Saturday, July 30, 2016

ASF cere falimentul Carpatica Asig

Piata asigurarilor mai pierde un jucator. Consiliul Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) a decis ridicarea licentei Carpatica Asig. Societatea se afla de jumatate de an in faza de rezolutie, premergatoare falimentului. In plus, Autoritatea va formula o cerere pentru falimentul companiei sibiene.

"ASF a decis retragerea autorizatiei de functionare a societatii Carpatica Asig S.A., ca urmare a constatarii starii de insolventa a societatii, si promovarea cererii de deschidere a procedurii de faliment", se arata intr-un comunicat al ASF.

Consiliul ASF a respins, la inceputul lunii trecute, proiectul de achizitie prezentat de societatea IIC Romania B.V. in vederea dobandirii unei participatii calificate din capitalul social al societatii Carpatica Asig.

Astfel, asistam la al treilea caz de declansare a falimentului pe piata asigurarilor in mai putin de un an, dupa Astra Asigurari in august 2015 si Forte Asigurari in urma cu aproape o luna.

Cele mai multe daune la Carpatica sunt pe RCA

Dimensiunile falimentului Carpatica Asig sunt mai mici decat cele ale Astra Asigurari, avand in vedere numarul mai mic atat de clienti cat si de dosare de dauna. In plus, majoritatea daunelor de la Carpatica provind din asigurari de raspundere civila auto (RCA), in conditiile in care polita auto obligatorie reprezinta peste 93% din portofoliul societatii, in timp ce la Astra au existat si cazuri complexe din domeniile maritim sau aviatie.

Pe de alta parte, procedura de faliment este similara cu cea din cazul Astra. Consiliul ASF va decide doar ridicarea licentei Carpatica Asig si formularea unei cereri de faliment catre o instanta, care va judeca starea de faliment.


Ulterior, Fondul de Garantare a Asiguratilor va demara procedurile de despagubire. Pagubitii, considerati creditori de asigurare, vor depune cereri de despagubire la FGA, care vor fi analizate de o comisie de specialitate. Insa si in acest caz despagubirile sunt limitate la maximum 100.000 de euro.

Carpatica Asig gestiona, la finalul anului trecut un numar de 1,023 milioane de polite, majoritatea RCA, in scadere de la 1,083 milioane la 31 decembrie 2014. 

Totodata, pierderile asiguratorului au crescut de la 45,6 milioane de lei in 2014 la 204,4 milioane de lei la finele anului trecut.

La inceputul acestui an, ASF a facut si ultimul pas pentru a impiedica intrarea in faliment a companiei Carpatica Asig si a decis aplicarea masurilor de rezolutie la aceasta societate. 

Compania se afla in redresare financiara, pe baza de plan, din aprilie 2014, dar nu a reusit sa isi majoreze capitalul sau sa gaseasca un investitor strategic pana la termenul acordat de ASF, respectiv 15 decembrie 2015.

Procedura de rezolutie, definita printr-o lege intrata in vigoare la finalul anului trecut, presupune transferul activitatii unui asigurator cu probleme de la actionarii sai catre un administrator numit de ASF. In acest caz, administrator temporar a fost desemnat Fondul de Garantare a Asiguratilor (FGA).

FGDB: Depozitele sub 100.000 de euro sunt garantate integral

Mai putin de 25.000 de depozite constituite de persoane fizice la bancile din Romania depasesc pragul acoperit de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB), respectiv 100.000 de euro. Ca numar, acestea reprezinta sub 0,12% din total, dar sumele care depasesc plafonul de garantare ajung la aproape 10%.
„In Romania, la 29 de banci participante la FGDB, din 13.971.200 de depozite ale persoanelor fizice, 24.919 sunt peste plafonul de 100.000 de euro. In cazul acestor depozite, doar suma de 100.000 de euro este acoperita de FGDB. (...) Datorita faptului ca cea mai mare parte a depozitelor  persoanelor fizice sunt mai mici decat echivalentul in lei al sumei de 100.000 euro, depozitele acoperite reprezinta 90,5% din depozitele eligibile, respectiv 127,4 miliarde lei la 30 iunie 2016”, se arata intr-un comunicat al instiutiei.

Doar 30% din economiile firmelor intra in sfera de garantare

La firme situatia este diferita avand in vedere ca depozitele constituite de acestea au valori mai mari. Astfel, in acest caz, depozitele acoperite de FGDB insumau, la 30 iunie 2016, 24,5 miliarde de lei (30,5% din valoarea totala a depozitelor eligibile ale persoanelor juridice).

In total, depozitele acoperite de FGDB la 30 iunie 2016 au insumat 152 miliarde lei, cu peste 12 miliarde lei peste nivelul de la 30 iunie 2015. Cresterea s-a datorat faptului ca, de la finalul anului trecut, sunt garantate si depozitele companiilor, insa tot in limita a 100.000 de euro.

In aceste conditii, la jumatatea acestui an, sfera de garantare a FGDB cuprindea peste trei sferturi din valoarea totala a depozitelor la cele 29 de institutii de credit autorizate in Romania de catre Banca Nationala a Romaniei.

Pentru suma „confiscata” deponentul primeste actiuni la banca

Potrivit legii, suma totala de bani pe care o detine un deponent la o banca este acoperita in limita a 100.000 euro, in echivalent lei, indiferent de situatia in care s-ar putea afla o institutie de credit (in stare de dificultate sau de insolventa).

