta pe care au utilizat-o si alte state membre si care poate da rezultate bune in Romania ar putea fi utilizarea armonizata a unei taxe de prima inmatriculare corelata cu sistemul de impozitare anuala a autoturismelor care sa ia in considerare si nivelul de emisii de CO2 si norme de poluare. Statul a incercat in ultimii ani sa limiteze importurile de masini vechi, insa caile alese nu au fost cele mai bune. Introducerea unei taxe de prima inmatriculare este posibila, insa trebuie formulata inteligent, astfel incat sa nu incalce prevederile legislatiei comunitare. Un instrument cu un potential foarte ridicat, dar insuficient utilizat, este impozitul auto anual care trebuie reasezat pe principii de mediu", a declarat Daniel Anghel, liderul Sectorului de Automotive, PwC Europa Centrala si de Est.
 
El a subliniat faptul ca Romania trebuie sa se gandeasca la o impozitare in acord cu recomandarile Comisiei Europene, cu accent pe emisiile poluante ale autoturismelor si normele Euro ale motoarelor acestora, in loc de taxare in functie de puterea sau capacitatea cilindrica a masinii. Directia agreata de Comisie este aceea de a impozita in functie de gradul de poluare, de impactul asupra mediului. 
 
“O astfel de modificare trebuie introdusa cu o perioada de gratie rezonabila si care sa se aplice doar autovehiculelor inmatriculate dupa data intrarii in vigoare a noii metodologii", a adaugat Bogdan Belciu, Partener, Consultanta pentru Management, PwC Romania.

Wednesday, September 27, 2017

Mutarea contributiilor integral la angajat, intre mere si pere

Discutia privind mutarea contributiilor platite din salariu de la sistemul actual, partial la angajat si partial la angajator, integral pe seama salariatului readuce in atentie problema educatiei financiare, care ar preveni tentativele de inducere in eroare a opiniei publice prin modul in care sunt prezentate masurile economice.

Astfel, mult trambitata diminuare a contributiilor totale achitate catre buget pe suma primita in schimbul muncii depuse de la 39,25% la 35% este o gluma pentru orice elev de gimnaziu. Asta pentru ca 35% din eventualul nou salariu brut de referinta de 1.750 de lei minim pe economie ar inseamna 612 lei impozit. Comparativ cu 39,25% din actualul minim brut de referinta de 1.450 lei, care conduce la doar 569 lei impozit. Respectiv, statul ar percepe contributii pe salariul minim mai mari cu 43 de lei pe cap de salariat. Cum s-ar spune, daca taxezi mere cu 35% se poate sa iti iasa mai mult decat daca taxezi pere cu 39,25%.

Salariatul nu ar avea de pierdut, in acceptiunea oficiala, pentru ca impozitul pe venit de 16% s-ar reduce la doar 10% si, astfel, s-ar acoperi cei 43 de lei prin scaderea impozitului pe venit. Dar nimeni nu a suflat o vorba despre scaderea deducerii personale care este in prezent de 300 de lei sub un venit brut de 1.500 de lei, dar se reduce progresiv pana la zero (cu cresterea in consecinta a impozitului platit) pana la limita de 3.000 de lei.

Concret, daca la un brut de 1.450 de lei deducerea personala este de 300 de lei, la 1.750 de lei ea scade deja la 250 de lei, adica fosta valoare pastrata timp de noua ani dupa introducerea cotei unice de impozitare in 2005. Desigur, TOATE reasezarile de salariu brut vor duce la scaderea deducerilor (inclusiv pentru persoanele aflate in intretinere – oare ce legatura sa fie intre acestea si manevrele fiscale facute in contul salariatului?), respectiv la majorarea corespunzatoare a venitului incasat de salariat. 

Dar cea mai hazlie consecinta a masurii propuse, aceea ce a majora salariul brut pentru a muta integral darile catre stat in seama angajatului (desi le va colecta tot angajatorul), este usurinta cu care va fi indeplinit pe sistemul mere egal pere programul de guvernare. Acesta prevede, cu niste bare rosii pe fond alb la pagina 12, ca salariul minim brut va creste la 1.750 de lei pana in 2020. Ori, prin manevra mentionata, vom ajunge sa facem “cincinalul” electoral de patru ani intr-un timp pe jumatate. Referitor la angajamentul de crestere cu 40% a salariului mediu brut (obiectiv, intamplator, identic cu cel din perioada 1975 – 1980) nici nu mai are rost sa spunem ca deja va fi atins in prima luna a lui 2018. 

Cat despre asa-zisa majorare a viitoarelor pensii, urmare a comutarii intre merele mai mici si perele mai mari, pe baza de majorare a contributiilor in termeni absoluti, ea nu are cum sa functioneze la pilonul unu. Asta pentru ca ceea ce se va lua in calcul la stabilirea pensiei este punctajul relativ (care va ramane acelasi prin raportare la media pe tara) si nu nivelul contributiilor utilizate instant pentru plata pensiilor curente.

