MFP lanseaza noi titluri de stat pentru populatie in septembrie

Ministerul Finantelor Publice va lansa a treia emisiune de titluri de stat pentru populatie in cadrul programului FIDELIS in luna septembrie. In plus, din octombrie persoanele fizice vor putea sa cumpere certificate de trezorerie direct de la institutia statului, au declarat reprezentantii MFP. 
Detaliile legate de dobanda sau suma care se doreste a fi imprumutata nu au fost dezvaluite, acestea urmand sa fie anuntate in momentul in care vor fi publicate proiectele. 

Ministerul Finantelor a lansat, pana in prezent, doua emisiuni de titluri de stat in cadrul programului FIDELIS, dupa aproximativ 10 ani de absenta de pe piata destinata populatiei, ambele in valoare de 100 de milioane de lei. 

Prima emisiune nu a avut succesul scontat, fiind subscrisa doar in proportie de 65%, din cauza formulei complicate de stabilire a dobanzii si a valorii nominale mari, respectiv 1.000 de lei pe titlu. 

In schimb, a doua emisiune, cea din 2016, a fost suprasubscrisa de peste sapte ori, pentru ca a avut o dobanda stabilita si anuntata anterior perioadei de subscriptie, iar valoare nominala a fost redusa la 100 de lei pe titlu. 

Prima emisiune a avut scadenta in aceasta vara (2 ani) iar a doua are scadenta anul viitor, de aceea a fost numita si “FIDELIS Centenar".

Titlurile de stat emise in cadrul acestei emisiuni au intrat la tranzactionare anul trecut, pe 5 august, iar in data de 4 august 2017, MFP a platit investitorilor prima dobanda anuala pentru acestea, de 2,15% (2,15 lei pe obligatiune).

Ce trebuie sa faca un sofer in caz de accident in afara tarii?

Romanii care circula in afara tarii au la dispozitie, incepand din aceasta saptamana, un ghid  informare in legatura cu pasii necesari in cazul unui accident auto. Cel mai important lucru pe care acestia trebuie sa il stie este ca dauna pe care o provoaca sau pe care au suferit-o este garantata prin intermediul sistemului Carte Verde. 

Proiectul vizeaza informarea conducatorilor auto care parasesc teritoriul Romaniei prin intermediul unor pliante distribuite in trei dintre cele mai tranzitate puncte de trecere a frontierei in perioada verii: Vama Veche, Negru Voda si Nadlac. Aceasta este prima etapa a unei campanii de informare cu privire la asigurarea Carte Verde, mai multe actiuni care sa vina in sprijinul posesorilor de asigurare RCA urmand sa fie realizate anul viitor, cand este vizata si atragerea mai multor parteneri din zone diferite de interes, care sa contribuie la popularizarea informatiilor.


Pliantele prezinta detalii despre asigurarea Carte Verde, tarile unde aceasta este valabila, precum si modul in care poate fi utilizata, in cazul producerii unui accident auto in afara granitelor tarii.

Printre altele, in pliant se mentioneaza ca “pe perioada valabilitatii asigurarii RCA pe care o detineti, beneficiati in mod automat si de o asigurare Carte Verde valabila pentru teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene precum si pentru teritoriul Islandei, Norvegiei, Liechtenstein, Elvetiei si Serbiei. Un document de asigurare Carte Verde este valabil pe teritoriul statelor ale caror simboluri nu sunt barate/taiate cu “X” pe formularul documentului”.

La ce trebuie sa fie atenti soferii implicati intr-un accident?

De asemenea, pliantul contine si indicatii pentru sofer, in caz de necesitate, atat pentru situatia in care este vinovat cat si pentru cazurile in care este victima, ce documente trebuie sa predea sau sa solicite celorlalte persoane implicate. 

“Cand sunteti implicat intr-un accident completati cu atentie toate rubricile formularului Constatare amiabila de accident si urmariti ca si celalalt sofer sa faca acest lucru, sau asteptati sa vina autoritatile competente, daca legislatia tarii respective impune acest lucru. Formularul Constatare amiabila de accident trebuie sa fie cat mai complet si lizibil completat. Pentru informatii suplimentare puteti contacta Biroul National din statul de pe teritoriul caruia s-a produs accidentul (datele de contact ale birourilor nationale le gasiti pe verso documentului Carte Verde)”, se mai precizeaza in document.

Ghidul a fost elaborat de Biroul Asiguratorilor Auto din Romania, in parteneriat cu Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare, Autoritatea de Supraveghere Financiara, Politia de Frontiera, Asociatia pentru Promovarea Asigurarilor si Academia Titi Aur.

