E face pasi greoi in combaterea evaziunii fiscale

Evaziunea fiscala continua sa preocupe Uniunea Europena, insa pasii facuti in aceasta directie sunt mici si greoi. Ministrii de finante ai UE, reuniti in aceasta saptamana, au convenit noi masuri de eliminare a unor portite care permit multinationalelor care opereaza atat in tari UE, cat si non-UE sa plateasca taxe mai mici sau deloc. 

Noile masuri urmeaza, insa, sa se aplice din 2020 sau chiar din 2022, unele dintre ele. Intre timp, spun criticii, companiile au timp sa gaseasca si sa implementeze alte mecanisme de evitare a platii taxelor. 

Portitele care permit evitarea taxarii vor fi inchse

Totusi, oficialii UE au luat in vizor practici prin care companiile isi transfera profiturile din jurisdictii cu taxe ridicate in unele cu taxe scazute cu ajutorul unor „trucuri“ contabile.

Initiativa survine pe fondul nemultumirii publice in crestere cu privire la evitarea platii taxelor de catre multinationale. Schemele utilizate in acest sens de  companii precum Apple, Amazon, Google, Starbucks etc., desi nu contravin legislatiei in vigoare, sunt controversate si au generat tensiuni la nivelul UE.

„Acesta este un nou succes in campania noastra pentru o impozitare mai corecta. Incet-incet eliminam canalele utilizate de anumite companii pentru a evita plata taxelor “, a declarat comisarul european pentru economie, Pierre Moscovici. 

Masurile se adauga unui pachet similar adoptat de guvernele tarilor membre UE in vara anului trecut, menit sa creeze un sistem de impozitare mai eficient in sectorul corporatist din interiorul blocului comunitar. 

Potrivit unei estimari, din cauza fraudei fiscale, fondurile publice din UE sunt pagubite, anual, de sume cuprinse intre 50 si 70 de miliarde de euro.

Giegold: Criteriile pentru identificarea paradisurilor fiscale, o gluma proasta

O alta tema de dezbatere, in acelasi context, se refera la criteriile care ar trebui folosite pentru definirea unui paradis fiscal. Odata stabilite aceste criterii, ar putea fi aplicate sanctiuni tarilor catalogate astfel. Insa incercarile de creare a unei liste comune a jurisdictiilor care nu coopereaza au esuat pana acum, iar angajamentul in privinta intocmirii acesteia este finalul acestui an. 

Pana acum, au fost trimise scrisori catre 92 de tari, inclusiv SUA, pentru lansarea unei verificari a practicilor care ar putea fi considerate favorabile evitarii platii taxelor.

Insa, la insistenta ministrilor de finante ai mai multor jurisdictii din UE cu taxe scazute, ministrii au convenit ca tarile cu rate zero nu vor fi considerate automat drept paradisuri fiscale. Rata zero va constitui doar un semnal pentru o examinare mai atenta a regulilor fiscale ale jurisdictiilor.

Europarlamentarul Sven Giegold este, insa, critic la adresa acestui compromis. „Criteriile de identificare a paradisurilor fiscale sunt o gluma proasta: o tara care permite transferul de profituri de catre companii si scuteste aceste profituri de taxe nu va fi automat considerata un paradis fiscal!!!“, afirma  Sven Giegold.

Romania sustine masurile anuntate de forurile europene si are chiar in dezbatere, pe plan intern, o serie de initiative legislative pentru evitarea platii taxelor in alte jurisdictii decat cea in care se desfasoara activitatea. 

Ministrul roman al Finantelor, Viorel Stefan, prezent in aceasta saptamana la Consiliul ECOFIN, a anuntat ca Romania sustine si propunerea ca o Directiva europeana pentru combaterea evaziunii fiscale sa fie adoptata si sa intre in vigoare la finalul anului 2019.

CE: Romania risca sa anuleze progresele realizate

Romania si-a consolidat semnificativ pozitia fiscala incepand din 2009, fapt care a dus la atingerea obiectivului pe termen mediu in 2014 si 2015. Insa, in prezent, autoritatile urmeaza o politica fiscala expansionista care duce la departarea substantiala de acest obiectiv. Intre timp, inegalitatea veniturilor s-a adancit, fiind cea mai mare din UE. 