Una peste alta, poate ca nu ar fi cea mai ciudata idee de a impune pe calea Consiliului National al Audiovizualului ca, de cate ori se utilizeaza un procentaj (nu procent, care inseamna 1%, ci procentaj, derivat din “percentage”) sa se mentioneze obligatoriu si din ce anume. Asta pentru a nu se mai compara sistematic mere cu pere, pe considerentul ca sunt tot un fel de fructe care seamana oarecum intre ele.

Tuesday, September 26, 2017

Care sunt cele mai reclamate companii din asigurari?

Domeniul asigurarilor auto, in special RCA si Carte Verde, continua sa reprezinte segmentul de piata pentru care Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) primeste cele mai multe petitii de la clienti. Cele mai reclamate companii raman, de asemenea, City Insurance, Euroins si Asirom VIG, se arata intr-un comunicat al Autoritatii.

ASF a primit, in total, in primul semestru al anului 2017, 4.698 de petitii, in scadere cu 48,54% fata de semestrul I din 2016. Dintre acestea, 84,95% reprezinta petitii aferente pietei asigurarilor-reasigurarilor, 12,66% sunt petitii aferente pietei pensiilor private, iar 2,38% sunt petitii aferente pietei instrumentelor si investitiilor financiare.

In piata asigurarilor, numarul petitiilor a scazut la jumatate (cu 0,87% fata de acelasi interval al anului precedent) la 3.991 de petitii.

Din acestea, au fost analizate si solutionate 2.889 de petitii, in scadere cu 41,75% fata de semestrul I al anului 2016. Celelalte petitii reprezinta: solicitari ale petentilor care au excedat competentei ASF, unele dintre acestea fiind redirectionate catre alte institutii ale statului.

Din analiza datelor raportate de catre societatile de asigurare la ASF se constata ca cele 2.889 petitii, analizate si solutionate in mod unic pe petent, reprezinta 0,56% din numarul total de daune avizate de catre asiguratori si 0,02% din numarul total al contractelor de asigurare aflate in vigoare la sfarsitul semestrului I 2017.

Majoritatea petitiilor, solutionate in favoarea petentilor

Dintre petitiilor solutionate, 1.846 (64% din total), au fost finalizate in favoarea petentilor. Dintre acestea, 36% au fost finalizate prin plata despagubirilor solicitate de catre petenti, in dosarele de dauna deschise, restul petitiilor avand ca obiect solicitari de natura procedurala, necuantificabile material (deschidere dosar de dauna, reconstatare, transmitere accept de plata catre unitatea reparatoare, recalculare valoare despagubire etc.).

Ca de fiecare data, cea mai mare cea mai mare parte a petitiilor primite de ASF reclama nereguli din piata asigurarilor generale (2.798, respectiv 96,85% din total). In cadrul categoriei asigurarilor generale, ponderea importanta o detin petitiile inregistrate pe clasa asigurarilor obligatorii de raspundere civila auto RCA si Carte Verde (2.161, respectiv 74,8% din totalul perioadei analizate). 

“Cele 2.161 petitii inregistrate si solutionate in semestrul I 2017 pe clasa asigurarilor obligatorii RCA si Carte Verde reprezinta aproximativ 0,04% din numarul contractelor RCA incheiate (5.695.440) si, respectiv 1,42% din numarul dosarelor de dauna RCA deschise in acest semestru (152.378), conform datelor raportate de catre asiguratori la ASF”, se arata intr-un comunicat al Autoritatii. 

Aspectul cel mai des reclamat de catre petenti in primele sase luni ale acestui an a fost neplata/plata partiala a despagubirilor/valorilor de rascumparare solicitate de catre asigurati/pagubiti, in 1.890 de cazuri (65,42% din total). Printre alte aspecte sesizate s-au numarat si nerespectarea termenelor de constatare/constatare suplimentara, solicitari de recalculare a valorii despagubirilor, respectiv nerespectarea conditiilor contractuale/normelor RCA, in cazul asigurarilor auto. Un alt aspect sesizat de catre petenti a fost recalcularea valorilor de despagubire/rascumparare in cazul asigurarilor non-auto.

Pilonul II a atras cele mai multe petitii din piata pensiilor

Pentru piata pensiilor private, ASF a primit, in primul semestru din 2017, 595 petitii, in scadere cu 23,23% fata de semestrul I din 2016. Dintre acestea au fost solutionate in mod unic pe petent 524 petitii, in scadere cu 31,86 % fata de semestrul I 2016. 

“Din totalul de 524 petitii solutionate, un numar de 406 petitii (77,48% din total) s-a referit la Pilonul II, in scadere cu 45,06% fata de semestrul I 2016, in timp ce petitiile transmise de catre participantii care au aderat la un fond de pensii facultative (Pilonul III) reprezinta un procent de 1,91% din totalul petitiilor inregistrate, de asemenea in scadere cu 54,55% fata de semestrul I 2016”, se mentioneaza in comunicatul ASF. 