“Obiectivul BAAR, institutia in ale carei atributii intra gestionarea asigurarii Carte Verde, este informarea corecta si completa a conducatorilor auto cu privire la drepturile, dar si obligatiile pe care le au atunci cand calatoresc in strainatate si sunt implicati intr-un accident auto. Prin intermediul acestei campanii, ne-am propus sa venim in sprijinul soferilor, oferindu-le un ghid complet care contine informatii usor de inteles si aplicat, a declarat Madalin Rosu, presedintele BAAR.

Cade victima Pilonul II de pensii deficitului de resurse bugetare?

Pilonul II de pensii incurca grav socotelile financiare ale Guvernului, astfel ca guvernantii cauta solutii pentru a vira cat mai putini bani in aceasta directie. Atacurile la pensiile private ale romanilor s-au inmultit, in aceasta vara, direct proportional cu disperarea statului de a face rost de bani pentru onorarea avalansei de promisiuni guvernamentale. 

Cea mai noua gaselnita in domeniu este cea referitoare la “randamentul Pilonului I” (pensia de stat), mai mare decat cel al Pilonului II (pensia obligatorie adminstrata privat). Autorul enuntului este premierul Mihai Tudose care, in urma descoperirii epocale i-a cerut ministrului Finantelor Publice, Ionut Misa, sa puna la dispozitie calculele potrivit carora s-a constatat acest aspect.

Premierul a descoperit cum se obtine randament fara investitie

„Randamentul este mult mai mare la Pilonul I. Am constatat cu surprindere ca statul e un mai bun administrator la acest lucru”, a tinut sa puncteze prim-ministrul.

Precizarile sefului Guvernului vin dupa ce, in piata, au aparut informatii potrivit carora statul intentioneaza sa taie contributiile la Pilonul II de pensii la 2,5 puncte procentuale, de la 5,1 puncte procentuale in prezent. Participantii la discutii sustin chiar ca, initial, propunerea a fost de reducere la un punct procentual a contributiilor virate la Pilonul II. 

Reprezentantii sistemului s-au declarat socati de “descoperirea” premierului, avand in vedere ca banii din Pilonul I nu sunt investiti, ci redistribuiti direct catre cei care primesc pensie de stat in prezent. In concluzie, banii respectivi nu au timpul necesar sa produca randament. 

Modificarile ii vor afecta pe beneficiari

In acest context, Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) a solicitat, in mod public, o intalnire cu premierul Mihai Tudose, pentru a discuta despre analizele statului pe aceasta tema si despre impactul unor eventuale decizii ale Guvernului asupra participantilor la sistem. 

"In dorinta de a reprezenta si a proteja interesele tuturor partilor implicate in sistemul de pensii private din Romania, solicitam public primului ministru, cat mai curand posibil, o intrevedere pentru a discuta impreuna rezultatele analizei facute de catre autoritatile statului, precum si impactul pe care l-ar putea avea pentru cei 7 milioane de participanti unele decizii viitoare. De asemenea, in spiritul transparentei si dialogului, rugam sa fie data publicitatii aceasta analiza", a anuntat asociatia, intr-un comunicat de presa.

Totodata, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF) avertizeaza ca posibilele modificari intentionate de catre Guvern in ceea ce priveste parametri de functionare ai Pilonului II de pensie administrat privat nu pot avea decat efecte negative, atat pentru contribuabili, cat si pentru restul economiei. 

„Fondurile de pensii private obligatorii au avut o contributie semnificativa la dezvoltarea pietei de capital autohtone si la sustinerea economiei romanesti, avand potentialul de a produce aceleasi efecte pozitive si in viitor odata cu cresterea activelor lor. Orice pas inapoi pe calea reformei sistemului de pensii nu poate avea decat efecte negative asupra succesului scontat al acestuia, avand un potential real de a-i pune in pericol sustenabilitatea in viitor si de a produce efecte conexe nedorite, inclusiv asupra dezvoltarii pietei de capital din Romania”, se arata intr-un comunicat transmis de asociatie.

Anterior, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a transmis ca Pilonul II de pensii este solid, cu randamente pozitive, reflectate si de analiza evolutiei pietei pensiilor private la 30 iunie 2017.

Castiga cu adevarat consumatorii din schimbarea regulilor BNR pentru IFN-uri?

Intr-o perioada in care mai multe banci au fost acuzate de oficialii Finantelor ca au fentat bugetul statului, BNR lanseaza in dezbatere publica un proiect de regulament care, teoretic, vine in sprijinul consumatorilor prin descurajarea creditelor cu costuri mari. Castiga insa, cu adevarat, consumatorii de pe urma acestei propuneri?
Aparitia acestui proiect de regulament intr-o perioada complicata pentru bancile comerciale, prin prisma acuzatiilor lansate de oficialii Finantelor, poate reprezenta o incercare a BNR de a muta atentia dinspre marii finantatori ai populatiei catre micile IFN-uri, care reprezinta o tinta facila, usor de atacat in conditiile costurilor ridicate ale creditelor oferite consumatorilor.