Nivelul de saracie al romanilor este in scadere, dar cei mai bogati 20% dintre romani castiga de opt ori mai mult decat cei mai saraci 20%, cel mai mare raport din Uniune, conform celui recent raport de tara al Comisiei Europene. Tara noastra este urmata, la acest capitol, de Lituania, Bulgaria si Spania.

Saracii, tot mai saraci, bogatii, tot mai bogati

Inegalitatea la nivelul veniturilor a crescut incepand cu 2012, avand o puternica accelerare in 2015.

Forul european subliniaza ca statele care inregistreaza un produs intern brut (PIB) per capita mai mic au, de regula, o inegalitate mai mare a veniturilor, insa aceasta tendinta explica doar partial situatia din Romania. In acest caz, nivelul ridicat de inegalitate este cauzat si de efectele redistributive in scadere ale sistemului de taxe si este accentuat de diferentele mari existente intre mediul rural si cel urban.

Totodata, procentul oamenilor care traiesc in case de o calitate foarte slaba si isi cheltuiesc peste 40% din venituri pe intretinerea casei este unul dintre cele mai mari din UE.

Reprezentantii CE avertizeaza ca impactul sistemului de taxare asupra reducerii inegalitatii veniturilor este relativ scazut.

In acest context, al inegalitatii sociale, Romania se va confrunta si cu scaderea populatiei in varsta de munca (20-64 ani) cu 4% pana in 2020, in conditiile in care populatia tarii a scazut cu 6% din 2007 pana in prezent.

In acelasi timp, CE avertizeaza ca exista un mare potential nefolosit al fortei de munca, in conditiile in care inactivitatea ramane una dintre cele mai mari din UE.

Legea responsabilitatii fiscale, incalcata sistematic

Referitor la cadrul fiscal, Comisia Europeana considera ca acesta este sanatos dar nu este pus in aplicare. Prevederile fiscale incluse in Legea responsabilitatii fiscale sunt bine concepute, dar bugetul pe 2016 nu a respectat aceste prevederi. In plus, strategia fiscala pe termen mediu nu ghideaza procesul bugetar anual. 

Mai mult, politica fiscala a devenit una pro-ciclica in 2016 iar, ca o consecinta a reducerilor de taxe si a majorarilor de cheltuieli, deficitul guvernamental s-a agravat in 2016 si este preconizat sa creasca si mai mult in 2017. Aceasta majorare depaseste cadrul fiscal, ale carei prevederi sunt sanatoase in teorie dar nu sunt puse in aplicare. 

Munca la negru, la o cincime din PIB

La capitolul taxe, Comisia Europeana considera ca structura sistemului de taxe este favorabila cresterii economice, veniturile din taxe depinzand mai mult de taxele pe consum si mai putin de taxele pe veniturile companiilor si pe munca. In schimb, ponderea muncii "la negru" continua sa fie mare, aproximativ 15-20% din PIB, ceea ce afecteaza veniturile din taxe. De asemenea, Romania are cel mai mare grad de neincasare la TVA din UE.

In ceea ce priveste stabilitatea financiara, aceasta s-a imbunatatit in 2016, dar o serie de initiative legislative risca sa submineze predictibilitatea legilor si increderea investitorilor. In acest context, Comisia sustine ca impactul complet al Legii darii in plata ramane dificil de evaluat, adaugand ca actul normativ trebuie revizuit pentru a tine cont de decizia Curtii Constitutionale. 

Totodata, Executivul comunitar atrage atentia asupra altor initiative care ar putea afecta sectorul bancar, referindu-se la un proiect de lege privind Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor care ar putea afecta mandatul Bancii Nationale si puterea sa de supervizare a institutiilor de credit.

Dividendele amortesc vigilenta investitorilor

Schimbarea legislatiei in privinta dividendelor acordate de companiile de stat le face mai atractive in ochii investitorilor. Societatile de utilitati listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), desi nu au obtinut performante financiare notabile in ultimul an si au nevoie de investitii majore, urmeaza sa acorde dividende consistente.  

“In ultimele saptamani, cotatiile utilitatilor au fost animate de decizia care obliga companiile de stat sa distribuie cel putin 90% din profitul pe anul trecut sub forma de dividende (sau varsaminte), fata de minim 50% valabil pana acum. Cel putin pe termen scurt, investitorii au lasat deoparte ingrijorarile legate de lipsa investitiilor si cadrul de reglementare nefavorabil, atrasi de posibilitatea unor distributii generoase. Rezultatele financiare anuale, publicate la mijlocul acestei saptamani, au permis conturarea unor asteptari mai exacte”, reiese dintr-o analiza Tradeville. 

