ASF cere falimentul Forte Asigurari Reasigurari

Inca o firma de asigurari din Romania ia calea falimentului, deschisa anul trecut de Astra Asigurari. Este vorba de Forte Asigurari Reasigurari, o societate de talie mica, pentru care Autoritatea de Supraveghere Financiara a decis retragerea autorizatiei de functionare, concomitent cu promovarea cererii de deschidere a procedurii de faliment.  

Potrivit unui comunicat de presa, Consiliul Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) a constatat, in sedinta din data de 28 iunie, starea de insolventa a societatii, dupa ce, anterior, a respins proiectul de achizitie prezentat de societatea BBP Bandenia PLC in vederea dobandirii, in mod direct, a unei participatii calificate din capitalul social al societatii.

"Consiliul ASF a luat nota de faptul ca actionarul majoritar (al Forte -n.r.) LGS Holding nu si-a respectat angajamentele repetate de majorare a capitalului societatii in vederea restabilirii indicatorilor prudentiali si nici nu a luat masuri pentru a asigura necesarul de lichiditate pe termen scurt si mediu: marja de solvabilitate disponibila a ajuns sa inregistreze valori negative, situandu-se sub jumatate din limita minima ceruta pentru activitatea de asigurari generale; societatea se afla intr-o incapacitate vadita de a-si onora obligatiile de plata din lichiditatile existente; fondurile proprii eligibile sa acopere cerinta minima de capital inregistreaza o valoare negativa cu incalcarea Legii nr. 237/2015 privind autorizarea si supravegherea activitatii de asigurare si reasigurare'', se mentioneaza in comunicatul citat.

Autoritatea a efectuat un control inopinat la Forte in prima parte a anului

Analiza situatiei Forte Asigurari Reasigurari a avut la baza un pachet mai larg, de 18 constatari rezultate in urma unei actiuni de control inopinat desfasurate de ASF in prima parte a acestui an si care a acoperit perioada 1 ianuarie 2015 – 31 martie 2016.  

Potrivit ASF, raportul de control a mai pus in evidenta, in cazul Forte, si alte deficiente, precum active admise care nu acopera rezervele tehnice brute cerute de normele in vigoare, coeficient de lichiditate subunitar, active lichide care nu permit acoperirea obligatiilor pe termen scurt fata de asigurati, operatiuni de transfer de actiuni ale societatii realizate fara aprobarea ASF, existenta unor tranzactii suspecte din punctul de vedere al legislatiei specifice operatiunilor de spalare de bani, care vor fi sesizate organelor in drept. 


"Pornind de la incalcarile normelor prudentiale privind activitatea de asigurari generale, coroborate cu neindeplinirea masurilor de remediere a situatiei financiare dispuse de ASF si in virtutea obligatiei Autoritatii de a veghea la protejarea intereselor consumatorilor, Consiliul a ajuns la concluzia ca Forte Asigurari Reasiguari se afla practic in insolventa si nu mai intruneste conditiile pentru a detine o autorizatie de functionare pe piata asigurarilor din Romania. Conform legislatiei in vigoare, protejarea creditorilor de asigurari de consecintele insolventei unui asigurator revine Fondului de Garantare a Asiguratilor, in limita plafonului de 450.000 de lei per asigurat", se subliniaza in comunicat. 

ASF a respins potentialul investitor la Forte pentru ca nu a precizat clar sursa de finantare

Cat priveste respingerea potentialului cumparator, respectiv BBP Bandenia PLC, o companie publica inregistrata in anul 2003, cu sediul la Londra, cu un capital social de 440 milioane de lire sterline, ASF sustine ca aceasta a avut la baza documentatia incompleta si lipsa de transparenta a surselor de finantare pentru preluarea societatii romanesti. 

”In urma analizarii documentelor prezentate de potentialul achizitor, s-a constatat ca intentia de achizitie nu respecta prevederile legale aplicabile, din perspectiva prezentarii unei documentatii complete, a asigurarii unui nivel suficient de transparenta in ceea ce priveste mecanismul de finantare, precum si a indeplinirii conditiilor indispensabile unei supravegheri eficiente a entitatii reglementate”, mentioneaza ASF.

In continuare, starea de faliment a sociatatii trebuie confirmata, ca si in cazul Astra, de o instanta de judecata. 

Forte Asigurari a fost una dintre companiile care nu au realizat planurile de masuri asumate fata de ASF in urma exercitiului de evaluare realizat de autoritate la finele anului trecut pentru 21 de companii, cu o cota de piata cumulata de circa 20%. Exercitiul de evaluare a evidentiat ca Forte Asigurari, cu o cota de piata de 0,26%, nu indeplinea conditiile legale de solvabilitate si nu detinea active a caror valoare sa acopere angajamentele asumate in contractele de asigurari.

Guvernul a aprobat scutirea de impozit pentru darea in plata

Guvernul a aprobat Ordonanta de Urgenta care prevede scutirea de la plata impozitului pe transferul proprietatii pentru cei care apeleaza la darea in plata in schimbul stergerii creditului la banca. Potrivit actului normativ, vor fi scutiti de la plata impozitului cei care se folosesc o singura data de aceasta solutie, chiar daca imprumutul este garantat cu una sau mai multe proprietati imobiliare.