Demersul BNR, daca ar fi fost bine calibrat si insotit de masuri care sa vizeze intreg ansamblul finantatorilor de pe piata locala, ar fi fost unul salutar. Intradevar, piata financiara locala a fost, si in multe cazuri continua sa fie, un rai al creditorilor, prin prisma marjelor foarte ridicate de dobanda percepute consumatorilor. 

Bancile scapa de “vigilenta” BNR

Marje intalnite mai degraba prin statele africane, de peste 10 puncte procentuale in cazul creditelor in euro sau franci elvetieni, garantate cu ipoteca, dobanzi anuale efective de 4-5 ori mai mari decat in Occident pentru aceleasi tipuri de credite, au reprezentat ani de-a randul realitati ale pietei bancare. Iar in cazul multor credite, in special al celor acordate inainte de 2009, consumatorii continua sa plateasca bancilor costuri impovaratoare, care le afecteaza dramatic conditiile de viata si ii impiedica sa aiba un trai decent.

Chiar si astazi, marjele la credite, in special la cele de nevoi personale si la cardurile de credit, se plaseaza la niveluri extrem de ridicate, daca este sa le privim prin comparatie cu nivelul ridicol de remunerare al economiilor constituite sub forma depozitelor bancare.

Ar fi fost, deci, firesc, ca BNR sa priveasca cu prioritate asupra acestui segment, care reprezinta 90% din totalul creditarii populatiei, si nu asupra unui segment mult mai restrans, cum este cel reprezentat de creditarea realizata de IFN-uri.

Si, evident, nu putea fi decat salutata o propunere a BNR care sa descurajeze bancile sa perceapa costuri mari la creditele acordate consumatorilor, fie ele imobiliare/ipotecare, de nevoi personale sau sub forma cardurilor de credit.

Solutia BNR nu rezolva problema costurilor mari ale creditelor

Dar “grija” BNR se opreste doar la o mica parte a creditorilor, si anume la cei care ofera credite pe termen scurt si foarte scurt, si ale caror costuri totale de creditare, traduse prin dobanda anuala efectiva, depasesc 200%.

Pe aceasta piata, la care au acces romanii care au nevoi urgente de finantare de valori mici si foarte mici, care nu sunt luati in considerare de banci, modul de calcul al DAE, alaturi de dobanzile mari practicate, face ca nivelul acestui indicator sa se plaseze la niveluri ametitoare, care depasesc in mod constant 2.000% si ajung, in unele cazuri extreme, si peste 100.000%.

Dar ce inseamna in mod concret, aceste cifre? Folosind comparatorul de credite rapide dezvoltat de Conso.ro, constatam ca pentru un imprumut de 1.000 lei pentru 30 de zile, costurile totale ale creditului pentru un imprumut cu DAE de 2.000% sunt de 285 lei, in vreme ce pentru un imprumut cu DAE de 30.000% sunt de 600 lei. Evident, costuri ridicate, care se pot dovedi, in multe situatii, greu de suportat de consumatori, in special de cei care iau aceste credite pentru a-si acoperi deficitul constant de resurse financiare, ceea ce este total contraindicat.

Insa, paradoxal, propunerea BNR de regulament nu are un impact major asupra costurilor de creditare. Cei care vor ramane cu costuri mari vor fi nevoiti doar sa faca rost de mult mai mult capital decat pana in prezent, dar nu vor fi obligati sa le reduca. Dimpotriva, este posibil ca o parte a finantatorilor sa majoreze costurile ca urmare a impactului noii reglementari a BNR.

In plus, o schema transparenta de costuri, cu impact major in nivelul DAE, asa cum este cea din prezent, ar putea fi inlocuita de unii finantatori cu una mult mai putin transparenta, care sa reduca semnificativ DAE, dar care sa ii afecteze major, in sens negativ, pe consumatorii acestui tip de credite.

O masura mult mai inspirata ar fi fost, de exemplu, descurajarea IFN-urilor de a practica o dobanda mai mare de un anumit prag (de exemplu, 1% pe zi sau chiar mai redus), ceea ce ar fi fost cu adevarat in avantajul consumatorilor care apeleaza la acest tip de finantare.

Isi doreste BNR sa ii dea pe romani pe mana camatarilor?

In situatia in care unii finantatori vor decide sa isi inchida sau sa isi transfere business-urile in alte tari, consumatorii care au nevoie de imprumuturi de valori mici pentru nevoi urgente se vor gasi in imposibilitatea de a face rost de aceste sume, altfel decat prin apelarea la camatari sau la casele de amanet, unde costurile de finantare sunt uriase, iar pericolul de supraindatorare este major si cu consecinte dintre cele mai grave.