Ce dividende ar putea acorda companiile de utilitati?

Spre exemplu, din analiza citata reiese ca Transelectrica (TEL) a inregistrat o scadere de 8,7% a veniturilor operationale fata de 2015, ca urmare a reducerii tarifelor reglementate, in timp ce cantitatea de energie transportata a ramas relativ constanta. Profitul operational a scazut cu 18,7%, depasind, insa, nivelul bugetat, profitul net a scazut cu 20,5%. 

In aceste conditii, potrivit ratei minime de distributie impusa acum prin lege, Transelectrica ar putea plati actionarilor un dividend brut de 3,5 lei/actiune, echivalentul unui randament de 10,62% la pretul de inchidere de marti. 

In cazul Transgaz (TGN), dupa rezultatele modeste din primele noua luni ale anului trecut, compania a reusit o revenire in ultimul trimestru, datorita racirii vremii care a dus la o crestere a consumului de gaze. Astfel, societatea a marcat o crestere a profitului net cu 21,9%, atingand un maxim post-listare. In aceste conditii, Transgaz ar putea plati un dividend brut de 45,54 lei/actiune, echivalentul unui randament de 12,65% la cel mai recent pret de inchidere. 

Profit la limita, dividend consistent

La randul sau, transportatorul de produse petroliere Conpet (COTE) a raportat o scadere de 0,3% a veniturilor din exploatare fata de 2015. ”Evolutia buna a segmentului de importuri nu a putut compensa segmentul intern, care inca reprezinta 78% din totalul veniturilor. Ingrijorator pentru potentialul viitor de crestere, cantitatea contractata de Lukoil a ajuns anul trecut la maximul capacitatii de prelucrare a rafinariei. Profitul din exploatare a crescut cu 8%, iar cel net cu 1,8%”, mai reiese din analiza citata. 

Astfel, la o rata de distributie a profitului de 95%, similara celei din ultimii ani, Conpet ar putea oferi un dividend de 7,06 lei/actiune, echivalentul unui randament brut de 7,16% la pretul actual al actiunilor.

”Nu excludem nici propunerea unui dividend exceptional din rezervele de numerar ale companiei”, mai spun analistii. 

Electrica (EL) a publicat deocamdata doar rezultatele preliminare individuale, mai putin relevante pentru tabloul operational, astfel incat investitorii asteapta rezultatele mai detaliate pentru a putea face o estimare in privinta dividendului.

O banca a majorat avansul pentru creditul Prima Casa

Programul Prima Casa a fost modificat, la finalul anului trecut, in principal in ceea ce priveste garantia acordata de stat pentru casele mai vechi de 5 ani. Pentru acestea, garantia a fost redusa de la 50% la 40%. Insa, si bancile au inceput sa schimbe conditiile pentru astfel de imprumuturi. 
ING Bank a modificat principalul criteriu care a generat succesul programului, si anume avansul. Banca percepe, in prezent, un avans de 10% pentru Prima Casa, dublu fata de 5% cat prevede legislatia in vigoare.  

FNGCIMM: Avansul  minim tine de normele interne de creditare ale bancilor

Banca precizeaza, pe site-ul propriu, ca finanteaza, prin astfel de credite, pana la 90% din valoarea de achizitie a unei locuinte.

Potrivit normelor de aplicare a legislatiei in domeniu, finantarea in cadrul programului este de maximum 95% din valoarea imobilului achizitionat, dar nu mai mult de 57.000 de euro pentru locuintele vechi, si de maximum 66.500 de euro pentru cele noi sau consolidate.

In schimb, unul dintre criteriile de eligibilitate pentru finantatori este acela ca „solicita un avans de 5% din pretul de achizitie al locuintei, daca pretul acesteia este mai mic sau egal cu 60.000 euro, sau 3.000 euro plus diferenta dintre pretul de achizitie a locuintei si 60.000 euro, daca pretul acesteia este mai mare de 60.000 euro”.

Potrivit FNGCIMM, bancile pot practica conditii diferite de acordare a creditelor, legislatia in vigoare prevazand doar un minim in cazul avansului solicitat de banci.