Din totalul petitiilor inregistrate in semestrul I 2017, 484 (92,61%) au fost finalizate in favoarea petentilor.

In aceeasi perioada, pe piata instrumentelor si investitiilor financiare, Serviciul Petitii a primit spre solutionare 112 petitii, in scadere cu 51,3% fata de aceeasi prioada a anului trecut. Dintre acestea un numar de 99 petitii au fost inregistrate in mod unic pe petent, analizate si instrumentate, in scadere cu 50,5% fata de semestrul I 2016. 

Din analiza petitiilor efectuata in functie de entitatile reclamate, reiese ca ponderea cea mai mare o detin petitiile pentru emitenti, respectiv 44,44% (44 de petitii), in scadere cu 65,63% fata de aceeasi perioada a anului trecut. In ceea ce priveste tipurile de operatiuni, un numar de 31 de petitii, reprezentand 31,31%, s-au referit la verificarea detinerilor de actiuni/plata dividende, in scadere cu 27,91% fata de inregistrarile din semestrul I 2016.

Ministerul Finantelor va emite titluri de stat pentru populatie

Romanii vor putea cumpara titluri de stat, asemenea, bancilor, prin intermediul Trezoreriei. Emisiunile vor fi stabilite de Ministerul Finantelor Publice, iar titlurile vor putea fi cumparate de populatie fara comision. In plus, dobanda obtinuta de detinatorii de titluri nu va fi impozabila, anunta Ministerul. 

Programul anuntat de stat se numeste Tezaur si urmeaza sa demareze de la inceputul lui 2018. Ministerul Finantelor Publice (MFP) a publicat un proiect de Hotarare de Guvern in acest scop. 

Cum se vor cumpara titlurile?

Asadar, persoanele fizice vor putea sa cumpere direct de la Trazorerie titluri de stat, emise special. In prezent, doar investitorii institutionali (banci, fonduri de investitii, fonduri de pensii etc.) au acces la imprumuturile statului.

Emisiunile pentru populatie vor fi stabilite prin programul de emisiune a titlurilor de stat pe piata interna si externa pentru anul urmator.

“Astfel, in luna decembrie a fiecarui an, Ministerul Finantelor Publice va anunta programul indicativ de emisiuni de titluri de stat pe piata interna si externa pentru anul urmator. Programul poate fi modificat in cursul anului, in functie de evolutiile pietelor financiare si de modificarea necesitatilor de finantare”, se mentioneaza in proiectul de hotarare.

Suma pusa la vanzare, perioada de subscriere, maturitatea sau structura de maturitati dupa caz, plafonul alocat fiecarei emisiuni, nivelul de dobanda pentru fiecare maturitate propusa si alte elemente considerate relevante de catre emitent vor fi cuprinse in referatul de aprobare a Ordinului de ministru prin care se stabileste prospectul pentru fiecare emisiune.

Statul revine pe aceasta piata dupa 13 ani

Titlurile de stat astfel emise nu pot fi rascumparate inainte de scadenta si sunt netransferabile. Prin comparatie, titlurile de stat emise pentru investitorii institutionali se tranzactioneaza la Bursa. La fel se intampla si cu titlurile de stat emise in cadrul programului Fidelis (care ar fi trebuit sa fie la a treia editie insa, din motive neprecizate, aceasta a fost amanata “pana in toamna”), lansat de stat in urma cu doi ani, dupa 10 ani de absenta de pe aceasta piata.

Statul nu a mai emis titluri de stat pentru populatie prin Trezorerie din 2005. La vremea respectiva, titlurile erau emise in forma materializata, nominal, pe suport de hartie, fiind adresate persoanelor fizice rezidente.

Valoarea nominala a certificatelor era intre 1 milion lei si 100 milioane de lei vechi (intre 100 de lei si 10.000 de lei noi), iar scadentele prevazute in normele legale erau 90 zile, 180 zile, 360 zile si peste un an.

In cazul in care titularul dorea rascumpararea titlului inainte de data scadentei, titularului i se platea dobanda la vedere practicata de trezorerie in acea perioada.

In schimb, in 2015, a lansat programul Fidelis. Insa prima emisiune a fost un semiesec, avand in vedere valoarea nominala prea ridicata, 1.000 de lei pe titlu, si formula complicata de calcul al dobanzii. In aceste conditii, gradul de subscriere a fost in jur de 65%.

A doua emisiune, insa, cea din 2016, a fost un real succes, suprasubscrisa de peste sapte ori, datorita faptului ca valoarea nominala a fost redusa la 100 de lei, iar dobanda a fost fixa, anuntata inainte de perioada de subscriptie.

Friday, September 22, 2017

Cine poate fi conciliator SAL-FIN?

ASF a aprobat noua forma a Regulamentului de functionare al entitatii de Solutionare Alternativa a Litigiilor in domeniul Financiar Non-bancar (SAL-Fin), cu scopul de a se evita posibilele conflicte de interese si sa fie extinse incompatibilitatile care pot avea legatura cu conciliatorii.