Paradoxal, o institutie care clameaza de cate ori are ocazia, ca este nevoie de un studiu de impact atunci cand sunt initiate diferite modificari legislative, propune un proiect de regulament care nu ofera niciun fel de date sau scenarii despre ceea ce se va intampla pe piata dupa intrarea sa in vigoare.

Ramane doar speranta ca propunerea BNR privind IFN-urile nu va face mai mult rau decat bine consumatorilor. In plus, pentru a dovedi ca este cu adevarat interesata de realitatea pietei creditului, se impune ca BNR sa vina cu o reglementare, mai bine articulata si mai bine gandita, care sa vizeze bancile, in ideea reducerii costurilor de finantare percepute consumatorilor.

Patronatul Creditului IFN: Limitarea DAE va afecta consumatorii si institutiile

Limitarile propuse de Banca Nationala a Romaniei (BNR) in ceea ce priveste DAE la creditele acordate de IFN-uri vor avea efecte negative atat pentru consumatori cat si pentru institutiile in cauza. O parte din IFN-uri se vor inchide, iar unii dintre clienti vor deveni neeligibili pentru un imprumut, estimeaza Patronatul Creditului IFN.
 
Din perspectiva consumatorilor, impactul intrarii in vigoare a propunerii legislative se va manifesta prin prisma contractiei puternice a sectorului IFN si lipsei unor oferte de creditare, se mentioneaza intr-un comunicat al Patronatului.  

In aceste conditii, exista riscul aparitiei unei categorii de persoane care vor deveni neeligibile pentru orice forma de creditare, avand in vedere ca “bancile au conditii extrem de restrictive, de multe ori fara corespondenta cu realitatea, si multa birocratie”. 

Cale libera pentru camatari
 
De asemenea, este posibila (re)aparitia unui “sector” nereglementat in care diverse persoane fizice vor acorda imprumuturi in baza unor contracte asupra carora nici BNR si nici ANPC nu pot interveni, lucru ce va duce inclusiv la cresterea infractionalitatii si la efecte sociale, directe si indirecte, nedorite.
 
In plus, Regulamentul in forma actuala va conduce la restructurarea activitatii de creditare si in final la radierea unor institutii financiare nebancare cu influenta fiscala, sociala, investitionala si reputationala. 

Din perspectiva fiscala, Patronatul mentioneaza incasari mult mai mici la bugetul de stat si la bugetele de asigurari sociale, precizand ca IFN-urile sunt societati ce achita anual sume foarte mari cu titlu de impozit pe profit sau contributii salariale. Totodata, inchiderea IFN-urilor ar insemna trimiterea simultan in somaj a unui numar de aproximativ 10.000 angajati si, implicit, o presiune suplimentara asupra bugetului. 

Din punct de vedere social, trimiterea in somaj a 10.000 angajati produce un impact financiar si asupra familiilor acestora, ceea ce face ca numarul celor afectati sa fie mult mai mare. De asemenea, masura adoptata in aceasta forma va crea instabilitate financiara si nesiguranta in randul celor aproximativ un milion de persoane imprumutate la IFN-uri. 

La nivel investitional si reputational, Patronatul estimeaza ca unii actionari vor decide retragerea investitiei din piata romaneasca si relocarea catre alte zone geografice care doresc atragerea capitalurilor straine. Totodata, o astfel de reglementare va avea efect preponderent asupra celor de buna credinta, in timp ce practici de evitare vor fi identificate rapid de catre acei jucatori care si astazi induc riscul reputational in piata IFN si, indirect, asupra BNR.
 
Discriminare a IFN-urilor in comparatie cu bancile
 
Patronatul Creditului IFN precizeaza ca a sustinut si va sustine intotdeauna consolidarea cadrului legislativ si intarirea prudentialitatii, dar ca nu intelege ratiunea pentru care un IFN care investeste banii actionarilor sai, trebuie sa se supuna unor masuri de prudentialitate cu mult mai dure decat ale bancilor comerciale, care utilizeaza in mare masura banii atrasi din depozitele constituite de populatie. 

Patronatul mentioneaza faptul ca, in acord cu noile propuneri, un IFN ar trebui sa asigure un capital social de 67 lei pentru fiecare 100 de lei creditati, in timp ce o banca trebuie sa asigure doar 9 lei.

De asemenea, patronatul sustine ca nu exista cazuri in care clientii activitatii de creditare on-line sa fie executati silit imobiliar pentru ca maximul creditelor acordate on-line este de 3.000 de lei, in timp ce pentru executarea silita imobiliara este necesar ca datoria sa fie de peste 10.000 lei. 

BNR incearca sa descurajeze IFN-urile sa acorde credite cu DAE foarte mare, stabilind prin intermediul unui regulament, o limita de cost maxima peste care, daca se trece, societatile finantatoare vor fi obligate sa asigure un capital suplimentar. Regulamentul va intra in vigoare la data de 1 octombrie 2017.  