„Nivelul avansului minim solicitat beneficiarilor de catre fiecare finantator participant in programul Prima casa reprezinta un element care tine exclusiv de politica de creditare, respectiv de normele interne creditare ale fiecarui finantator”, au explicat reprezentantii Fondului de Garatare a Intreprinderilor Mici si Mijlocii (FNGCIMM).

Bancile asteapta plafoanele pe 2017

In prezent, bancile asteapta aprobarea de catre guvern a plafonului de garantare pentru acest an, dar, intre timp, acorda credite din sumele neutilizate anul trecut, respectiv 175,5 milioane de lei. 

Ministerul Finantelor Publice (MFP) a anuntat recent existenta acestor sume, desi la finalul lunii ianuarie sustinea ca plafonul pe 2016 a fost depasit.

„Din plafonul de 2,94 miliarde de lei alocat in 2016 programului "Prima Casa" au ramas neutilizati 175,5 milioane lei, disponibili pentru emiterea de garantii in anul 2017. Acest plafon de garantare neutilizat permite finantatorilor sa acorde credite in valoare totala de 351,01 milioane lei", se arata in comunicatul MFP. 

In plus, institutia anunta ca pentru garantiile care se acorda in semestrul I al anului 2017, nivelul comisionului este de 0,45% pe an, in scadere de la 0,49% cat a fost anul trecut, aplicat la soldul garantiei acordate de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM) in numele si in contul statului.

Pentru acest an, Ministerul propune alocarea unui plafon de in valoare de 2,5 miliarde de lei, insa acesta nu a fost inca aprobat de Guvern. 

Anul trecut, plafonul initial a fost de 1,5 miliarde de lei, insa, in contextul discutiilor pe legea darii in plata si a legii conversiei creditelor in franci elvetieni la cursul istoric, statul a majorat de trei ori, cu cate 500 de milioane de lei, plafonul alocat bancilor pentru credite Prima Casa.

Firmele mici scapa de o serie de declaratii

Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) anunta ca firmele care aveau cifra de afaceri sub 220.000 lei la 31 decembrie 2016 nu mai sunt obligate sa completeze si sa depuna anumite declaratii, al caror termen de depunere era 27 februarie 2017. Este vorba atat de firmele inregistrate in scop de TVA, cat si de cele neinregistrate. 

Declaratiile care nu mai trebuie depuse de firmele vizate sunt 392A si 392B, aferente anului 2016. In acelasi timp, nici pentru Declaratia 393 nu mai exista aceasta obligatie, se arata intr-un comunicat al ANAF.

Care era procedura inainte de eliminarea declaratiilor?

Guvernul a supendat, la finalul anului trecut, pana in 2019, obligatia formelor mentionate de a depune aceste declaratii. 

Anterior, persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA, a caror cifra de afaceri realizata la finele unui an calendaristic era mai mica de 220.000 lei, erau obligate sa comunice, printr-o notificare scrisa organelor fiscale de care apartin, pana la data de 25 februarie inclusiv a anului urmator, o serie de informatii. 

Printre acestea se numara suma totala a livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii catre persoane inregistrate in scopuri de TVA, precum si suma taxei aferente. De asemenea, firmele erau obligate sa declare fiscului suma totala a livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii catre persoane care nu sunt inregistrate in scopuri de TVA, precum si suma taxei aferente.

Romania, in top trei deficit de personal calificat

Companiile din intreaga lume intampina probleme tot mai mari in recrutarea de personal calificat. Aproximativ 40% dintre angajatorii care au participat la un studiu au declarat ca se afla in aceasta situatie. In topul tarilor cu personal subcalificat, Romania este situata pe locul 3, cu un procent de 72%, dupa Japonia, 86% si Taiwan, 73%.

Studiul ManpowerGroup releva faptul ca, la nivel global, in 2016 s-a inregistrat cea mai mare criza de talente din 2007 pana acum si o crestere cu doua procente fata de 2015. 

In tarile din Europa, criza de personal calificat atinge cel mai inalt nivel din 2006 pana in prezent, crescand de la 32%, cat era in 2015, la 36%, cu un deficit de talente in anumite sectoare de activitate importante, pentru posturi precum inginer si reprezentant vanzari.

Firmele investesc in training

Astfel, aflati in imposibilitatea de a gasi candidati compatibili cu posturile disponibile, 53% dintre companii incearca sa compenseze prin traininguri si programe de dezvoltare adresate propriilor angajati, menite sa aduca un update constant competentelor necesare.