Un conciliator nu trebuie sa fie asociat sau actionar, sa nu desfasoare activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui contract de mandat/colaborare in cadrul: societatilor de asigurare si/sau reasigurare, societatilor de administrare a fondurilor de pensii private, intermediarilor de operatiuni cu instrumente financiare, societatilor de servicii de investitii financiare, organismelor de plasament colectiv, societatilor de administrare a investitiilor.

Brokerii de asigurare pot fi in continuare conciliatori

Pe de alta parte, ca urmare a observatiilor si a propunerilor primite in cadrul consultarii publice, Consiliul ASF a decis eliminarea din randul incompatibilitatilor a brokerilor de asigurare si a consultantilor de investitii financiare, se arata intr-un comunicat de presa al ASF.

“Conform regulamentului adoptat de Consiliul ASF, conciliatorii trebuie sa fie independenti fata de partile in litigiu, sa nu fie remunerati direct sau indirect de catre acestea si sa nu se afle intr-o cauza de incompatibilitate sau conflict de interese cu partile in litigiu in cauzele in care au fost desemnati”, conform comunicatului de presa.

Prin modificarea si completarea regulamentului vor fi asigurate:
 
   - clarificarea indeplinirii conditiilor privind pregatirea profesionala in domeniul solutionarii alternative a litigiilor si a pregatirii specifice sectoarelor pietei financiare non-bancare si implicit cele privind necesitatea detinerii unor competente profesionale conform profilului ocupational de conciliator elaborat de catre ISF;
   -  introducerea formarii profesionale continue, absolut necesara bunei pregatiri a conciliatorilor;
   - clarificari suplimentare privind utilizarea Registrului conciliatorilor, calitatea de conciliator, independenta si impartialitatea acestora.

Misiunea SAL-Fin este de a organiza solutionarea extrajudiciara a disputelor financiare non-bancare, interne sau transfrontaliere, in materie de consum, cu ajutorul conciliatorilor din domeniul financiar non-bancar cu pregatire profesionala  in mediere, conciliere sau arbitraj si competente in domeniile pietei financiare non-bancare. Conciliatorii propun sau impun o varianta de solutionare a litigiilor in mod echilibrat, impartial, intr-un termen rezonabil si gratuit pentru consumatori.

Pana in prezent, SAL-Fin a solutionat in mod definitiv 109 cereri privind stingerea pe cale amiabila a litigiilor in domeniul financiar non-bancar.

Thursday, September 21, 2017

Beneficii importante pentru cei care detin conturi de plati

Proiectul de lege privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plati, schimbarea conturilor de plati si accesul la conturile de plati cu servicii de baza a fost adoptata de Comisia de Buget Finante-Banci din Camera Deputatilor. Actul normativ contine multiple avantaje pentru consumatori, printre care scutirea de o serie de comisioane. 

Proiectul transpune, cu o intarziere de un an, directiva europeana 2014/92/EU privind conturile de plati. 

Actul normativ instituie drepturi importante consumatorilor care utilizeaza sau vor utiliza in viitor conturi de plati.

Anumite facilitati introduse stabilesc reguli clare si precise in legatura cu dreptul de schimbare a conturilor de la un prestator de servicii de plata la altul, la cererea consumatorilor, si dreptul consumatorilor care nu detin, la data solicitarii, niciun alt cont de plati de a deschide un cont de plati de baza. 

Comisioane diferentiate in functie de venituri

In plus, conturile de baza beneficiaza de o serie de scutiri de comisioane, in functie de categoria din care face parte consumatorul.

Astfel, cei al caror venit lunar nu depaseste echivalentul salariului de baza minim brut pe tara vor beneficia de comisioane zero pentru:

    - deschiderea, administrarea si inchiderea contului de plati 
    - pentru depunerea de fonduri intr-un cont de plati
    - retragerea de numerar de la ghiseele sau bancomatele bancilor
    - pentru primele 15 operatiuni lunare efectuate de un consumator pentru debitare directa 
    - pentru plati cu cardul, inclusiv online
    - alte tipuri de plati efectuate la ATM, ghisee sau online. 

In proiectul initial, doar primele 10 operatiuni erau scutite de aceasta taxa insa, la propunerea Asociatiei Utilizatorilor de Servicii Financiare din Romania (AURSF), numarul a fost majorat. 

De asemenea, si consumatorii cu venituri mai mari beneficiaza de gratuitate la deschiderea si inchiderea conturilor, precum si de retragere gratuita de la ghiseele sau bancomatele bancilor din intreaga Uniune Europeana, in vreme ce pentru celelalte operatiuni bancile au obligatia de a percepe “comisioane rezonabile”.

AURSF a solicitat eliminarea acestei diferentieri, avand in vedere ca restrange in mod semnificativ numarul potentialilor beneficiari, iar multe banci ofera in prezent acces la conturi de plati fara costuri. Propunerea nu fost, insa, acceptata.