Cu toate acestea, si „pentru partea din depozit care depaseste 100.000 euro, deponentii beneficiaza de un tratament preferential, creantele acestora avand un rang superior”, mentioneaza FGDB.

Astfel, in cazul unui depozit de 150.000 de euro, diferenta de 50.000 euro peste plafonul de acoperire poate intra sub incidenta recapitalizarii interne a bancii aflate in dificultate, numai in conditiile in care toate celelalte creante nu au fost suficiente pentru a absorbi pierderile si a asigura capitalizarea adecvata a bancii.

„Daca in ultima instanta se ajunge, totusi, la conversia sumei neacoperite de 50.000 euro, titularul depozitului respectiv primeste in schimb titluri de capital (de exemplu actiuni) la banca in cauza. Actionarii si creditorii bancii in rezolutie sunt primii care suporta pierderile”, se mai arata in comunicatul citat.

Fondul are resurse pentru despagubiri mai mari decat cerintele legale

Fondul de Garantare mentioneaza faptul ca raportul dintre resursele sale destinate garantarii depozitelor si depozitele acoperite este de 3,5%, mult peste nivelul minim de 0,8% care trebuie atins in toate statele membre ale Uniunii Europene pana in anul 2024.

Legea romaneasca privind garantarea depozitelor a fost actualizata in 2015, cu scopul de a extinde protectia deponentilor. Astfel, timpul de rambursare a banilor catre deponenti, in caz de faliment bancar, a fost scurtat de la 20 la 7 zile lucratoare, iar in sfera de garantare au intrat si companiile mari.

Noua lege reprezinta transpunerea in legislatia romaneasca a Directivei 2014/59/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 15 mai 2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea si rezolutia institutiilor de credit si a firmelor de investitii.

Precizarile FGDB vin in contextul in care, recent, Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) a confirmat faptul ca masurile de rezolutie si redresare bancara, inclusiv prin utilizarea sumelor din depozite care depasesc plafonul garantat de 100.000 de euro per deponent per banca, sunt legale.  

„Masurile de rezolutie si redresare bancara, care au fost recent reintarite de Curtea Europeana de Justitie, reprezinta o serie de instrumente menite sa salveze bancile aflate in dificultate, apeland la mijloace interne bancii, cu protectia deponentilor cu depozite mai mici de 100.000 de euro si cu limitarea sprijinului guvernamental pentru banci”, se mai arata in comunicatul Fondului.

Ghid online de plata a taxelor pentru romanii din strainatate

Ministerul Finantelor Publice si Departamentul Romanilor de Pretutindeni au lansat un ghid online interactiv care vine in sprijinul cetatenilor romani din afara granitelor tarii. In plus, ghidul ofera informatii legate de plata si declararea taxelor si impozitelor. 
Potrivit MFP, documentul a avut ca punct de pornire cele mai frecvente intrebari referitoare la obligatiile fiscale pe care le au cetatenii romani pentru veniturile obtinute din diverse surse, atat din tara, cat si din afara ei. De asemenea, sunt aduse clarificari si pentru cazurile in care acestia si-au pastrat sau nu resedinta fiscala in Romania.

"Apropierea de contribuabili printr-o informare eficienta si o transparenta sporita constituie o prioritate a mandatului meu. Acest ghid face parte dintr-o campanie mai larga de informare a cetatenilor cu privire la modalitatile de plata a taxelor si impozitelor si a depunerii declaratiilor fiscale. Credem ca este un pas important pentru imbunatatirea relatiei stat-contribuabil si cresterea conformarii voluntare", a declarat ministrul Finantelor Anca Dragu.

Pe langa informatiile cu privire la obligatiile fiscale, exista si altele despre situatiile in care se platesc contributiile de asigurari sociale de sanatate si contributiile de asigurari sociale.

Ghidul online interactiv poate fi consultat pe site-urile si pe paginile de Facebook ale celor doua institutii.

MFP va onora toate cererile de titluri de stat venite de la populatie

Populatia a cumparat titluri de stat de peste 520 de milioane de lei, de cinci ori mai mult decat valoarea emisiunii, si perioada de subscriptie inca nu s-a incheiat. Insa Ministerul Finantelor Publice a anuntat ca toate cererile vor fi satisfacute, astfel ca cei care inca nu au subscris inca mai au trei zile sa o faca. 

Potrivit unui comunicat al Finantelor, si numarul de investitori este foarte mare anul acesta, emisiunea reusind sa atraga mai bine de 14.000 de cumparatori, de 11 ori mai multi fata de emisiunea similara de anul trecut.

"Succesul emisiunii arata increderea pe care cetatenii o au in statul roman. Aceasta va fi rasplatita! Ministerul Finantelor Publice va accepta toate subscrierile titlurilor de stat in cadrul emisiunii “Centenar”, astfel incat intreaga cerere manifestata de persoanele fizice pe durata perioadei de subscriptie sa fie satisfacuta", a declarat ministrul Finantelor Publice, Anca Dragu, prin intermediul comunicatului.

In aceste conditii, persoanele fizice interesate de cumpararea titlurilor de stat ale editiei Centenar, vor putea subscrie pana in data de 29 iulie 2016, avand certitudinea alocarii totale a sumei subscrise. Insa acestea trebuie sa respecte plafonul maxim de 100.000 de lei, respectiv 10.000 de titluri, pentru un singur investitor. 