Pentru a putea evita constituirea de capital suplimentar, imprumuturile acordate pe perioade mai mari de 90 de zile trebuie sa nu depaseasca o dobanda anuala efectiva (DAE) de 32,5% pe an.

PwC incaseaza o noua amenda record pentru nereguli contabile

Marile companii de consultanta sunt, din nou, in atentia institutiilor de supraveghere. De data aceasta este vorba de PricewaterhouseCoopers (PwC), care a primit o noua amenda record in Marea Britanie, dupa ce a admis ca a savarsit abateri in auditul financiar al RSM Tenon Group, in trecut una dintre cele mai mari firme de consultanta din Regat. 
 
Amenda, aplicata de Autoritatea britanica de supraveghere in domeniul contabil (FRC), este de 5,1 milioane de lire (5,6 milioane euro), cea mai mare sanctiune decisa pana in prezent de institutia britanica. Intial, amenda propusa era de 6 milioane lire, insa aceasta a fost redusa. 
 
PwC a admis o serie de abateri legate de auditul situatiei financiare a RSM Tenon in anul fiscal incheiat la 30 iunie 2011, printre care lipsa de probe contabile corespunzatoare si esecul in demonstrarea scepticismului profesional, potrivit FRC. RSM Tenon era, in 2011, a saptea mare firma furnizoare de servicii financiare si contabile din Marea Britanie, cu venituri de 200 milioane lire pe an si aproximativ 2.600 de angajati.
 
In plus, autoritatea de supraveghere l-a amendat, in acelasi dosar, si pe Nicholas Edward Boden, partener PwC, cu 114.750 lire (aproximativ 126.000 euro). Totodata, FRC a anuntat ca se afla in desfasurare si o ancheta referitoare la fostul director financiar al RMS Tenon, Rusell McBurnie.
 
Compania si-a doborat proriul record
 
PwC si-a doborat propriul record in ceea ce priveste valoarea amenzilor impuse de FRC, avand in vedere ca vechiul record apartinea aceleiasi companii. Firma a mai fost sanctionata cu 5 milioane de lire in luna mai, din cauza modului deficitar in care a verificat registrele contabile ale Connaught, furnizor de servicii de reparatii si mentenanta in domeniul locuintelor sociale, intrat in insolventa in 2010. 
 
Mai mult, PwC este investigata in Marea Britanie si pentru modul in care a evaluat situatiile finaciare ale gigantului din telecomunicatii BT Group pentru perioada aprilie 2014-martie 2017. Ancheta a fost lansata ca urmare a anunturilor BT legate de problemele contabile la divizia din Italia.
 
In trecut, PwC a facut si obiectul criticilor in legatura cu felul in care a efectuat auditul pentru banca de investitii Northern Rock, banca nationalizata in 2008 de guvernul britanic in urma problemelor acumulate odata cu agravarea crizei creditelor ipotecare
 
Insa nu doar PwC a fost implicata in scandaluri financiare. Toate companiiloe de consultant si audit din Big Four au facut obiectul unor investigatii ale autoritatilor de-a lungul timpului. Cel mai rasunator exemplu este cel al companiei de audit Arthur Andersen care a si dat faliment in urma scandalului Enron. 
 
Companiile de consultanta sunt banuite ca ar fi stat si in spatele operatiunilor financiare dezvaluite in cadrul scandalurilor precum Luxleaks sau Panama Papers. 
 
Ce pregatesc autoritatile europene
 
In acest context, autoritatile europene au elaborate un set de reglementari care sa oblige intermediarii care creeaza si vand sisteme generatoare de evaziune fiscala (in speta bancherii, avocatii si consilierii financiari), prin care isi ajuta clientii sa evite plata taxelor, sa raporteze Fiscului mecanismele utilizate.
 
Noile reguli sunt pregatite in contextul scandalului Panama Papers, care a scos la lumina modul in care anumiti intermediari acorda in mod activ asistenta companiilor si persoanelor fizice pentru a se sustrage de la plata impozitelor, de regula prin intermediul unor sisteme transfrontaliere complexe.
 
Asadar, Executivul comunitar vrea sa oblige acesti experti, sau eventual clientii lor, sa declare la administratiile fiscale din tarile de resedinta mecanismele de optimizare fiscala pe care le-au conceput. Obligatia de a declara un astfel de mecanism nu presupune, din start, ca acestea sunt incorecte, ci numai faptul ca merita sa fie examinat de catre autoritatile fiscale. 

Ce impact va avea supraacciza la carburanti asupra preturilor?

Preturile de consum, dar si dobanzile bancare, vor fi afectate de masurile fiscale si salariale anuntate de Guvern. Desi premierul Mihai Tudose a dat asigurari ca majorarea accizei la carburanti nu va determina cresterea preturilor la pompa, analistii financiar-bancari din Romania au ajuns la o alta concluzie in urma derularii unui sondaj.
 