Poate beneficia de aceasta masura orice persoana fizica, indiferent de calitatea pe care o are in contractul de credit si care apeleaza pentru prima data la darea in plata. Pentru orice alta solicitare de dare in plata ulterioara, va fi platit impozitul pe transferul proprietatii imobiliare, conform Codului Fiscal, precizeaza Guvernul prin intermediul unui comunicat. 

In prezent, impozitul pe transferul de proprietate ajunge pana la 3% din valoarea tranzactiei. Mai mult, initial Ministrul Finantelor a sustinut ca aceasta cota ar trebui sa se aplice la soldul creditului, nu la valoarea de piata din grila a proprietatii cedate bancii. Aceasta varianta ar fi dezavantajat suplimentar debitorul, avand in vedere ca valoarea proprietatilor cumparate in perioada de boom, prin credit, a scazut semnificativ. 

Actele de dare in plata vor fi inscrise intr-un Registru national 

Pentru identificarea primei operatiuni de dare in plata, va fi infiintat, la nivelul Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania, Registrul national notarial de evidenta a actelor de dare in plata. In acest registru vor fi inscrise actele autentificate de notarul public si hotararile judecatoresti de dare in plata emise conform Legii 77/2016.

Totodata, persoanele care au fost deja executate silit si care apeleaza la Legea darii in plata pentru a li se anula datoriile neachitate nu vor mai trebui sa achite impozitul datorat pentru transferul bunurilor imobile din patrimoniul personal, iar cele care l-au achitat sub orice forma pot cere restituirea acestuia, se mai arata in comunicatul Guvernului. 

In prezent, persoanele fizice care au fost supuse executarii silite a imobilului ipotecat printr-un contract de credit au obligatia platii impozitului aferent venitului din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal.

Potrivit notei de fundamentare a actului normativ, promovarea acestei Ordonante este determinata in principal de necesitatea protejarii si din punct de vedere fiscal a persoanelor fizice care au dreptul de a li se stinge datoriile izvorate din contractele de credit cu tot cu accesorii, fara costuri suplimentare, prin darea in plata a imobilului ipotecat in favoarea creditorului, potrivit prevederilor Legii nr.77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite.

Scutirea de impozit pentru darea in plata a fost solicitata de Asociatia Uilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF) imediat dupa intrarea in vigoare a Legii, cand s-a pus pentru prima data problema impozitarii transferului de proprietate in acest caz. 

Mai mult, AURSF s-a opus in momentul in care s-a propus introducerea de criterii care sa departajeze potentialii beneficiari ai scutirii de impozit pentru darea in plata.

Insolventa persoanelor fizice ar putea intra in vigoare la 30 septembrie

Legea privind insolventa persoanelor fizice ar putea intra in vigoare la 30 septembrie, nu la finalul lunii decembrie, asa cum a hotarat Guvernul la finalul anului trecut. Comisia Juridica a Camerei Deputatilor a decis devansarea termenului, iar propunerea va fi trimisa in plenul Camerei pentru votul final. 
"Aceasta lege a fost publicata in Monitorul Oficial in 26 iunie 2015. Este o critica adresata si fostului Guvern si prezentului Guvern. O lege de o asemenea importanta cum este legea insolventei persoanelor fizice (...) ati lasat-o fara urmari juridice, ca urmare a faptului ca din punct de vedere administrativ, lucrurile stau cum stau. Propunerea mea este sa ramanem cu 30 septembrie 2016", a spus deputatul PNL Ioan Cupsa. 

Legea privind insolventa persoanelor fizice a fost adoptata de Parlament in luna mai 2015, si ar fi trebuit sa intre in vigoare la sase luni de la publicare. Insa, in luna decembrie a  anului trecut Guvernul a decis prorogarea cu un an a aplicarii Legii, din cauza faptului ca nu a fost pusa la punct infrastructura necesara aplicarii Legii. 

"S-a ajuns in aceasta situatie deoarece niciunul dintre pasii de implementare prevazuti in lege nu a fost atins, desi in lege au fost prevazute termene concrete. Astfel ca Guvernul a fost nevoit, desi nu a dorit, sa amane aplicarea acestei legi pana in decembrie 2016. Totodata, avem stabilit un plan de actiune ca acesti pasi sa fie implementati", anunta, la acea data, purtatorul de cuvant al Executivului.

Potrivit Legii insolventei, debitorii care vor fi interesati de aceasta procedura vor depune o cerere de insolventa la o comisie formata din functionari publici de la Protectia Consumatorilor, Ministerul Muncii si cel al Finantelor. Aceasta comisie va gestiona dosarele si va adopta sau respinge cererile debitorilor, dar de administrarea averii acestora se va ocupa un administrator judiciar.

Debitorii pot merge pe calea unei restructurari a datoriei, in care fac angajamente de plata, pe care trebuie sa le respecte sau pe calea falimentului, procedura in care le sunt lichidate bunurile detinute. In cele din urma, instanta poate decide sa stearga datoriile neachitate. Procedura dureaza pana la cinci ani.