Cumparatorii care au intampinat probleme sunt sfatuiti sa sesizeze MFP

Totodata, Ministerul Finantelor Publice indeamna persoanele fizice care doresc sa subscrie prin bancile sindicatului de intermediere si care intampina probleme in a primi asistenta din partea functionarilor bancari, sa transmita sesizarile catre departamentul de comunicare al Ministerului Finantelor Publice pe adresa PetitiiMFP@mfinante.gov.ro sau pe adresa de Facebook a emisiunii Fidelis, editia „Centenar”: Ministerul Finantelor Publice-Fidelis-Titluri de stat pentru populatie. 
 
Bancile intermediare sunt Banca Comerciala Romana, BRD-Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank si Banca Transilvania. De la aceste banci, titlurile pot fi cumparate fara costuri suplimentare, iar deschiderea unui cont special in acest scop nu este obligatorie. 

Anul trecut, Ministerul Finantelor Publice a lansat titluri de stat pentru populatie pentru prima data in zece ani. Insa acestea nu s-au bucurat de un succes prea mare, avand in vedere ca emisiunea, in valoare tot de 100.000 de lei ca si anul acesta, a fost subscrisa doar in proportie de 65%, iar numarul de investitori a fost de doar 1.236. Cauzele acestui semiesec au fost valoarea nominala prea mare, de 1.000 de lei pe titlu, si mecanismul complicat de stabilire a dobanzii. 

Anul acesta, valoarea titlurilor este de 100 de lei. Iar dobanda este stabilita din start la 2,15% pe an. Scadenta a fost, insa, mentinuta la doi ani. 

In plus, anul acesta va fi organizata si o loterie, la scadenta, in urma careia 100 de investitori vor castiga cate un premiu de 1.000 de lei fiecare, indiferent de numarul de titluri detinute.

CE cere Volkswagen despagubiri si pentru clientii europeni

Reprezentantii Comisiei Europene cauta solutii, impreuna cu organizatiile pentru protectia consumatorilor din blocul comunitar, pentru a obliga grupul Volkswagen sa acorde clientilor din Europa despagubiri similare cu cele oferite celor din SUA. Potrivit Reuters, pana acum producatorul auto a respins solicitarile europenilor.  
Luna trecut, grupul Volkswagen a promis ca va aloca o suma care poate ajunge la 15,3 miliarde de dolari pentru a-i despagubi pe cei 475.000 de detinatori de vehicule diesel marca VW din Statele Unite.

In schimb, pentru cei 8,5 milioane de posesori de astfel de vehicule din Europa, concernul german refuza sa acorde despagubiri, profitand de faptul ca si legislatia europeana face ca sansele clientilor din Uniune sa obtina compensatii sa fie mai mici decat ale americanilor. 

Americanii primesc bani, europenii solutii tehnice

In loc de despagubiri, pentru clientii din Europa, Volkswagen a implementat un o solutie tehnica de remediere a autovehiculelor vizate de scandalul manipularii emisiilor poluante. Grupul german sustine ca datorita acestei solutii, proprietarii de masini din UE nu vor fi afectati de diminuarea valorii automobilului. 


Prin comparatie, insa, majoritatea detinatorilor de vehicule diesel marca VW din SUA, vor primi despagubiri in bani cuprinse intre 5.000 si 10.000 de dolari, in functie de valoarea vehiculelor inaintea scandalului Dieselgate.

In acest context, Comisarul european pentru Justitie, Vera Jourova, a anuntat ca lucreaza impreuna cu organizatiile pentru protectia consumatorilor din UE pentru a elimina aceasta discriminare. 

"Lucram impreuna cu autoritatile pentru protectia consumatorilor pentru a ne asigura ca si consumatorii din UE vor beneficia de un tratament corect", a anuntat Vera Jourova prin intermediul unui comunicat de presa, in incercarea de a pune presiune pe Volkswagen.

Comisarul european a solicitat, saptamana trecuta, printr-o scrisoare, si autoritatilor nationale pentru  protectia consumatorilor din cele 28 de state membre informatii cu privire la dificultatile cu care se confrunta in relatia dintre clienti si concernul german. Totodata, acest demers are in vedere si coordonarea eforturilor statelor membre pentru solutionarea problemei, a explicat purtatorul de cuvant al Comisiei Europene, precizand ca optiunile vor fi discutate in luna septembrie. Atunci Comisia va organiza, in acest scop, o reuniune cu organizatiile pentru protectia consumatorilor.

Europenii nu dispun de mecanisme legale pentru a actiona colectiv

Insa toate aceste demersuri, prin care atat Comisarul European pentru Justitie cat si alti oficiali europeni au  cerut VW sa nu faca discriminari intre proprietarii de automobile din Europa si cei din SUA, s-au lovit de faptul ca, in cazul Uniunii Europene, responsabilitatea pentru supravegherea, amendarea si aplicarea legii apartine in principal autoritatilor nationale.

Totodata, nici organizatiile pentru protectia consumatorilor si avocatii din Europa nu dispun de mecanismele legale precum actiunile colective. O serie de organizatii pentru protectia consumatorilor din Belgia, Spania si Italia au demarat actiuni colective in numele consumatorilor afectati de acest scandal, dar astfel de actiuni nu sunt posibile in alte state ale Uniunii Europene. 

Grupul auto german Volkswagen face obiectul unor investigatii in mai multe tari, dupa ce a recunoscut ca a echipat 11 milioane de vehicule vandute la nivel mondial cu un soft care falsifica rezultatele testelor antipoluare ale motoarelor diesel.