In aceste conditii, numarul companiilor care acorda importanta si urmaresc sa investeasca in personalul existent s-a dublat intr-un singur an. 

In Romania, nevoile in materie de abilitati ale angajatilor se schimba rapid, ceea ce poate face tot mai greoi procesul de recrutare. 

In aceasta situatie, angajatorii cauta tot mai des solutii in propriile companii si mai mult de jumatate aleg sa isi trainuiasca personalul. Este o crestere considerabila, in comparatie cu rezultatele studiului din 2015, cand doar 20% prioritizau trainingul si dezvoltarea personala pentru ocuparea posturilor, mai reiese din studiul citat. 

Ce este de facut in acest context?

”Devine clar pentru toti cei implicati, in mod direct sau indirect, sistem de invatamant, angajatori, studenti si chiar parinti, ca trebuie sa existe o colaborare, o sustinere reciproca in punerea bazelor unui sistem curent si sanatos, apt sa le ofere tuturor celor implicati satisfactiile pe care si le doresc/asteapta. Iar acest proces este bine sa inceapa cat mai devreme”, sustine Ovidiu Folcut, rectorul Universitatii Romano – Americane.

La nivel global, cele mai dificile posturi de ocupat, spun angajatorii chestionati, sunt cele specifice unor meserii precum electricieni sau tamplari, in timp ce pe locul secund sunt cele din domeniul IT – programatori, developers, managers, administratori. Topul este completat de posturile de agent de vanzari, inginer, tehnician, contabil.

Falimentul Carpatica Asig, confirmat in instanta

Compania de asigurari Carpatica Asig intra, oficial, in faliment, dupa ce Tribunalul Sibiu a admis cererea Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) de deschidere a procedurii. Decizia nu este, insa, definitiva si poate fi atacata cu apel in 7 zile de la comunicare.
Totusi, data deciziei, respectiv 16 februarie 2017, este importanta pentru ca de atunci incepe sa se calculeze termenul limita/maxim, de 90 de zile, pentru depunerea cererilor de deschidere a dosarelor de dauna.

Cum se depun  cererile de despagubire?

In acest context, fondul de Garantare a Asiguratilor (FGA) anunta creditorii si pagubitii companiei ca pot depune, atat electronic cat si fizic, la sediul institutiei, cereri de plata sau cereri de deschidere dosare de dauna. 


Creditorii Carpatica pot depune oricand cereri de despagubire la Fond, dar vor primi banii abia dupa ce falimentul societatii va fi confirmat definitiv de instante, si doar in limita a 450.000 de lei. 

Pana la 31 ianuarie, FGA a primit de la potentialii creditori de asigurare ai Carpatica Asig aproape 13.000 de cereri de plata, inclusiv cereri de plata pentru dosarele de dauna nou deschise de FGA.

De asemenea, fondul a primit, pana la aceeasi data, peste 10.500 de cereri pentru deschiderea de dosare de dauna.

Totodata, FGA a preluat de la Carpatica 27.720 de dosare de dauna si a mai deschis in jur de 3.000, aproape toate in baza unor polite RCA. 

ASF a declansat procedura de faliment la Carpatica Asig Sibiu la 27 iulie 2016, cand a retras autorizatia de functionare a asiguratorului. Decizia declansarii procedurii de faliment a avut la baza deficitul de capital al companiei, calculat la aproximativ 900 milioane de lei.

Care sunt costurile unui credit rapid pana la salariu?

Creditele rapide, contractate pe perioade scurte, de la un salariu la altul, sunt tot mai accesate de romani, desi sunt cele mai scumpe forme de imprumut depe piata. Din cauza costurilor ridicate, creditele rapide trebuie contractate doar in situatii limita, atunci cand alte variante mai avantajoase de imprumut nu sunt la indemana.
Sumele obtinute pot reprezenta o solutie imediata de luat in calcul pentru diverse nevoi curente, cum ar fi reparatii urgente de mica valoare, inlocuirea unor bunuri de folosinta indelungata sau diverse cheltuieli ocazionale – plata unei consultatii medicale, a unei piese auto vitala pentru functionarea autoturismului, etc.

Din ce este format costul creditelor rapide?

In general, finantatorii percep un singur cost la aceste imprumuturi, fix  pana la scadenta, reprezentat fie de dobanda, fie de comision.