Oare la acest nou termen va fi gata infrastructura necesara pentru aplicarea legii?

Insa au mai existat propuneri de devansare a termenului de aplicare a Legii, insa acestea au fost depasite inainte de a fi aprobate. Ramane de vazut daca, la acest nou termen, vor fi intrunite conditiile necesare pentru ca legea sa poata fi aplicata. 

Pana si bancile s-au declarat in favoarea devansarii termenului de intrare in vigoare a insolventei persoanelor fizice, insa in perioada in care erau presate de o alta lege care protejeaza debitorii care au probleme cu plata ratelor la banca, respeciv Legea privind darea in plata. Aceasta din urma este in vigoare si produce efecte, dar majoritatea bancilor care au primit notificari de la clienti ca vor sa isi predea casa in schimbul stergerii datoriei, au facut solicitari pentru verificarea Legii la Curtea Constitutionala. 

Deci si in acest caz am putea asista la prelungiri pana la solutionarea problemelor debitorilor. Insa partea pozitiva in acest caz este ca, odata ce banca a primit notificarea clientului, se sisteaza orice plata catre banca, acumularea de dobanzi sau procedura de executare silita, in cazul in care a fost declansata.

Bancile dau inapoi cu avansul la ipotecare

Bula avansului la creditele ipotecare standard incepe sa se dezumfle. BRD-Groupe Societe Generale, a doua cea mai mare banca din sistem, anunta ca analizeaza posibilitatea de a reduce avansul la creditele ipotecare standard, dupa ce abia l-a majorat la 35% in urma cu mai putin de doua luni.

„Analizam posibilitatea de a reduce avansul. Vrem sa vedem unde ne-am putea pozitiona cu avansul pentru ca un credit ipotecar sa fie suportat de clienti, iar noi sa ne putem acoperi riscul de a primi casa sau terenul inapoi. Este o analiza fina, trebuie sa identificam foarte bine tipologia clientului inainte de a lua o decizie”, a declarat Gheorghe Marinel, vicepresedinte retail BRD-Groupe Societe Generale, in cadrul unei conferinte de specialitate.

Aceste declaratii ridica un semn de intrebare cu privire la calculele sau ratiunile care au stat la baza majorarii avansului de catre banca in urma cu mai putin de doua luni. 

BRD a anuntat majorarea avansului pentru creditele ipotecare standard dupa promulgarea Legii privind darea in plata de catre presedintele Klaus Iohannis si publicarea sa in Monitorul Oficial. Banca a introdus, cu aceasta ocazie, oferta diferentiata, cu avans mai mic pentru credite de peste 250.000 de euro, plafonul peste care nu se aplica darea in plata.

Potrivit unui anunt plasat la vremea respectiva pe site-ul bancii, valoarea maxima finantata din valoarea imobilelor aduse in garantie poate fi de 65%, pentru creditele acordate in lei, a caror valoare este mai mica de 250.000 de euro (echivalent in lei), sau  85%, pentru creditele acordate in lei, a caror valoare este mai mare de 250.000 de euro (echivalent in lei).

Asta inseamna ca avansul pentru creditele in lei cu valoarea sub plafonul de 250.000 de euro, va fi de 35%, iar pentru cele peste aceasta suma, avansul va fi de 15%.

Bancile au majorat diferentiat avansul pentru ipotecare

Bancile au majorat in bloc avansul pentru creditele ipotecare clasice, unele chiar inainte de aprobarea Legii privind darea in plata in Parlament, pe motiv ca riscul de dare in plata le va creste costurile.

Cele mai rapide banci, si printre cele mai agresive in ceea ce priveste majorarea avansului, au fost Raiffeisen Bank, cu 35% la lei si 40% la valuta, si Bancpost, cu 33% la lei si 43% la valuta. 

La polul opus, din ambele puncte de vedere, se afla Banca Transilvania, care a anunta, ca si BRD, o oferta diferentiata, chiar in ziua in care Legea a intrat in vigoare. Insa banca a majorat avansul de la la 15% la 20% pentru solicitantii de credit care isi cumpara pentru prima data o casa, cu conditia ca valoarea creditului in lei sa nu depaseasca 125.000 echivalent euro.

Pentru cei care nu se incadreaza in aceste conditii, adica nu sunt la prima locuinta, sau suma depaseste 125.000 de euro, avansul pentru un credit in lei va fi de 25%, mentioneaza banca.

Pentru celelalte categorii de credite, in functie de moneda si tipul garantiei, avansul poate ajunge la 35%, anunta banca la jumatatea lunii mai.

Guvernul ne scuteste de prezentarea cazierului judiciar

Guvernul vrea sa elimine mai multe documente solicitate cetatenilor si firmelor in diverse situatii, documente care pot fi obtinute inter-institutional.Unul dintre aceste documente este cazierul judiciar care poate fi obtinut de institutia interesata direct de la Politie. Astfel, Executivul va aproba un pachet de masuri privind debirocratizarea.
Potrivit premierului Dacian Ciolos, ca urmare a eliminarii cazierului judiciar, persoanele vor fi scutite de 2,5 milioane de drumuri la Politie. ”Institutiile care vor avea nevoie de cazier judiciar vor putea sa solicite direct la Politie, fara sa ceara cetateanului sa treaca de la un ghiseu la altul si sa ia o hartie sa o duca la alt ghiseu", a explicat Ciolos.