Sondajul a fost derulat in randul membrilor Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania (AAFBR), pentru a evalua impactul acestor masuri (majorarea accizei la carburanti, a salariului minim etc.) asupra asteptarilor inflationiste si politicii monetare. 
 
Intrebarile adresate au vizat asteptarile privind evolutia inflatiei, dobanzii de politica monetara si ratei ROBOR (1 luna) pentru anul curent si anul urmator.
 
Inflatia creste semnificativ in acest an
 
„Absolut toti analistii care au raspuns sondajului au indicat o majorare a asteptarilor inflationiste pentru finalul anului curent si urmator. Astfel, raspunsurile oferite plaseaza inflatia anuala la finalul anului curent la 2,13%, respectiv 3,3% anul urmator, marginal peste ultimele proiectii ale BNR, respectiv 1,9% pentru finalul anului curent si 3,2% pentru finalul anului 2018 (acestea din urma nu includ impactul majorarii accizei pe combustibil care va intra in vigoare incepand cu luna septembrie 2017)”, reiese din analiza citata.  
 
In acest context, majoritatea analistilor se asteapta ca dobanda de politica monetara sa fie mentinuta la nivelul actual, respectiv 1,75%, pana la finalul anului curent, doar 15% dintre respondenti indicand o posibila crestere la 2% pana la finalul anului curent. 
 
“Majorarile de taxe indirecte precum si politica bugetara axata pe impulsionarea consumului vor conduce la o majorare a ratei inflatiei atat in 2017 cat si in anul urmator. Prin urmare este asteptata o intarire a politicii monetare, probabil incepand cu finalul anului current”, subliniaza analistii AAFBR.
 
Cu toate acestea, pentru finalul lui 2018, analistii estimeaza o dobanda de politca monetara in urcare, la 2,25%.
 
Dobanzile nominale vor fi depasite de inflatie
 
Totodata, estimarile privind nivelul dobanzii ROBOR cu maturitate de o luna sunt de crestere fata de nivelul actual (0,66% in iulie, respectiv 0,69% in august) pana la 1,08% la finalul anului curent si 1,6% la finalul anului urmator. 
 
“Conform rezultatelor sondajului, atat pentru 2017, cat mai ales pentru 2018, dobanzile nominale anticipate sunt net inferioare ratei anticipate a inflatiei ceea ce conduce la anticipatii de dobanzi real negative pana cel putin la finalul anului urmator. Aceste rate real negative ale dobanzii pot genera un impact negativ asupra economisirii in moneda locala si asupra atractivitatii activelor denominate in moneda locala”, sustin analistii citati. 
  
Conform reprezentantilor asociatiei, majoritatea companiilor inregistreaza cheltuieli in crestere, in special cele privind costurile salariale. In plus, oferta de munca limitata, cauzata de sporul natural negativ si exodul de forta de munca, face ca piata muncii sa devina din ce in ce mai tensionata. Pe de alta parte, cresterea accelerata a consumul si a creditelor de consum denominate in moneda locala (cu 10% an la an, cea mai accelerata crestere din ultimii cinci ani) alimenteaza cresterea economica peste potential, fapt care genereaza presiuni inflationiste in crestere pentru finalul anului curent si anul urmator.

ASF vrea sa evite cazurile de incompatibilitate printre conciliatorii SAL-Fin

Regulamentul de functionare al entitatii de Solutionare Alternativa a Litigiilor in domeniul Financiar Non-bancar (SAL-Fin) se modifica, astfel incat sa fie evitate posibilele conflicte de interese si sa fie extinse incompatibilitatile care pot avea legatura cu conciliatorii. Modificarile propuse vor intra in consultare publica pentru o perioada de 15 zile.
Consiliul Autoritatii de Supraveghere Financiara a aprobat, in sedinta din data de 9 august 2017, modificarea si completarea Regulamentului cu scopul de a imbunatatita organizarea activitatii SAL-Fin si de a evita cazurile de incompatibilitate. 

Conciliatorii trebuie sa fie independenti fata de partile in litigiu

In acest sens, conform modificarilor propuse, un conciliator inscris in Registrul conciliatorilor SAL-Fin nu trebuie sa fie asociat sau actionar, sau sa desfasoare activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui contract de mandat/colaborare in cadrul unei societati aflata sub supravegherea ASF. Este vorba de societati de asigurare si/sau de reasigurare, brokeri de asigurare, societati de administrare a fondurilor de pensii private, intermediari de operatiuni cu instrumente financiare, societati de servicii de investitii financiare, organisme de plasament colectiv, societati de administrare a investitiilor. De asemenea, un conciliator nu trebuie sa fie consultant de investitii financiare. 