Informatii detaliate privind costurile unui cont de plati

Totodata, consumatorii vor primi mai multe informatii, exprimate mult mai clar, un exemplu elocvent in acest sens fiind constituit de accesul gratuit, o data pe an, la situatia comisioanelor care le-au fost percepute in ultimele 12 luni pentru serviciile legate de un cont de plati.

Tot la propunerea AURSF, s-a instituit obligativitatea pentru prestatorii de servicii de plata de a transmite, ori de cate ori fac modificari ale costurilor, informatii pentru actualizarea site-ului national de comparatii privind conturile de plati, care va fi dezvoltat si gestionat de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC). 

De asemenea, la initiativa AURSF, asociatiile de consumatori vor avea dreptul expres de a sesiza ANPC in cazul in care constata incalcari ale legii. 

Amendamente ARB, respinse

Pe de alta parte, presedintele AURSF, Alin Iacob, s-a opus in cadrul sedintei la mai multe amendamente depuse de Asociatia Romana a Bancilor (ARB) care ar fi restrans in mod semnificativ beneficiile consumatorilor utilizatori de servicii financiare. In acelasi timp, si membrii Comisiei de specialitate din Camera Deputatilor au respins acele propuneri ale bancilor. 

Printre altele, ARB a cerut ca lista cu operatiunile scutite de comisioane sa nu cuprinda serviciile de interogare a conturilor lor de plati, pentru care nu se percep comisioane.

In plus, bancherii au solicitat ca de beneficiile unui cont de baza sa beneficieze doar consumatorii care nu detin, la momentul solicitarii, sau nu au detinut in ultimele 6 luni, un alt cont de plati, la nicio alta institutie de credit din Romania, cu exceptia cazului in care consumatorul declara ca i-a fost notificata inchiderea contului. 

Directiva europeana, care confera tuturor rezidentilor legali din UE dreptul de a detine un cont de plati de baza la un tarif rezonabil, indiferent de locul de resedinta, ar fi trebuit transpusa in legislatia nationala inca din septembrie 2016. 

Din cauza intarzierii, Comisia Europeana a cerut Romaniei, la jumatatea lunii iunie, lamuriri cu privire la stadiul implementarii. O astfel de solicitare a fost transmisa si Belgiei.

Wednesday, September 20, 2017

Plata defalcata a TVA, mana cereasca pentru banci

Plata defalcata a TVA presupune costuri suplimentare pentru firme, insa aduce venituri importante bancilor. Noul sistem presupune ca fiecare firma sa isi deschida cel putin un cont nou, exclusiv pentru sumele aferente TVA, la banca sau la Trezorerie, iar pentru fiecare factura sa realizeze doua operatiuni de plata. 

Ministerul Finantelor Publice (MFP) a anuntat ca Trezoreria va deschide automat conturi de TVA in lei pentru fiecare firma care participa la sistemul de TVA, care vor functiona in regim gratuit. Pentru platile in valuta, insa, conturile respective se pot deschide doar la banci.

“Toate comisioanele sunt zero, iar extrasele de cont vor fi gratuite si disponibile si online”, precizeaza MFP, referindu-se la conturile deschise la Trezorerie. 

Trezoreria a deschis deja conturile de TVA

Drept urmare, Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) anunta ca a deschis, deja, aceste conturi. Fiecare firma poate afla codul IBAN al contului de TVA deschis la Trezorerie de pe site-ul ANAF, unde a fost implementat un instrument online de identificare. Instrumentul include doar doua campuri de completat. Astfel, contul IBAN de TVA, precum si Trezoreria la care este deschis, pot fi aflate introducand codul de identificare fiscala al companiei si un cod de validare.

Insa si bancile au inceput sa anunte deschiderea de conturi de TVA pentru firme. 

CEC Bank este prima care a anuntat deschiderea unor astfel de conturi, cu comision zero atat pentru deschidere cat si pentru inchidere si cu comision redus cu 50% pentru platile interbancare efectuate prin Mobile Banking si Internet Banking. In plus, contul nu are comision de administrare pentru clientii care achizitioneaza sau detin Pachetul IMM CEC Bank.

Ulterior, si UniCredit Bank a informat ca va deschide pentru toti clientii sai, in timp util, conturile de TVA, fara comisioane de administrare, astfel incat cei care doresc sa obtina facilitatile prevazute de lege cu privire la plata impozitului sau la anularea penalitatilor de intarzire aferente obligatiilor fiscale reprezentand TVA, sa le poata folosi de la 1 octombrie 2017. 

Noile conturi de TVA pot fi activate la UniCredit in termen de 90 de zile si vor avea zero costuri de administrare, iar pentru o perioada de trei luni nu se vor percepe costuri de tranzactionare, exceptand comisioanele percepute in sistemele de decontare, ce vor fi achitate de catre clienti, anunta banca. 

Bulgarii au renuntat la sistem dupa doar trei ani

Sistemul de plata defalcata a TVA devine optional incepand cu data de 1 octombrie 2017 si obligatoriu de la inceputul anului viitor. 