In urma cu cateva luni, Guvernul a deschis o platforma online, la adresa maisimplu.gov.ro, prin care oamenii de afaceri si persoanele fizice pot transmite autoritatilor atat problemele birocratice cu care se confrunta in relatia cu administratia, cat si propunerile de simplificare prin eliminarea anumitor acte pe care le considera inutile si care le complica excesiv relatia cu autoritatile.

Cazierul judiciar ocupa locul 4 in ierarhia reclamatiilor primite de Guvern din partea persoanelor fizice, fiind aratat ca presupune o procedura cronofaga si care ingreuneaza procesele administrative. Solicitarea contribuabililor era ca institutiile/structurile care au nevoie sa verifice cazierul judiciar sa o poata face direct, in sistemul de date, pe baza unui simplu consimtamant al cetateanului, fara a-l mai obliga pe acesta sa obtina singur de fiecare data documentul.

Doar o taxa pentru eliberarea buletinului sau a pasaportului

In acelasi timp, pentru ridicarea buletinului si pasaportului se va plati o singura taxa, intr-un singur loc, potrivit pachetului legislativ discutat de Guvern. Pana acum, cei care solicitau eliberarea buletinului sau a pasaportului erau obligati sa plateasca diverse taxe la diverse institutii. Conform documentului, si adeverintele de venit vor fi eliminate, in cazul inscrierii la somaj.

De asemenea, copiile dupa buletin, care trebuiau depuse la diferite dosare, vor putea fi trimise prin e-mail, scanate, ”fara sa mai fie nevoie de acele documente si hartii deplasate la o institutie sau alta, a mai spus premierul.

Dispar si copiile legalizate

O alta masura avuta in vedere de Guvern este eliminarea copiilor legalizate. Potrivit premierului, institutiile care cer astfel de copii, vor putea legaliza documentele pe loc. "Se vor elimina copiile legalizate pentru furnizarea serviciilor publice, institutiile care vor cere astfel de copii dupa anumite documente vor putea sa le legalizeze conform cu originalul pe loc", a mai afirmat Ciolos.

Potrivit premierului, vor beneficia de debirocratizare si investitorii. "Si pentru investitori sunt doua formulare de la ANAF care au fost simplificate", a spus Ciolos.

Tot mai multi romani au probleme cu plata ratelor la banca

Romanii isi platesc tot mai greu ratele la banca. De la inceputul acestui an, numarul restantierilor la banci creste de la luna la luna, la cel mai ridicat nivel de dupa iunie 2013. In aprilie, aproape 729.000 de persoane fizice aveau restante de peste o luna la bancile si institutiile financiare nebancare care raporteaza la Biroul de Credit. 

Cifra este cu aproape 3.000 mai mare decat cu o luna inainte, respectiv martie 2016. In acelasi timp, si numarul de restante a crescut in aprilie la peste 982.000, cu peste 6.600 mai multe fata de luna anterioara. 

De la sfarsitul anului trecut numarul restantierilor a crescut cu aproape 24.600, iar cel al restantelor cu 43.300, in timp ce valoarea sumelor restante a urcat cu aproape un sfert de miliard de lei.

Astfel, in aprilie, cele 31 de banci si 26 de IFN care raporteaza aceste date au inregistrat o valoare totala a restantelor de 11,6 miliarde de lei, cu mai bine de 200 de milioane de lei peste nivelul din martie.

Potrivit datelor publicate de Banca Nationala a Romaniei, acestea sunt cele mai ridicate valori de dupa iunie 2013, cand peste 740.000 de romani aveau peste un milion de restante la cele 35 de banci si 21 de IFN raportoare atunci.

Problemele cele mai mari sunt la creditele in valuta

Restantele raportate sunt pentru toate tipurile de imprumuturi, de la carduri de credit sau de tip descoperit de cont pana la credite de consum sau credite pentru locuinte.

Creditele in valuta continua sa acumuleze cele mai mari restante, desi stocul total al creditelor in lei la nivelul sistemului bancar l-a depasit pe cel al imprumuturilor in alte devize. La euro, restantele sunt de aproape 4,9 miliarde de lei echivalent, in timp ce pentru alte valute, indeosebi franci elvetieni, restantele sunt de circa 2,1 miliarde de lei echivalent. Restantele la lei au crescut si ele de la inceputul anului cu circa 200 de milioane la 4,5 miliarde de lei.

Detinatorii de titluri de stat emise de MFP in 2015 incaseaza de luni dobanda

Depozitarul Central distribuie, incepand de luni, sumele de bani aferente primului cupon pentru titlurile de stat emise de Ministerul Finantelor in 2015 pentru persoane fizice. Astfel, cei care detineau inca, la data de 22 iunie 2016, titlurile din emisiunea de anul trecut, primesc incepand de luni prima dobanda, in valoare de 21,5 lei/titlu. 
Titlurile de stat au fost emise in iunie anul trecut, pe doi ani, cu o valoare nominala de 1.000 de lei pe titlu, la o dobanda de 2,15%, platibila anual.