“Conciliatorii trebuie sa fie independenti fata de partile in litigiu, sa nu fie remunerati direct sau indirect de catre acestea si sa nu se afle intr-o cauza de incompatibilitate sau conflict de interese cu partile in litigiu in cauzele in care au fost desemnati”, se subliniaza intr-un comunicat al ASF. 

Totodata, prin modificarea si completarea Regulamentului nr. 4/2016, vor fi asigurate: eficientizarea timpului de raspuns la solicitari si implicit rezolvarea cererilor de solutionare alternativa; clarificarea indeplinirii conditiilor privind pregatirea profesionala in domeniul solutionarii alternative a litigiilor si a pregatirii specifice sectoarelor pietei financiare non-bancare si implicit cele privind necesitatea detinerii unor competente profesionale conform profilului ocupational de conciliator elaborat de catre ISF. 
In plus, se au in vedere introducerea formarii profesionale continue, absolut necesara bunei pregatiri a conciliatorilor si de clarificari suplimentare privind utilizarea Registrului conciliatorilor, calitatea de conciliator, independenta si impartialitatea acestora.

Cate cereri su fost solutionate de SAL-Fin

“Misiunea SAL-Fin este de a organiza solutionarea extrajudiciara a disputelor financiare non-bancare, interne sau transfrontaliere, in materie de consum, cu ajutorul conciliatorilor din domeniul financiar non-bancar cu pregatire profesionala in mediere, conciliere sau arbitraj si competente in domeniile pietei financiare non-bancare. Conciliatorii propun sau impun o varianta de solutionare a litigiilor in mod echilibrat, impartial, intr-un termen rezonabil si gratuit pentru consumatori”, se mai arata in comunicat. 

Conform documentului, la data de 4 august 2017, la SAL-Fin erau depuse 162 de cereri de conciliere, din care 130 erau acceptate, 101 – solutionate si 26 in conciliere. La aceeasi data, existau 6 cerei in analiza. 

Pe de alta parte, 24 dintre cererile depuse la SAL-Fin au fost respinse, iar doua au fost retrase. 

Dintre cererile solutionate, doua au fost contestate de catre consumatori, iar trei de catre comercianti.

BNR descurajeaza creditele cu DAE foarte mare

Banca Nationala a Romaniei (BNR) incearca sa descurajeze IFN-urile sa acorde credite cu DAE foarte mare, stabilind prin intermediul unui regulament, o limita de cost maxima peste care, daca se trece, societatile finantatoare vor fi obligate sa asigure un capital suplimentar. Regulamentul va intra in vigoare la data de 1 octombrie 2017. 

Pentru a putea evita constituirea de capital suplimentar, imprumuturile acordate pe perioade mai mari de 90 de zile trebuie sa nu depaseasca o dobanda anuala efectiva (DAE) de 32,5% pe an. 

Limita este raportata la rata dobanzii Lombard (dobanda la care se imprumuta bancile de la BNR, in prezent de 3,25%) inmultit cu 10. In cazul in care o societate vrea sa perceapa o dobanda mai mare decat cea stabilita de banca centrala, va fi obligata sa asigure un capital suplimentar. 

In aceste conditii, de la 1 octombrie, pentru fiecare 100 de lei imprumutati la o dobanda anuala efectiva mai mare decat cea stabilita de BNR, societatile financiare nebancare vor fi obligate sa asigure un capital suplimentar de 67 de lei. Noile cerinte sunt de zece ori mai mari decat cele existente in prezent, insa au in vedere doar creditele acordate incepand cu acea data. 

Totodata, pentru creditele pe o perioada maxima de 15 zile, vor fi aplicate cerinte suplimentare de capital daca DAE va depasi 200% pentru lei si 133% pentru valuta. Pentru imprumuturile acordate pe o perioada de 16-90 de zile, suplimentarea de capital va fi facuta pentru DAE de peste 100% pentru imprumuturile in lei, respectiv de peste 67% pentru cele in valuta. 

Care este motivatia BNR pentru aceasta decizie? 

Nivelul ridicat al creditarii IFN si ratele foarte mari de dobanda practicate arata un model de afaceri cu riscuri ridicate, sustin reprezentantii BNR. In plus, clientela este preponderent reprezentata de persoane cu venituri majoritar sub medie, ceea ce imprima activitatii acestor creditori un nivel sensibil mai ridicat de risc, evidentiat si prin costurile mari pe care trebuie sa le suporte aceasta categorie vulnerabila de debitori. 

Mai mult, pentru prima data din anul 2011, ponderea creditarii IFN in total creditare a depasit 10% si este pe un trend ascendent. 

“Stocul de credite acordate de IFN la martie 2017 reprezinta 10,3% din total credit din economie (banci plus IFN) si este cu 21,8% mai mare decat in luna martie 2015. Ponderea creditelor IFN in creditele bancare a fost la martie 2017 de 11,5%, comparativ cu 10% in anul 2015”, se mentioneaza in documentul BNR. 