Creditarea populatiei creste in ciuda Darii in plata

Legea privind darea in plata pare sa nu fi afectat creditarea populatiei pe cat au sustinut bancherii. Potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei (BNR), in luna iunie, imprumuturile in lei acordate persoanelor fizice au crescut intr-un ritm lunar mai accelerat decat in lunile anterioare intrarii in vigoare a Legii.  
In perioada mentionata, soldul creditelor in lei pentru populatie a avansat cu 2,7%, ritm lunar care, cu exceptia lunii martie, a fost cel mai ridicat inregistrat cel putin de la inceputul acestui an. 

Potrivit datelor publicate de BNR, in ianuarie, imprumuturile in lei pentru populatie au urcat cu doar 0,4% fata de luna precedenta, in februarie avansul lunar a fost de 2,3%, in martie a urcat la 3,2%, pentru ca in aprilie si mai sa se situeze la 2,5%, respectiv 2,3%. 

Este de mentionat faptul ca luna martie a reprezentat un varf de vanzare pentru creditele prin programul Prima Casa, in contextul panicii induse in piata cu privire la eventualitatea ca programul sa dispara. Programul, insa, nu numai ca nu a disparut, dar a fost chiar suplimentat cu 500 de milioane de euro de catre Guvern. Aceste noi fonduri au sustinut in continuare creditarea ipotecara, avand in vedere ca piata ipotecarelor clasice este blocata, dupa cum sustin chiar bancherii, din cauza conditiilor prohibitive impuse chiar de banci, respectiv majorarea avasului perceput clientului, marje mai mari de dobanda etc. 

Bancherii au sustinut atat in timpul dezbaterilor pe marginea Legii privind darea in plata cat si ulterior ca populatia nu va mai avea acces la credite ipotecare ca urmare a acestei initiative legislative, ulterior insa, si pe fondul semnalelor de la Guvern cu privire la faptul ca programul Prima Casa trebuie pregatit pentru oprire, au indulcit tonul si au anuntat chiar ca analizeaza reducerea avansurilor majorate in bloc. 

Imprumuturile acordate companiilor dau inapoi

Insa, in timp ce creditarea persoanelor fizice, in lei, inca nu da semne de scadere, se pare ca bancile au o probleme reala in incercarea de a convinge firmele sa se imprumute. Soldul creditelor acordate de banci firmelor, in lei si in valuta, a scazut puternic in luna iunie a acestui an, cu 1,5% fata de luna precedenta si a ajuns la 101,5 miliarde lei in total. Potrivit statisticilor bancii centrale, acesta este cel mai scazut nivel din ultimii 6 ani. 

Mai mult, chiar si finantarile in moneda nationala au inregistrat o scadere in iunie fata de mai de 0,3%, iar ritmul anual de crestere aproape s-a injumatatit, de la 7,8% in mai, la doar 4,3% in iunie.

Situatia este reflectata si de un sondaj recent realizat de Banca Nationala care a aratat ca majoritatea firmelor nu vor sa ia credite de la banci, indiferent de costul acestora.

Si reprezentantii bancilor au recunoscut ca au o problema cu cererea scazuta de credite din partea companiilor, pentru ca accesul acestora la finantare este foarte scazut.

Pagubitii Astra mai au patru zile sa depuna cereri de plata

Persoanele fizice si societatile comerciale care au de recuperat bani din relatia cu compania Astra Asigurari trebuie sa se adreseze Fondului de Garantare a Asiguratilor (FGA) pana in data de 28 iulie 2016. Atunci expira termenul pentru depunerea cererilor de plata pentru recupererea creantelor. 

Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a emis o alerta pentru creditorii societatii Astra Asigurari in care ii avertizeaza de apropierea acestui termen. 

„Aducem in atentia creditorilor de asigurare (pagubiti, asigurati sau beneficiari ai asigurarii) privind societatea Astra ca trebuie sa se adreseze Fondului de Garantare a Asiguratilor (FGA) pentru recuperarea drepturilor de creanta, respectiv a indemnizatiilor sau despagubirilor cuvenite dar nu mai tarziu de 90 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii de deschidere a procedurii falimentului. Termenul prevazut de aceasta dispozitie legala, de 90 de zile, se implineste in data de 28 iulie 2016, in cazul societatii Astra”, se mentioneaza in alerta ASF.


Insa Autoritatea mentioneaza ca acest termen este valabil pentru drepturile de creanta nascute inainte de ramanerea definitiva a deciziei privind falimentul Astra. 

„In situatia in care dreptul de creanta al creditorului de asigurari s-a nascut ulterior datei ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de faliment, respectiv, ulterior datei de 28 aprilie 2016, termenul de 90 de zile se va calcula/aplica de la data nasterii dreptului de creanta, respectiv data producerii evenimentului asigurat”, se mentioneaza in alerta ASF. 

In plus, Autoritatea sfatuieste creditorii sa urmareasca paginile de internet ale ASF si FGA pentru detalii suplimentare.

Ultima saptamana pentru cumpararea de titluri de stat

Populatia mai are la dispozitie cinci zile sa cumpere titluri de stat din emisiunea Fidelis Centenar, puse in vanzare din 11 iulie pana pe 29 iulie 2016. Ministerul Finantelor a anuntat deja ca, dupa primele doua zile, s-a subscris o suma mai mare decat cea anuntata initial, de 100 de milioane de lei, dar aceasta va fi suplimentata.
Titlurile pot fi achizitionate, fara costuri, de la cele patru banci intermediare: Banca Comerciala Romana, BRD-Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank sau Banca Transilvania. 