Sumele vor fi virate in conturile detinatorilor prin mai multe modalitati. Astfel, platile catre detinatorii de titluri de stat persoane fizice si juridice care la data de referinta 22.06.2016 detin titluri de stat evidentiate in conturi de instrumente financiare deschise la participantii la sistemul Depozitarului Central (societati de servicii de investitii financiare/institutii de credit), se realizeaza prin transfer bancar in conturile participantilor, prin intermediul Depozitarului Central si al Agentului de Plata, respectiv Raiffeisen Bank, la data platii, respectiv 27 iunie.

Platile catre cei care, la data de referinta, detin titluri de stat evidentiate in conturile individuale administrate de Depozitarul Central, se realizeaza prin transfer bancar, in conturile detinatorilor, sau in numerar la ghiseele agentiilor Raiffeisen Bank, numai catre detinatorii de titluri de stat persoane fizice.

”Incepand cu anul 2015, ca urmare a modificarii cadrului de reglementare aplicabil distribuirii dividendelor si a oricaror alte sume cuvenite detinatorilor de valori mobiliare, distribuirea dividendelor se efectueaza prin intermediul Depozitarului Central si al participantilor la sistemul de compensare decontare si registru”, se arata intr-un comunicat al Depozitarului Central.

In vara anului trecut, populatia a cumparat titluri de stat de 65 de milioane de lei in cadrul emisiunii cu o valoare totala de 100 de milioane de lei derulata in perioada 8 - 19 iunie, iar dobanda a fost stabilita la 2,15% pe an. Emisiunea de titluri de stat din 2015 a fost prima din ultimii 10 ani destinata populatiei. 

La emisiunea de anul acesta dobanda va fi fixa

In 2015, in cadrul emisiunii au subscris 1.236 de investitori. Anul acesta, Ministerul Finantelor Publice isi propune sa vanda mai multe titluri si, mai ales, catre mai multi investitori. Noua emisiune, pe care Finantele o lanseaza in iulie pentru persoane fizice, are valoarea totala tot de 100 de milioane de lei, insa valoarea unui titlu scade la 100 de lei. Scadenta ramane, insa, la doi ani, cu plata anuala a dobanzii.

Dobanda va fi anuntata la momentul lansarii, dar va fi fixa, pentru ca fomula de anul trecut a fost considerata prea complicata.

La scadenta, Ministerul Finantelor Publice va organiza si o loterie aniversara prin care 100 de persoane fizice, detinatori de titluri de stat, vor castiga premii de cate 1000 de lei fiecare, indiferent de numarul de titluri detinute.

Si titlurile de anul acesta, ca si cele de anul trecut, vor fi listate la Bursa de Valori Bucuresti, astfel ca detinatorii vor putea sa le vanda in cazul in care vor avea nevoie de bani inainte de scadenta. Pretul, insa, va fi stabilit in functie de conditiile pietei. 

De asemenea, Ministerul a anuntat ca, anul acesta, perioada de subscriptie va fi mai lunga, pentru ca cea de doua saptamani din 2015 a fost considerata insuficienta.

Soc pe pietele financiare in urma votului pro-Brexit

Pietele financiare din intreaga lume sunt zguduite de rezultatul referendumului din Marea Britanie, care indica victoria taberei pro-Brexit. Lira sterlina si euro sunt in cadere inca de noaptea trecuta, in timp ce bursele incearca cu greu sa se redreseze. 
Desi sondajele aratau un scor strans, totusi investitorii se pare ca au sperat pana in ultima clipa ca majoritatea va inclina pentru ramanerea in UE, astfel ca scorul final (aproape 52% in favoare iesirii Regatului Unit din UE) a luat prin surprindere pietele financiare.

Cel mai spectaculos picaj l-a consemnat lira sterlina care a pierdut in raport cu dolarul SUA 11,5% din maximul de joi din zona de 1,499 dolari pentru o lira, catre un minim al zilei de 1,326 dolari pentru o lira consemnat in primele ore ale diminetii. Pe parcursul zilei de vineri, cotatia a mai crescut putin si oscila, la ora 13, in jurul valorii de 1,37 dolari/lira.    

Nici euro nu se simte prea bine. Moneda unica europeana s-a depreciat cu 4,5%, de la un maxim al zilei de joi de 1,1440 dolari pentru un euro catre un minim marginal peste 1,090 dolari pentru un euro, de asemenea, atins in jurul orei 5, ora Romaniei. In jurul pranzului, euro era cotat in raport cu dolarul in jurul valorii de 1,1 dolari/euro.

Dolarul castiga 10 bani in fata leului intr-o singura sedinta

Scaderea euro in raport cu dolarul american s-a resimtit si pe piata din Romania. Moneda nationala, fiind cotata la dolar prin intermediul euro, a pierdut mai mult de 10 bani in fata monedei americane intr-o singura zi. 

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a anuntat vineri un curs de 4,0766 lei pentru un dolar, cu 10,67 bani (+2,69%) mai mult fata de cotatia anterioara, de 3,9699 lei/dolar.