Mediul de afaceri a contestat puternic masura sustinand ca aduce costuri uriase si multa birocratie pentru firme, avand in vedere necesitatea schimbarii sistemelor informatice si dublarea numarului de plati in cazul facturilor purtatoare de TVA. 

Autoritatile sustin, insa, ca masura este necesara pentru combaterea evaziunii fiscale. 

Pe de alta parte, consultantii fiscali sunt de parere ca evazionistii nu vor fi afectati de aceasta schimbare, dar firmele corecte se vor vedea cu banii blocati pentru mult timp in conturile de TVA. 

Mai mult, expertii de la Taxhouse au prezentat, intr-o analiza, cazul Bulgariei, care a aplicat un sistem similar cu cel propus in Romania intre 2003 si 2006 cu acelasi scop declarat de a limita evaziunea fiscala. Experienta tarii vecine a aratat, insa, ca evaziunea nu s-a diminuat incasarile la buget nu au crescut, iar firmele au avut numeroase probleme.

Tuesday, September 19, 2017

Limitarea creditarii populatiei, analizata la BNR

Banca Nationala a Romaniei (BNR) analizeaza, din nou, impunerea unor masuri de limitare a creditarii populatiei. Specialistii institutiei sustin ca viteza de crestere a imprumuturilor contractate de persoanele fizice devine ingrijoratoare, dar inca nu a depasit pragul de alerta. 

Banca centrala a mai luat astfel de masuri, de limitare a creditarii, in 2011, insa mult dupa ce efectele crizei si-au spus cuvantul asupra debitorilor supraindatorati (care au luat imprumuturi pana la gradul maxim de indatorare care ajungea frecvent la 70% inainte de criza, si chiar depasea acest prag in cazul ipotecarelor, pentru ca multi dintre clienti au fost incurajati de banci sa ia un imprumut, enventual de la alta banca, pentru a acoperi si avansul).

Aceste practici, alaturi de formulele netransparente de stabilire a dobanzilor variabile, care lasau bancii posibilitatea sa stabileasca unilateral costul creditului, au dus la numeroase cazuri in care debitorii nu si-au mai putut plati ratele la banca. 

De ce nu au fost luate astfel de masuri in perioada de boom?

Inca de pe atunci s-a pus intrebarea de ce Banca Nationala nu a luat masuri de limitare a creditarii, avand in vedere avansurile anuale si de trei cifre, cel putin in cazul creditarii in valuta (unde, suplimentar, intervenea si riscul valutar). 

Si atunci, si acum, reprezentantii BNR argumenteaza cu limitele impuse de forurile europene.

"Noi am introdus in 2004 doua instrumente - Loan To Value - LTV (avansul pe care trebuie sa-l aduci daca vrei un credit) si Debt Service To Income (cat sa fie rata fata de salariu). Si am pus niste plafoane. Atunci s-a considerat ca cele doua instrumente afecteaza libera circulatie a capitalurilor si am fost incurajati sa scapam de ele. Si am scapat. Acum, exact aceleasi instrumente sunt re-denumite masuri macroprudentiale si suntem incurajati sa le luam", spune Florian Neagu, directorul adjunct al Directiei Stabilitate Financiara din BNR.

Si de aceasta data se are in vedere limitarea gradului de indatorare, care a ajuns, din nou, la 70% in anumite banci. 

Printre nivelurile analizate se afla limitarea gradului de indatorare la cel mult 65% pentru clientii cu venituri mari, care ar urma sa scada la 50-55% pentru ceilalti clienti. 

Banca centrala argumentreaza intentia de a limita creditarea prin faptul ca gradul de indatorare pentru debitorii care au contractat credite noi este in crestere (33% fata de nivelul median de 30% inregistrat in anul 2014), iar pentru creditele ipotecare este deja la un nivel ridicat (46%). In plus, debitorii cu un salariu net sub nivelul mediu au o indatorare semnificativ peste medie, situatia fiind mai pronuntata in cazul creditelor ipotecare.

ROBOR la 3 luni a crescut la 1%

La toate acestea se adauga si perspectiva inevitabila a cresterii dobanzilor, care deja se manifesta. 

Indicele Robor la 3 luni, in functie de care se calcueaza dobanzile la majoritatea creditelor in lei, a ajuns la 1% pe an, pentru prima data de la inceputul lui 2016. 

Evolutia poate fi considerata un trend, avand in vedere ca indicele creste, cu mici variatii, in continuu din toamna anului trecut cand a atins minimul istoric de 0,68% pe an.

Impactul acestei evolutii in ratele la credite se va vedea peste doar cateva zile, avand in vedere ca dobanzile se actualizeaza la finalul fiecarui trimestru, iar 30 septembrie/1 octombrie va fi urmatoarea actualizare. 

Bancile din Romania sunt obligate de reglementarile in vigoare sa stabileasca dobanzile variabile la creditele in lei in functie de indicatorul de referinta Robor la care se adauga o marja fixa, care nu poate fi modificata pe perioada de derulare a imprumutului. Aceasta reglementare a fost adoptata pentru a se evita formulele nestransparente utilizate de banci in perioada de boom a creditarii, care au generat clientilor multiple probleme in gestionarea imprumuturilor in derulare.