Cumparatorul nu este obligat sa isi deschida un cont la banca

Bancile din consortiu au aratat, intr-un raspuns la o solicitare conso.ro, ca, in cazul in care cumparatorul nu detine un cont la banca, nu este obligat sa isi deschida unul in mod special pentru a participa la aceasta emisiune. 

„Clientii trebuie sa furnizeze un cont bancar deschis la orice banca pentru a incasa eventualele diferente rezultate din invalidarea, anularea sau alocarea pro-rata in cazul suprasubscrierii. De asemenea, contul bancar ajuta la facilitarea procesului de incasare dobanda si valoare nominala la scadenta”, se mentioneaza in documentul citat. 

La vanzarea pe Bursa prin bancile intermediare, comisionul este limitat la 0,1%

Titlurile, odata cumparate, pot fi pastrate pana la scadenta de doi ani sau pot fi vandute prin intermediul Bursei de Valori Bucuresti inainte de scadenta, insa pretul poate fi diferit de valoarea nominala de 100 de lei, mai mare sau mai mic, in functie de evolutia dobanzilor pe piata bancara.  

In plus, la vanzare prin Bursa, posesorul va suporta si un comision de tranzactionare, insa la bancile intermediare, acesta este limitat. 

„In cazul in care un subscriitor intentioneaza sa vanda titlurile de stat inainte de scadenta, conform prospectului, membrii Sindicatului s-au angajat sa limiteze comisionul de tranzactionare la 0,1%, in timp ce ceilalti intermediari vor aplica propria politica de comisionare”, se mai arata in documentul transmis conso.ro de bancile intermediare. 

In cazul vanzarii anticipate, se pierde dobanda

Detinatorul care decide sa vanda titlurile inainte de scadenta pierde si dobanda aferenta, integral daca vanzarea are loc inainte de implinirea unui an de la data emisiunii, sau doar pe un an, daca le vinde in al doilea an de posesie, avand in vedere ca statul va plati cuponul (dobanda) anual. 

Titlurile de stat emise de Ministerul Finnatelor Publice, pe o perioada de doi ani, beneficiaza de o dobanda de 2,15% pe an, iar castigul obtinut din aceasta dobanda nu este supus impozitatii. 

In plus, Ministerul Finantelor va organiza,  la scadenta, o loterie aniversara prin care 100 de persoane fizice, detinatori de titluri de stat ai emisiunii aniversare, vor castiga premii de 1.000 de lei fiecare, indiferent de numarul de titluri detinute.

Aceasta este a doua emisiune de tituri de stat pentru populatie lansata de Ministerul Finantelor Publice dupa zece ani de absenta de pe aceasta piata. 

Insa emisiunea din acest an are un succes mult mai mare la public decat cea de anul trecut, avand in vedere ca valoarea nominala a fost redusa de la 1.000 de lei in 2015 la 100 de lei in 2016, iar dobanda a fost stabilita din start la 2,15% pe an, in timp ce anul trecut a fost calculata pe baza unui algoritm complicat. 

De aceea, in 2015, emisiunea a fost subscrisa doar in proportie de 65%, iar anul acesta suma pusa in vanzare a fost depasita dupa doar doua zile de la lansare.

Companiile listate au restante mari la comunicarea cu investitorii

Bursa de la Bucuresti se zbate de ani buni sa depaseasca statutul de piata de frontiera si sa devina piata emergenta. Asta inseamna mai multi investitori, dar si mai multe companii la cota Bursei. Dincolo de asta, insa, nici societatile listate nu ofera potentialilor investitori informatii suficiente pentru a-i convinge sa cumpere actiuni. 

Acest aspect reiese dintr-un studiu intern realizat de Bursa de Valori Bucuresti, intitulat ”Carta Alba a comunicarii Companiilor Listate”, pentru a evalua informatiile furnizate de companiile listate pe piata reglementata, prin intermediul paginilor de Internet proprii. 

In cadrul studiului, care cuprinde 83 de societati listate, au fost verificate de catre specialistii Bursei informatii privind prezenta sau inexistenta versiunilor in limba romana sau in limba engleza a sectiunii pentru Relatia cu Investitorii (IR). In acest caz, s-a descoperit ca o treime dintre companiile analizate (28) nu prezinta informatiile mentionate in limba engleza, iar una nu le prezinta nici macar in limba romana. 

Majoritatea societatilor nu publica pe pagina de Internet pretul actiunilor

Totodata, s-a verificat existenta sau absenta informatiilor cu privire la pretul actiunilor companiei. La acest capitol, situatia poate fi catalogata ca fiind catastrofala, avand in vedere ca 72 din cele 83 de companii analizate (aproape 87%) nu au pe propria pagina de internet informatii cu privire la pretul propriilor actiuni. Mai mult, peste un sfert dintre societati (25) nu mentioneaza nici macar faptul ca sunt listate la BVB pe pagina de internet.

De asemenea, s-a analizat masura in care a fost inclusa pe pagina de Internet o sectiune separata dedicata Guvernantei Corporative. Nici aici lucrurile nu arata prea bine. 40 dintre companiile analizate, deci aproape jumatate, nu au o astfel de sectiune pe web-site-ul propriu. 