Leul s-a depreciat si in raport cu euro, insa mai putin, pana la un curs de 4,5366 lei, cu 1,87 bani (+0,41%) peste valoarea anuntata in sedinta de joi, respectiv de 4,5179 lei pentru un euro. Acesta este un semn ca estimarile analistilor care avertizau ca, in cazul unui Brexit, investitorii se vor retrage din pietele cu risc ridicat, inclusiv Romania, se adeveresc.

Mai mult, se pare ca investitorii se orienteaza, din nou, catre aur. Gramul de aur s-a scumpit, accelerat, vineri, pe piata din Romania, cu 10,9 lei (+6,75%) si a ajuns la o valoare de 172,6048  lei, de la 161,6864 lei, cat se anuntase in sedinta de joi. Si cotatia internationala a metalului galben a sarit de la 1.275 de dolari pe uncie, catre reperul de 1.350 dolari pe uncie, un salt de aproape 6%.

Bursele asiatice, lovite din plin de rezultatul referendumului
 
Bursele s-au resimtit si ele in urma votului din Marea Britanie, iar cele din Asia au fost cele mai afectate avand in veder ca sunt primele care se deschis. Cea mai mare prabusire a avut-o indicele Nikkei 225 al Bursei de la Tokyo, respectiv 7,92%. Indicele Hang Seng de la Hong Kong a cazut cu 4,48%, potrivit Bloomberg, in timp ce indicele Kospi din Coreea de Sud a scazut cu 3,09%. Deprecieri medii de peste 3% s-au consemnat si pe bursele din Australia, Taiwan, Thailanda, si Pakistan.

Bursele din UE au suferit, de asemenea, pierderi importante in prima jumatate a sedintei de vineri. Indicele londonez FTSE 100 era, la jumatatea sedintei de vineri, in pierdere cu 4% fata de inchiderea din sedinta anterioara, iar indicii DAX, al bursei din Germania si CAC 40, al Bursei din Paris, erau pe pierdere cu  7% respectiv 11,2%. 

Asa-numitul „indice al fricii”, VIX care masoara volatilitatea pietei americane in functie de cotarea jucatorilor de pe segmentul optiuni, a explodat peste nivelul de 25 de puncte, cel mai ridicat nivel de la valul de vanzari din ianuarie-februarie, fapt care i-a impins pe investitori sa se orienteze catre aur, noteaza agentiiile internationale.

Optimism la Londra in ziua referendumului

Bursa de la Londra a crescut iar lira sterlina a atins maximul acestui an in raport cu dolarul american in ziua in care britanicii voteaza daca tara lor ramane sau nu in Uniunea Europeana. Astfel, investitorii isi expima optimismul cu privire la faptul ca rezultatul referendumului va fi in favoarea ramanerii Regatului Unit in UE. 
Cu toate acestea, rezultatele referendumului sunt inca dificil de anticipat, avand in vedere ca sondajele indica diferente fragile intre cele doua tabere.

Potrivit unui sondaj Ipsos MORI publicat chiar ziua referendumului, tabara favorabila ramanerii Marii Britanii in Uniunea Europeana este creditata cu 52% din voturi, in timp ce pentru Brexit ar urma sa opteze 48% dintre alegatori.

"Piata ia in calcul acum un vot in favoarea "Remain". Rezultatele preliminare au potentialul de a fi foarte confuze”, a explicat reprezentantul unei firme de brokeraj. 

„Daca sondajele realizate dupa inchiderea sectiilor de votare sugereaza ca tabara "Leave" este in frunte am putea vedea o depreciere a lirei", a subliniat un alt analist. 

Pe de alta parte, un sondaj publicat cu o zi inaintea referendumului indica un avans de 1% pentru tabara care sustine iesirea din UE. Astfel, potrivit sondajului realizat de Opium, 45% dintre britanici vor sa paraseasca Uniunea Europeana, iar 44% vor sa mentina statutul actual.

Parerile respondentilor au parut influentate si de uciderea parlamentarei laburiste Jo Cox, cu exact o saptamana inainte de referendum, in timp ce derula o campanie pro-UE. Dupa moartea acesteia, sondajele au indicat o usoara crestere a sprijinului electoratului britanic pentru ramanerea in UE.

Vot crucial pentru pietele financiare

Astfel, in jurul pranzului, indicele de referinta al bursei londoneze, FTSE 100, inregistra un avans de 1,02% dupa ce a inchis in urcare ultimele patru sedinte consecutive.
La randul sau, lira sterlina era tranzactionata la cel mai ridicat nivel din ultimul an in raport cu dolarul si consemna un avans de 0,97% fata de moneda americana, la 1,4847 dolari/unitate. Pe parcursul sedintei de tranzactionare, moneda britanica a atins un maxim de 1,4886 dolari/unitate.

„Nu pot puncta suficient cat de important este acest vot pentru piete. Ma astept ca actiunile sa creasca, aurul sa scada, iar lira si euro sa urce, dar nu dramatic, in cazul unui vot impotriva Brexit”, a declarat reprezentantul unei case de brokeraj, citat de MarketWatch.
La nivel european, indicele Stoxx Europe 600 era in crestere cu 0,86%.