Monday, September 18, 2017

Regulamentul care stabileste restrictii de creditare IFN-urilor a fost aprobat

Regulamentul propus de Banca Nationala a Romaniei (BNR) prin care institutia incearca sa descurajeze IFN-urile sa acorde credite cu DAE foarte mare, a fost aprobat de conducerea bancii. Prin acesta se stabileste o dobanda maxima peste care, daca se trece, societatile finantatoare vor fi obligate sa asigure un capital suplimentar. 

Pentru a putea evita constituirea de capital suplimentar, imprumuturile acordate pe perioade mai mari de 90 de zile nu trebuie sa depaseasca o dobanda anuala efectiva (DAE) de 32,5% pe an. 

Limita este raportata la rata dobanzii Lombard (dobanda la care se imprumuta bancile de la BNR, in prezent de 3,25%) inmultit cu 10. In cazul in care o societate vrea sa perceapa o dobanda mai mare decat cea stabilita de banca centrala, va fi obligata sa asigure un capital suplimentar. 

Despre posibilele implicatii ale acestor schimbari Conso.ro a scris pe larg.

In plus, si profesorul de economie Bogdan Glavan scrie pe blogul Logica Economica mai multe articole pe aceasta tema. Una dintre concluziile profesorului citat arata ca masura reprezinta “o maciuca in cap” data clientilor nebancarizati. “Vorbim de credite pe termen foarte scurt, acordate exact acelor sute de mii sau milioane de romani care nu pot prezenta o adeverinta autentica de venit sau care muncesc sezonier in strainatate sau care sunt intretinuti din banii celor care muncesc acolo. O maciuca in cap exact clientilor nebancarizati, exact celor carora li se refuza oficial accesul la capital”, scrie Bogdan Glavan. 

Concret, dupa data de 1 octombrie, pentru fiecare 100 de lei imprumutati la o dobanda anuala efectiva mai mare decat cea stabilita de BNR, societatile financiare nebancare vor fi obligate sa asigure un capital suplimentar de 67 de lei. Noile cerinte sunt de zece ori mai mari decat cele existente in prezent, insa au in vedere doar creditele acordate incepand cu acea data. 

Totodata, pentru creditele pe o perioada maxima de 15 zile, vor fi aplicate cerinte suplimentare de capital daca DAE va depasi 200% pentru lei si 133% pentru valuta. Pentru imprumuturile acordate pe o perioada de 16-90 de zile, suplimentarea de capital va fi facuta pentru DAE de peste 100% pentru imprumuturile in lei, respectiv de peste 67% pentru cele in valuta. 

Cum justifica BNR necesitatea acestei masuri?

BNR sustine ca aceste modificari erau necesare in conditiile nivelului ridicat al creditarii IFN si ratelor foarte mari de dobanda practicate, care arata un model de afaceri cu riscuri ridicate. In plus, clientela este preponderent reprezentata de persoane cu venituri majoritar sub medie, ceea ce imprima activitatii acestor creditori un nivel sensibil mai ridicat de risc, evidentiat si prin costurile mari pe care trebuie sa le suporte aceasta categorie vulnerabila de debitori. 

Mai mult, pentru prima data din anul 2011, ponderea creditarii IFN in total creditare a depasit 10% si este pe un trend ascendent, sustine BNR. 

“Pentru a administra riscurile ce apar ca urmare a promovarii de produse de creditare pe termene scurte, de valori reduse, cu costuri relativ ridicate, suportate de debitori, accesate cu preponderenta de segmente ale populatiei care au deja dificultati in gestionarea obligatiilor de plata curente, a fost propusa includerea in Registrul special a institutiilor financiare nebancare care utilizeaza aceste modele de afaceri, in functie de unele praguri de semnificatie ale costurilor suportate de debitori (DAE)”, se arata intr-o scrisoare semnata de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu si adresata lui Liviu Dragnea, presedintele Camerei Deputatilor, citata de Profit.ro. 

Mai mult, strategia BNR este de a aplica un regim de reglementare unitar si mai strict la nivelul IFN, astfel incat sa ramana un singur registru de evidenta. In aceste conditii, va creste numarul de IFN care intra sub supraveghere prudentiala, prin transferul unora in Registrul special din Registrul general. 

In plus, noul regulament stabileste ca orice societate care acorda credite cu dobanzi peste nivelul prag intra automat in Registrul special.

Sunday, September 17, 2017

Ce risca statul prin subrezirea Pilonului II?

Reducerea sau oprirea contributiilor la Pilonul II (pensiile obligatorii administrate privat) va afecta in principal pensiile romanilor, dar va lasa si statul fara unul dintre cei mai buni aliati in cazul in care Romania ar trece din nou printr-un soc financiar similar celui din 2008. 