In aceste conditii, reprezentantii BVB sustin ca, analiza, care isi propune sa evidentieze punctele forte si punctele slabe ale fiecarui website al unei companii listate, are ca scop final imbunatatirea comunicarii companiilor listate cu investitorii, in mediul online, prin evaluarea fiecarei pagini de internet si identificarea aspectelor care pot fi remediate. 

”In era digitala, prezenta in mediul online printr-o pagina de Internet este un element de baza pentru orice companie. Aceasta reprezinta cea mai simpla modalitate prin care un investitor sau un potential investitor intra in contact cu societatea. De aceea, este crucial ca toate informatiile de interes public sa fie furnizate intr-un mod structurat, usor de accesat si de citit: prezentarea companiei, ultimele noutati din viata companiei, rapoartele financiare si alte raportari curente, informatii legate de Adunarile Generale ale Actionarilor, etc. Existenta unei pagini de Internet, atat in limba romana, cat si in limba engleza, creste sansele ca investitorii sa se informeze despre un emitent si sa ia o decizie de investire”, a declarat directorul general al BVB, Ludwik Sobolewski. 

In urmatoarea analiza, BVB va prezenta si numele companiilor

Reprezentantii BVB sustin ca activitatile de Relatii cu Investitorii au rolul de consolida buna reputatie a companiei, prin oferirea de informatii complete si exacte cu privire la emitent. ”Cu cat sunt efectuate mai bine aceste activitati, cu atat va fi mai mare interesul analistilor si investitorilor si, in cele din urma, va creste atat activitatea de tranzactionare, cat si pretul actiunilor. Toti acesti factori contribuie la obtinerea unor conditii mai bune atunci cand vine vorba de accesarea cu succes a finantarii”, se subliniaza in documentul BVB. 

In perioada urmatoare, Bursa sustine ca va mentine sub observatie acest aspect si va contacta emitentii pentru a identifica nevoile acestora in vederea ajustarii paginilor de Internet, astfel incat acestea sa fie usor accesibile investitorilor si potentialilor investitori.

Deocamdata, institutia a decis sa nu publice denumirea companiilor analizate, insa urmatoarea varianta va dezvalui si numele acestora precum si re-evaluarea paginii de Internet.

ASF a publicat lista celor mai reclamate societati de asigurare in 2016

Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a primit, in primele 6 luni din 2016, 8.124 petitii de la asigurati/pagubiti. Aproape 5.000 au fost inregistrare, analizate si solutionate in mod unic pe petent. 68% dintre petitii au fost solutionate in favoarea petentilor, iar 50% au fost finalizate prin plata despagubirilor solicitate/cuvenite.
Diferenta intre petitiile solutionate si cele primite se explica prin faptul ca numarul petitiilor primite include si reveniri sau completari la petitii deja analizate, solicitari care nu intra in sfera de competenta a ASF, solicitari trimise de catre service-urile auto, respectiv solicitari referitoare la obiectul de activitate al altor directii de specialitate din cadrul ASF.

4 societati de asigurare totalizeaza peste 75% din petitii

City Insurance, Asirom VIG, Carpatica Asig si Euroins detin, cumulat, 76% din totalul petitiilor unice inregistrate in primul semestru din 2016. Lider autoritar este City Insurance, cu aproape 38%, urmata de Asirom VIG si Carpatica Asig, cu aproximativ 14% si de Euroins, cu 10,5%.


In top 10 societati de asigurare reclamate la ASF se mai regasesc si Forte Asigurari si Omniasig VIG cu aproximativ 5%, Allianz Tiriac si Uniqa Asigurari cu aproximativ 3%, precum si Groupama si Generali Romania cu sub 2%. Celelalte societati de asigurare reclamate de petenti totalizeaza, impreuna, sub 5% din numarul de petitii unice solutionate de ASF.

4 societati de asigurare au inregistrat cresteri ale numarului de petitii fata de perioada similara a anului 2015. Cea mai spectaculoasa crestere (de 81 ori) a fost al Forte Asigurari (de la 3 la 246). Insa ca numar cea mai mare crestere a fost la City Insurance (1.877 fata de 707). Cresteri ale numarului de petitii au inregistrat si Carpatica Asig (+45%) si Asirom VIG (+26%).

Celelalte societati au inregistrat scaderi ale numarului de petitii. Cea mai mare scadere a fost inregistrata de Euroins (524 fata de 905 cu un an inainte).

Majoritatea petentilor reclama neplata despagubirilor solicitate

Aspectul cel mai des reclamat de petenti a fost neplata despagubirilor solicitate – 82% din totalul petitiilor analizate, din care 77% se refera la dosare de dauna deschise in baza politelor RCA.

Pe clase de asigurari, segmentul asigurarilor generale a inregistrat cel mai mare numar de reclamatii – peste 98%. Reclamatiile aferente asigurarilor obligatorii auto au crescut cu 4% fata de aceeasi perioada a anului anterior, in timp ce petitiile pe asigurarile de tip CASCO au scazut cu aproximativ 16%. 

Aproape 100 de petitii s-au referit la asigurarile de viata, in crestere cu aproape 8% fata de aceeasi perioada a anului 2015.

Sunday, July 24, 2016

IMM-urile nu au incredere in economie

O treime dintre IMM-uri considera ca evolutia mediului economic din Romania este stanjenitoare dezvoltarii si doar mai putin de 14% dintre companii estimeaza ca evolutia mediului de afaceri romanesc pe intreg anul 2016 va fi favorabila intreprinderilor. Totodata, aproape jumatate din firme apreciaza evolutia mediului economic drept neutra.