Pe langa costul imprumutului,  daca nu ramburseaza creditul la scadenta, se adauga si costuri suplimentare care sunt, de asemenea, consistente: comisionul de prelungire a creditului sau comisionul penalizator pentru intarzierea platii. 

Aceste costuri nu sunt cuprinse in DAE, dar pot fi regasite in comparatorul Conso.ro, la Detalii. In acelasi loc, regasiti alte informatii foarte importante referitoare la credite: varsta minima a solicitantilor, perioada minima si maxima de acordare, suma minima si maxima, etc.

Pentru a permite consumatorilor sa compare principalele oferte de credite rapide existente pe piata, Conso.ro a lansat un comparator de credite rapide, care sa ajute consumatorii sa ia cea mai buna decizie. 

Cat de mult platim pentru un credit de 1.000 lei pe 30 de zile?

Spre exemplu, pentru un credit in valoare de 1.000 lei contractat pentru o perioada de 30 de zile, costul efectiv al imprumutului, daca este rambursat la scadenta, este cuprins intre 285 si 600 lei.

Insa primul aspect remarcat in momentul accesarii comparatorului este nivelul foarte ridicat al dobanzii anuale efective (DAE) care, sare de 2.000% pe an.

Clientii nu sunt obisnuiti cu astfel de niveluri ale DAE, insa acestia trebuie sa stie ca, pe perioade scurte de  creditare, DAE creste in mod exponential, In plus, nivelul ridicat al dobanzii – cuprins intre 0,95% si 2% pe zi, contribuie la un nivel atat de ridicat al DAE, care este un indicator anualizat.

De aceea, la acest tip de imprumuturi, pe langa DAE, consumatorii trebuie sa aiba in vedere costul total, respectiv suma totala de rambursat.

Cu toate acestea, cine se uita la proportia dintre DAE aferent celui mai ieftin, respectiv celui mai scump astfel de imprumut ar putea sa creada ca si diferenta de costuri respecta aceeasi regula. Insa lucrurile nu stau asa – la un DAE de 15 ori mai mare, costul creditului este doar de 2 ori mai mare.

Top credite rapide

Finantator	DAE (%)	Cost total
Zaplo	2.013	285 lei
Mobilo Credit	2.334	300 lei
Ferratum	4.077	359 lei
CreditFix	4.114	360 lei
Extra Finance	4.114	360 lei
Telecredit	4.114	360 lei
Viva Credit	4.114	360 lei
Hora Credit	30.341	600 lei

Atentie la creditele cu dobanda si comision zero!

Majoritatea ofertelor de pe piata contin mesaje cu potential inselator, daca nu sunt intelese foarte bine,

Finantatorii vorbesc adesea de „primul credit cu dobanda si sau comision 0%”, ceea ce i-ar putea duce pe multi cu gandul ca este vorba de o reinventare a banking-ului de tip islamic. 

Insa, in realitate, este vorba de primul credit pe care consumatorii il iau de la respectivul finantator. Urmatorul credit va avea costurile mentionate in comparatorul Conso.ro, care sunt foarte ridicate.

Cel mai mare pericol pentru un consumator il reprezinta accesarea pentru o perioada lunga de timp a unor asemenea credite, ceea ce conduce in majoritatea cazurilor la imposibilitatea rambursarii lor la scadenta si la supraindatorare.

Drepturile pe care asiguratii RCA nu si le cunosc

Regulile pe piata RCA s-au schimbat semnificativ in ultimii ani, culminand cu plafonarea tarifelor pentru sase luni. Insa legislatia in domeniu a adus si alte modificari, multe dintre ele in favoarea asiguratilor. Dar reprezentantii Asociatiei Societatilor de Service Auto Independente (ASSAI) spun ca multe dintre acestea raman necunoscute soferilor. 
In aceste conditii, asociatia informeaza asiguratii cu privire la anumite drepturi pe care le au in raport cu asiguratorii, dar care sunt putin revendicate in acest moment. 

In primul rand, asiguratorul RCA este obligat sa se deplaseze in locatia precizata de catre pagubitul RCA pentru efectuarea constatarii daunei, indiferent de dimensiunea avariei autovehiculului (inclusiv pentru avarii minore, nu doar pentru autovehiculele avariate major, care sunt nedeplasabile).

Ce se intampla daca asiguratorul intarzie constatarea?

Totodata, asiguratorul este obligat sa efectueze constatarea daunei in locul indicat de catre pagubit, in termen de 5 zile lucratoare de la notificarea daunei. 