Totodata, in anul 2016, ritmul de crestere al creditelor IFN a depasit ritmul de crestere al PIB, in timp ce ritmul de crestere al creditelor acordate de catre banci a fost mai mic decat cresterea PIB.

“O intarire a reglementarilor este necesara, avand in vedere depasirea unei mase critice a creditarii IFN in total creditare, mai ales pe fondul dezintermedierii bancare. Sectorul IFN vizat de proiectul de regulament are un specific aparte din punct de vedere al creditarii. Acesta acorda preponderent credite negarantate, pe termen foarte scurt catre segmente ale populatiei care au deja dificultati in gestionarea obligatiilor de plata curente. Acest specific explica ratele mai mari de dobanda (DAE) practicate fata de sectorul bancar, unde creditele sunt garantate si acordate, preponderent, pe termen mediu si lung”, se subliniaza in document.

Minunea a tinut 8 luni: supraacciza la carburanti revine

Promisiunile mult trambitate in campania electorala sunt uitate rand pe rand. Dupa numeroasele facilitati pierdute pe parcurs, guvernantii isi incalca si cea mai “apasata” promisiune, aceea ca nu vor majora taxele. Ministerul Finantelor Publice a elaborat un proiect de Ordonanta care contine, printre altele, o acciza suplimentara la carburanti. 

Aceasta urmeaza sa se aplice de la data de 1 septembrie 2017. 

Pe de alta parte, proiectul contine eliminarea impozitului pe dividende de la 1 ianuarie 2018, dupa ce acesta a fost redus de la 16% la 5% la 1 ianuarie 2016. 


Cu alte cuvinte, cum spune un cunoscut consultant fiscal, statul ia de la saraci (pentru ca majorarea pretului carburantilor, inevitabila dupa cresterea accizelor, se transpune in pretul tuturor produselor care necesita transport) si da la bogati (cei care detin actiuni in companii). 

In aceste conditii, conform noilor taxe anuntate de minister, accizele la carburanti ar putea reveni la nivelul din anul 2016, cel dinaintea eliminarii supraaccizei instituite de guvernul Ponta in 2012, de 0,7 eurocenti pe litru (de la 1 ianuarie 2017). 

Cum isi justifica Finantele propunerea?

Ministerul Finantelor justifica majorarea accizelor prin faptul ca au scazut incasarile la buget din aceasta taxa cu 634,3 milioane de lei, iar preturile la motorina sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeana, dupa Luxemburg si Bulgaria. 

'Scaderea nivelului accizelor pentru benzine si motorine a vizat in principal contracararea fenomenului de alimentare cu combustibil in alte state membre care practicau niveluri ale accizelor inferioare celor din tara noastra si, prin urmare, aveau preturi la pompa mai scazute. In prezent, urmare analizei efectuate in ceea ce priveste nivelurile accizelor practicate de statele membre, se constata ca Romania are printre cele mai scazute niveluri ale accizelor, aproape de nivelurile minime prevazute de legislatia Uniunii Europene. Astfel, Romania a ajuns in iulie 2017 sa inregistreze cel mai mic pret al benzinei Euro-95 din Uniunea Europeana (0,997 euro pe litru cu taxe) si al treilea cel mai mic pret pentru motorina (0,977 euro pe litru cu taxe), dupa Luxemburg (0,955 euro pe litru) si Bulgaria (0,961 euro/litru)', se mentioneaza in proiectul citat. 

De asemenea, spune institutia, ponderea taxelor in preturile de piata ale carburantilor este mai redusa in prezent in Romania comparativ cu alte tari din regiune, precum Austria (60% in cazul benzinei si 55% in cazul motorinei), Polonia (57% in cazul benzinei si 54% in cazul motorinei) sau Bulgaria (53% pentru benzina si 51% pentru motorina). 

In ceea ce priveste eliminarea impozitului pe dividende de la 1 ianuarie 2018, Ministerul nu prezinta nicio justificare. In schimb, institutia precizeaza ca se elimina si impozit pe venitul din dividende obtinut din Romania de persoanele fizice nerezidente si juridice straine, rezidenti intr-un stat membru al UE sau intr-un stat cu care Romania are incheiata o conventie pentru eliminarea dublei impuneri. In schimb, se mentine cota de impunere de 5% aplicata veniturilor din dividende pentru persoanele fizice nerezidente si juridice straine, rezidente in alte jurisdictii. 

Totodata, actul normativ propune scutirea de la plata impozitului pe venit, incepand cu data de 1 ianuarie 2018, pentru veniturile din salarii si asimilate salariilor precum si din activitati independente obtinute din exercitarea profesiei de medic.