In acelasi timp, increderea intreprinderilor in economie este foarte slaba, doar 6,72% dintre persoanele intervievate considerand ca evolutia economica va fi pozitiva.

Datele sunt cuprinse in cea de-a 14-a editie a Cartei Albe a IMM-urilor, elaborata de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).

Documentul de cercetare are la baza interviuri cu 1096 de intreprinzatori.

Mai putin de un sfert din IMM-uri se finanteaza de la banca

Finantarea din surse proprii ramane in continuare principala modalitate de finantare a activitatilor economice ale IMM-urilor, sustin 72% dintre respondenti.

Aceleasi date arata ca doar 22,6% din intreprinderi apeleaza la credite bancare, alte surse de finantare accesate fiind creditul furnizor (21,2%), leasingul (7,9%) sau  imprumutirile de la institutii specializate (1,7%).

Pe de alta parte, fondurile structurale nu prezinta interes pentru IMM-uri, peste 81% dintre intreprinderi sustinand ca nu intentioneaza sa acceseze fonduri europene in perioada urmatoare. In acelasi timp, numai 0,18% dintre companii declara ca au primit aprobarea pentru proiectul depus.

Cei mai multi dintre patronii de IMM-uri din Romania care se bazeaza pe autofinan?are au afaceri in servicii si comert, in timp ce creditul bancar este mai des accesat in zona de turism, potrivit datelor din raportul citat.

Principalele nevoi de finantare ale afacerilor mici si mijlocii sunt asigurarea sumelor necesare pentru stocuri si capital de lucru (36%), dezvoltarea unor produse, servicii sau accesarea unor noi piete (29,7%) si investitiile imobiliare, in echipamente sau tehnologie (28,1%).

Birocratia ramane principala problema a firmelor 

Dificultatile cu care se confrunta frecvent IMM-urile sunt birocratia (61,41%), fiscalitatea excesiva (54,74%) urmate de coruptie (45,16%) si controalele excesive (44,98%).

Potrivit aceluiasi raport, principalul efect pozitiv pentru IMM-uri al aderarii Romaniei la UE este accesul mai bun la piete, potrivit raspunsurilor a 46% dintre intreprinzatori.

"Rezultatele Cartei Albe a IMM-urilor prezinta un mediu antreprenorial caracterizat de pesimism cu privire la dezvoltarea mediului economic, de dificultati in depasirea problemelor de ordin birocratic si de lipsa de interes in accesarea de programe cu finantare europeana", a declarat presedintele CNIPMMR, Florin Jianu.

Pe baza acestor rezultate, reprezentantii Consiliului propun o serie de masuri strategice care sa vizeze o debirocratizare accelerata, accesul la finantari adecvate (in principal fondurile europene), accesul la piete si internationalizare. In plus, se propune reforma administratiei publice, iar necesitatea unei administratii reactive si implicate este considerata de o importanta covarsitoare pentru bunul mers al economiei romanesti.

ABE continua demersurile pentru transparenta comisioanelor bancare

Autoritatea Bancara Europeana (ABE) lucreaza la un nou set de documente care urmeaza sa asigure transparenta si comparabilitatea comisioanelor bancare la nivelul UE. Actiunea are loc in conformitate cu prevederile Directivei privind Conturile de Plati, in vigoare inca din 2014, insa transpusa in putine state membre.
In raportul „Consumer Trends 2016”, Autoritatea Europeana mentioneaza ca o parte din autoritatile nationale au anuntat ca au introdus, deja, masuri importante pentru a permite compararea comisioanelor bancare, cum ar fi cerintele de informare pre-contractuala. 

Masurile includ, in anumite cazuri, documente standardizate sau cerinte de prezentare a informatiilor cum ar fi notificarea trimestriala catre autoritatea de supraveghere care sa contina cele mai comune comisioane si taxe aplicate in trimestrul anterior, o declaratie anuala privind comisioanele aplicate, sau o recomandare pentru standardizarea operatiunilor care sunt taxate. 

Anumite state au luat deja masuri privind conturile de plati

Intr-un stat membru, autoritatea competenta a implementat, deja, contul curent de baza cu un pachet minim de servicii oferit cosumatorilor, complet scutit de taxe si comisioane. Pachetul se adreseaza persoanelor fizice cu venituri reduse. 

Potrivit ABE, in alt stat a intrat in vigoare inca din 2015 un regim referitor la contul de baza, aplicabil tuturor institutiilor de credit, nu doar celor care vor sa il aplice in mod voluntar. Conform regulilor impuse prin acest regim, institutiile de credit nu au voie sa perceapa comisioane, taxe, sau alte costuri care sa depaseasca 1% din salariul minim valabil in respectivul stat membru. 

Alt stat a raportat ca, in urma implementarii la nivel national a Directivei privind Conturile de Plati, bancile sunt obligate sa ofere in viitor, in cazul unui credit, un cont de baza cu caracteristicile stabilite in iunie 2016. Acest cont va fi accesibil tuturor cetatenilor  din acel stat, inclusiv refugiati sau solicitanti de azil. 

In Romania, proiectul de transpunere a Directivei este contestat de banci

In Romania, implementarea Directivei privind conturile de plati se afla in stadiu de proiect. Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) a publicat, in urma cu doua luni un proiect de Ordonanta de Guvern privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plati, schimbarea conturilor de plati si accesul la conturile de plati cu servicii de baza. 