Traderii dorm cu mana pe butoane

Urnele de vot se inchid la 22.00 ora Marii Britanii (00:00 ora Romaniei), iar rezultatele oficiale ale referendumului vor fi anuntate vineri.

Primele rezultate partiale vor fi anuntate la ora 23:00 (01:00 ora Romaniei). 

Peste tot in Europa, traderii si angajatii s-au pregatit pentru cea mai lunga zi, care se anunta a fi un nou record, atat in termeni de volatilitate de tranzactionare, cat si de "cafea consumata".

"Toate birourile sunt in modul de razboi. Volatilitatea este asteptata sa explodeze", a spus reprezentantul unei firme de consultanta.
 
Avand in vedere ca sondajele arata o lupta stransa intre cele doua tabere, traderii vor fi legati de butoanele "sell" sau "buy" imediat ce primele rezultate vor fi facute publice vineri dimineata.

Alin Iacob, ales vicepresedinte al Banking Stakeholder Group

Alin Iacob, presedinte AURSF si redactor sef Conso.ro, a fost ales vicepresedinte al Grupului partilor interesate din domeniul bancar la Autoritatea Bancara Europeana (ABE). El este primul reprezentant al utilizatorilor de servicii financiare din Europa Centrala si de Est ales in conducerea acestui Grup.
In aceeasi sedinta, spaniolul Santiago Fernandez de Lis, reprezentant al institutiilor de credit si investitii, a fost ales Presedinte al Banking Stakeholder Group (BSG).

"Este pentru prima data, de la infiintarea ABE, in urma cu 5 ani, cand in conducerea BSG este ales un reprezentant al utilizatorilor de servicii financiare, care provine dintr-un stat membru din Centrul si Estul Europei care a aderat la Uniunea Europeana dupa anul 2000", se afirma intr-un comunicat al Asociatiei. 

Grupul este format din 30 de membri, reprezentand in proportii echilibrate institutiile de credit si de investitii, reprezentantii angajatilor acestora si ai mediului academic, precum si consumatorii, utilizatorii serviciilor bancare si reprezentantii IMM-urilor. 


Potrivit comunicatului, Grupul partilor interesate din domeniul bancar poate transmite Autoritatii Bancare Europene avize si opinii pentru orice subiect legat de atributiile Autoritatii. Grupul este consultat cu privire la standardele tehnice de reglementare si la standardele de punere in aplicare, precum si cu privire la ghidurile si recomandarile emise de Autoritate. 

“Sunt extrem de onorat de increderea aratata de colegii mei din cadrul BSG si le multumesc pentru sustinere in primul rand reprezentantilor consumatorilor si utilizatorilor de servicii financiare, dar si tuturor celorlalti care m-au votat. Voi depune toate eforturile necesare, impreuna cu presedintele grupului, pentru a da posibilitatea tuturor categoriilor de parti interesate reprezentate sa isi faca auzite cu claritate argumentele si opiniile”, a declarat Alin Iacob.

Vasta experienta la nivel european

In cadrul grupului activeaza reprezentanti ai unor importante institutii financiare europene, cum ar fi Erste Group, UniCredit, Rabobank, ai unor puternice asociatii din industria financiara, dar si ai organizatiilor europene de utilizatori de servicii financiare- Better Finance, de consumatori – BEUC si ai societatii civile – Finance Watch, COFACE.

Alin Iacob detine, din 2013, calitatea de membru in cadrul Grupului. El este presedinte al AURSF inca de la infiintarea sa, in 2013. Din aprilie 2016, Iacob este membru in conducerea Better Finance (Federatia Europeana a Utilizatorilor de Servicii Financiare). In plus, din 2011, el este membru al FSUG - grupul de experti al utilizatorilor de servicii financiare, de pe langa Comisia Europeana. 

Alin Iacob este, din  2006, redactorul-sef al Conso.ro. Totodata, din aprilie 2016 este si reprezentantul consumatorilor in Centrul de Solutionare Alternativa a Litigiilor din Domeniul Nebancar, SAL-FIN. 

Comitetul pentru Stabilitate Financiara recomanda BNR sa nu puna frana creditarii

Avansul creditarii in lei nu ingrijoreaza Comitetul National pentru Stabilitate Financiara (CNSF), desi pe segmentul populatie, cresterea anuala a finantarilor in moneda nationala a ajuns la 35%. Din contra, Comitetul recomanda Bancii Nationale a Romaniei sa nu ia masuri pentru restrictionarea accesului la imprumuturi. 

Comitetul, format din ministrul Finantelor Publice, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, presedintele Autoritatii de Supraveghere Financiara si directorul executiv al Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, si condus de guvernatorul BNR, s-a intrunit saptamana trecuta. In sedinta respectiva, membrii Comitetului au ajuns la concluzia ca ”dinamica creditului si a indatorarii sectorului neguvernamental nu evidentiaza presiuni semnificative din perspectiva indatorarii sectorului privat”.