Fondurile de pensii de la Pilonul II sunt printre cei mai importanti investitori in titlurile de stat si in actiuni listate la Bursa de Valori Bucuresti. Totodata, o intensificare in viitor a presiunii pe sistemul public de pensii, ca urmare a declinului demografic, va pune peste ani Romania in situatia de a nu avea suficiente resurse financiare pentru a asigura romanilor o pensie decenta, solutiile fiind deloc atractive, din categoria majorarii taxelor sau a varstei de pensionare.

La mijlocul acestui an, fondurile de pensii aveau active de 36 miliarde de lei (7,8 miliarde euro), suma care creste lunar cu aproximativ 600 de milioane de lei. Peste 90% din acesti bani sunt investiti in Romania, in principal in titluri de stat si actiuni ale companiilor listate la bursa.

In septembrie 2008, cand la nivel global prabusirea bancii americane Lehman Brothers declansa o criza financiara care avea sa zdruncine lumea, fondurile de pensii Pilonul II functionau de numai cinci luni si reusisera sa acumuleze doar 500 de milioane de lei, o suma prea mica ca sa poata genera stabilitate pentru sistemul financiar-bancar din Romania.

Noua ani mai tarziu, Pilonul II este de peste 70 de ori mai mare. Sunt bani ai cetatenilor romani care asigura stabilitatea costurilor de imprumut ale statului si contribuie la dezvoltarea economiei prin investitiile pe care le fac in companiile listate pe bursa de la Bucuresti.

Din cele 36 miliarde de lei, aproximativ 7 miliarde de lei (in jur de 1,5 miliarde de euro) sunt profiturile obtinute in cei 9 ani de existenta a Pilonului II, pentru cei 6,9 milioane de romani care au contribuit. La nivelul lunii iunie, numarul de participanti era usor peste 4 milioane, diferenta fiind o consecinta a unor factori precum intrari si iesiri de pe piata muncii sau plecarea din tara a unor persoane care au contribuit in trecut.

Ca urmare a crizei economice si a scaderii demografice, cele mai multe state UE si-au reformat sistemul public de pensii. Astfel, 20 din cele 28 de state europene fie au crescut varsta de pensionare, fie perioada de cotizatie. Doar cateva tari din Europa Centrala si de Est au ales masuri care au afectat si Pilonul II de pensii. Astfel, Ungaria a nationalizat Pilonul II, in timp ce Polonia, Lituania, Letonia si Estonia au transferat parte din cotizatii catre Pilonul I de pensii. Potrivit unui studiu realizat de Banca Mondiala, aceste masuri nu numai ca nu rezolva problema deficitului bugetar, dar creeaza si alte probleme pe termen mediu si lung, cum ar fi pierderea unor surse stabile de finantare pe termen lung si cresterea gradului de dependenta fata de imprumuturile externe.

Sistemul public de pensii este finantat din contributiile populatiei active si subventiile de la bugetul de stat, in caz de deficit bugetar, cum este cazul Romaniei, sumele acumulate fiind platite pensionarilor actuali. In 2016, Romania a platit pensii de 58 de miliarde de lei, din care 21 de miliarde de lei au reprezentat subventii de la bugetul de stat, acoperind deficitul structural al Pilonului I de pensii.  Scopul acestui sistem la nivel european este sa acopere cel putin nivelul minim de subzistenta.

Finantarea de la buget, prin diminuarea fondurilor pentru drumuri, sistemul medical sau alte cheltuieli, nu reprezinta o solutie la nesfarsit, intrucat statul imprumuta bani pentru a acoperi lipsa resurselor financiare. Cresterea datoriei publice, concomitent cu imbatranirea si declinul populatiei Romaniei, potrivit prognozelor pana la 15-16 milioane in 2050, va limita si mai mult posibilitatile statului de a acoperi golul de la pensiile de stat.

In acest context, o oprire sau chiar si o reducere a transferurilor la Pilonul II, de 5,1% in prezent, ar lasa viitorii pensionari cu resurse mai putine, iar statul cu decizii grele de luat, cum ar fi o majorare si mai accentuata a varstei de pensionare.

Potrivit estimarilor Forumului Economic Mondial, varsta de pensionare in tarile dezvoltate ar trebui sa urce la cel putin 70 de ani pentru a face fata cheltuielilor mai mari cu finantarea sistemului de pensii pe care le presupune, in mod paradoxal, chiar cresterea sperantei de viata. In Romania, fenomenul de imbatranire a populatiei este accentuat si de plecarea unui numar mare de persoane apte de munca in tarile mai bogate ale UE. Acestia contribuie la sistemul public de pensii in tarile in care se afla, in timp ce in Romania deficitul se adanceste.

Iata de ce statul ar trebui sa priveasca in ansamblu toate aceste implicatii de ordin financiar si demografic inainte de a decide sa modifice functionarea Pilonului 2, afectand nu doar sumele acumulate in conturile de pensii ale catorva milioane de romani, dar chiar si sursele sale de finantare si sursele de finantare a economiei in ansamblul sau, asa cum sunt fondurile private de pensii.