Potrivit documentului, titularii de conturi bancare vor fi scutiti de cele mai importante comisioane pe care le percep bancile pentru aceste produse. Este vorba de deschiderea, administrarea sau inchiderea contului, dar si de depunerea sau retragerea de bani din cont si de plata cu cardul pe teritoriul Uniunii Europene, inclusiv online.

In proiect se prevede ca serviciile mentionate vor fi oferite in mod gratuit titularului de cont indiferent de numarul de operatiuni efectuate. Mai mult, in cazul retragerilor de numerar, scutirea de comisioane este valabila pe intreg teritoriul Uniunii Europene, atat la ghiseul bancii cat si la bancomate, in timpul sau in afara programului de lucru al institutiei de credit.  

Bancile contesta acest proiect si sustin ca scutirea de costuri ar trebui aplicata doar celor care isi deschid primul cont bancar, pentru a creste incluziunea financiara.

ABE vrea sa publice noile documente la inceputul lui 2017

La nivel european, ABE a inceput implementarea directivei prin publicarea Ghidului pe baza caruia statele membre au intocmit liste provizorii cu cele mai reprezentative servicii legate de un cont de plati si care fac obiectul unei taxe. Acete liste au fost transmise ABE in septembrie 2015 si vor constitui baza pentru alte doua noi documente informative: documentul pre-contractual cu informatiile referitoare la comisioane, si declaratia post-contractuala privind comisioanele. 

Aceste documente vor fi supuse dezbaterii publice in a doua parte a acestui an, astfel incat cerintele finale sa fie stabilite la inceputul anului 2017, se mai arata in raportul ABE.

Dobanzile mici trimit deponentii catre metode flexibile de economisire

In aceasta perioada in care banii economisiti aduc castiguri tot mai modeste sau in unele cazuri chiar pierderi, toata lumea este in cautarea unor metode de a-si plasa banii pe criterii care tin mai degraba de siguranta si flexibilitate.  In aceste conditii, contul de economii concureaza cu succes depozitul bancar. 
Dobanzile oferite de unele banci la aceste produse sunt similare celor la depozite, in conditiile in care acestea din urma au scazut semnificativ in ultimii ani. 

In plus, deponentul are libertatea de a depune si a retrage bani pe perioada de constituire a contului fara a fi penalizat de banca. 

Castiguri mai mari la economiile pe termene mai lungi

Tousi, sunt si banci care impun respectarea unui anumit plan de depuneri, dar si altele care ofera bonusuri fata de dobanda standard daca banii sunt tinuti mai mult in cont sau daca deponentul incaseaza veniturile la banca respectiva. 

Si la depozite, dobanzile sunt mai mari pentru termene mai indelungate, insa daca deponentul are nevoie de bani inainte de scadenta, este penalizat de banca prin pierderea dobanzii si un comision consistent de retragere anticipata. In aceste conditii, clientul este descurajat sa economiseasca pe perioade mai lungi.

Astfel, cu o dobanda de 2,35% pe an, oferita in prezent de Intesa Sanpaolo Bank, un cont de economii cu o valoare initiala de 10.000 de lei constituit pe o perioada de doi ani, este de preferat unui depozit bancar pentru care aceesi banca ofera in prezent o dobanda de 2,25% pe an, cea mai mare din piata pentru un depozit pe 24 de luni. 

Insa si aici este foarte importanta alegerea bancii la care constituim acest cont de economii, pentru ca dobanzile oferite pot fi avantajoase, in actualele conditii, cum ar fi, pe langa Intesa Sanpaolo Bank, si la Libra Bank cu 1,7% pe an, sau Garanti Bank, cu 1,5% pe an, dar si foarte mici, respectiv 0,1% pe an la credit Agricole sau Veneto Banca.  

Pe de alta parte, la un depozit pe doi ani, in prezent, dobanzile acordate de banci nu coboara sub 1% pe an, cele mai mici fiind la Raiffeisen Bank, 1,2% pe an, Carpatica – 1,25%, respectiv BCR si UniCredit Bank – 1,35% pe an. Insa acestea nici nu depasesc, decat in cateva cazuri, 2% pe an. 

Comisioanele musca si din depunerile in conturile de economii

In alta ordine de idei, nici la conturile de economii nu trebuie sa uitam de comisioane. Si aici se pot percepe comisioane de administrare, de deschidere, inchidere, dar cel mai des folosit este comisionul de retragere numerar, care este si cel mai consistent. 

Majoritatea bancilor percep un comision de retragere de 0,5%, minim 5 lei, unele insa doar pentru retragerile de la ghiseu, iar altele indiferent de forma de retragere. 

De asemenea, sunt si banci care percep comisioane semnificative de administrare, cum ar fi BRD-Groupe Societe Generale, cu 4,2 lei pe luna, la care se adauga si un comision de inchidere de cont de 30 de lei si un comision de retragere numarar de 0,5%, minim 5 lei. Comisioane de administrare de 4 lei pe luna mai percep si Alpha Bank, BCR si Raiffeisen Bank, dar in acest ultim caz comisionul scade la doi lei daca soldul depaseste 3.000 de lei. In plus, si aceste banci percep comisioane semnificative la retragere.

Exista insa si solutii prin care pot fi evitate comisioanele la retragerea de numerar. Banii pot fi transferati in contul curent al clientului si efectuate diverse plati din cont, caz in care se percepe un comision de obicei mai redus decat in cazul retragerii de numerar, sau pot fi folositi la cumparaturi cu cardul atasat contului curent, caz in care consumatorul nu suporta niciun cost.