Mai mult, ASSAI subliniaza ca, in situatia producerii unui eveniment asigurat prin contractul RCA, obligatia asiguratorului de a constata daunele produse nu este conditionata de existenta unei relatii contractuale intre asigurator si unitatea service in care persoana pagubita alege sa repare vehiculul. Asociatia sustine ca a primit, recent, o precizare in acest sens de la Autoritatea de Supraveghere Financiara. 


In cazul in care asiguratorul RCA nu efectueaza constatarea daunelor in termenul legal de 5 zile lucratoare de la notificare, pagubitul poate sa isi repare autovehiculul inainte de efectuarea constatarii daunei. Insa trebuie sa apeleze la un expert auto inainte de reparatie, pentru a consemna avariile si a stabili elementele necesare pentru dosarul de dauna.

In astfel de situatii, asiguratorul este obligat sa acorde despagubirea, „daca imprejurarile, cauzele producerii evenimentului asigurat si cuantumul pagubei rezulta din actele aflate la dosar”, reiese din Norma 39/2016 privind RCA. 

De asemenea, ASSAI reaminteste soferilor ca isi pot repara masina avariata in orice unitate reparatoare, indiferent de “recomandarile insistente” venite din partea inspectorului de daune. 

Totodata, asiguratorul este obligat sa achite costul reparatiilor in contul unitatii reparatoare indiferent daca aceasta are sau nu contract de decontare directa cu compania de asigurari. 

Asigurarea acopera si inchirierea unei masini la schimb

Pagubitii RCA care isi repara masinile (in baza unei polite RCA emise dupa data de 19 Septembrie 2016) au dreptul sa isi inchirieze un autovehicul din aceeasi clasa sau clasa inferioara celui avariat, iar asiguratorul RCA este obligat sa achite costul inchirierii acelui autovehicul pentru perioada reparatiilor sau pe toata perioada in care asiguratorul RCA intentioneaza sa efectueze cercetari privind suspiciunea de frauda, cercetari ce pot dura 90 de zile.

In final, ASSAI recomanda soferilor sa isi aleaga singuri service-ul la care sa isi repare masina. Reprezentantii asociatiei sustin ca service-urile partenere ale asiguratorilor sunt constranse prin contract sa accepte piesele pe principiul “cel mai redus pret” sau sa ofere discounturi uriase asiguratorilor, ceea ce afecteaza calitatea reparatiilor. 

ASSAI mentioneaza ca toare aceste drepturi ale asiguratilor sunt cuprinse in Norma RCA 39/2016, cat si in OUG 54/2016.

UPDATE UNSAR: Recomandarile ASSAI pot avea efecte negative asupra pagubitului

Referitor la afirmatiile ASSAI, Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania (UNSAR) sustine ca procedura nu este noua, fiind cuprinsa in Norma 39/2016 (norma RCA), la articolul 16. “(4) Asiguratorul RCA efectueaza constatarea prejudiciilor in termen de 5 zile lucratoare de la data notificarii primite de la persoana prejudiciata. (5) Obligatia prevazuta la alin. (4) poate fi invocata de catre persoana prejudiciata numai in conditiile in care aceasta permite accesul asiguratorului RCA la bunul avariat in vederea efectuarii constatarii”.

Cu toate acestea, reprezentantii asiguratorilor sustin ca, ”uzual, in cazurile de daune majore, cand autovehiculul este nedeplasabil, constatarea se efectueaza in locul in care este stationat, iar pentru toate celelalte cazuri, soferul se deplaseaza la sediul asiguratorului”. 

Aceasta uzanta este motivata de UNSAR prin faptul ca, in acest moment, exista o serie de instrumente atat informatice, cat si procedurale care faciliteaza constatarea la sediul asiguratorului. Mai mult, asiguratorii spun ca efectuarea constatarii daunelor la locul indicat de asigurat presupune costuri mai mari pentru companie si un procedeu mai indelungat pentru asigurat. 

”Precizam ca recomandarile facute de ASSAI privind procedeul de constatare a daunei ingreuneaza acest proces si pot avea efecte negative asupra pagubitului. Asadar, recomandarea clara a UNSAR ramane aceea de a se respecta legislatia in vigoare, care nu contine  elementele mentionate de reprezentantii ASSAI in ceea ce priveste procedeul de constatare a daunelor”, se arata intr-un comunicat al UNSAR.