In concluzie, CNSF apreciaza ca nu este necesara stabilirea unui nivel al ratei amortizorului anticiclic mai mare de 0 (zero) la suta, nivel stabilit la inceputul acestui an. Acesta este un instrument macroprudential utilizat in prevenirea si limitarea cresterii excesive a creditului si a indatorarii sectorului neguvernamental. 
 
In aceste conditii, CNSF a recomandat BNR sa nu majoreze indicatorul mentionat, adica sa nu restrictioneze accesul populatiei si firmelor la creditele bancare. 

Recomandarea este explicabila in ceea ce priveste creditarea companiilor, unde reluarea finantarilor inca intarzie din cauza supraindatorarii sau a altor probleme financiare cu care se confrunta firmele locale. Aceste fapt se reflecta in cifrele cu privire la creditarea totala, care arata un avans anual de doar 3% in aprilie 2016 fata de aprilie 2015. Insa, pe componente, finanatarile in lei au inregistrat o crestere de la un an la altul de 21%. Mai mult, creditele in lei pentru populatie au ajuns la un ritm anual de 35,5%, si au inregistrat o valoare record, de 57,2 miliarde de lei. Prin comparatie, finantarile in lei pentru firme au avut un avans anual sub 10%.

Reprezentantii BNR avertizau, anul trecut, cu privire la viteza de crestere a creditarii

Decizia CNSF vine chiar in contradictie cu ingrijorarile exprimate chiar de reprezentanti ai bancii centrale inca din toamna anului trecut, care anuntau ca institutia analizeaza daca este cazul sa introduca masuri de restrictionare a creditarii pentru populatie. 

In urma cu jumatate de an, un reprezentant al bancii centrale sustinea ca „este nevoie ca aceasta crestere (a creditarii catre populatie –n.r.) sa fie monitorizata cum se cuvine de banci si de noi (BNR-n.r.) si pot sa va spun ca, in ceea ce priveste Banca Nationala, noi analizam masura in care este nevoie, este util, este oportun sa intervenim in acest proces cu noi instrumente macroprudentiale, in vederea evitarii repetarii unui boom, a unei fericiri maxime, cum a fost pana in 2008, dar care probabil nu se va repeta, pentru ca atunci, inca in etapa post-comunista, nu cunoscusem ce inseamna recesiunea".

La vremea respectiva, cresterea anuala a creditarii pentru populatie era de aproximativ 20%, nivel considerat „inca rezonabil”. Insa o crestere de 30% nu ar mai fi rezonabila, declara atunci reprezentantul BNR.

Deja de cateva luni, statisticile BNR arata avansuri anuale de peste 30% la creditele in lei contractate de populatie, cifre care se pare ca sunt considerate, in continuare, ”rezonabile”.  

EBA atrage atentia asupra revenirii practicilor iresponsabile de creditare

Autoritatea Bancara Europeana trage o serie de semnale de alarma cu privire la practicile in domeniul creditarii populatiei la nivel european. Institutia sustine ca inca exista state in care s-a intensificat utilizarea de clauze abuzive, banci care deruleaza campanii de marketing agresive si vand produse sofisticate clientilor neinformati. 

In Raportul  ”Consumer Trends” 2016, Autoritatea Bancara Europeana (EBA) sustine ca supraindatorarea continua sa ramana unul dintre subiectele cele mai relevante pentru protectia consumatorilor la nivel european. 

”Datele cantitative privind creditele ipotecare si alte imprumuturi arata ca debitorii din UE si-au majorat treptat nivelul datoriei. In timp ce in anii care au urmat imediat dupa criza financiara, adica in 2009 si 2010, valoarea creditelor restante a scazut in mod substantial, in special in ceea ce priveste creditul de consum, ultimii ani (2014 si 2015) au inregistrat din nou o crestere considerabila”, reiese din raport. 

In aceste conditii, EBA anunta ca, impreuna cu autoritatile nationale, monitorizeaza problemele potentiale de protectie a consumatorilor care pot aparea ca urmare a acestei evolutii. 

In anumite state s-au inmultit clauzele de tip ”floor -rate”

Referitor la practicile legate de creditare, Autoritatea noteaza ca in cateva state membre s-a raportat inmultirea cazurilor in care este utilizata clauza ”floor -rate” (care prevede ca dobanda, desi variabila, nu poate sa scada sub un anumit nivel) la creditele ipotecare cu dobanda variabila. Aceasta evolutie a aparut odata cu instalarea dobanzilor reduse, sau chiar negative, desi alte state membre au luat, de curand, masuri pentru a interzice asemenea clauze, se mentioneaza in raport.

Conform documentului, aceste practici de piata limiteaza beneficiile debitorilor de pe urma scaderii costului creditului, mai ales in cazul in care referinta utilizata la stabilirea dobanzii pentru un credit ipotecare scade sub zero. ”EURIBOR este o astfel de rata referinta, care a scazut sub zero in luna dinaintea publicarii acestui raport”, se subliniaza in document. 

In acelasi timp, autoritatile din anumite state sustin ca utilizarea unei astfel de clauze stimuleaza consumatorii sa opteze pentru o dobanda fixa la credit.

Creste creditarea catre clientii saraci si slab informati

Raportul mai noteaza faptul ca, in anumite tari, s-a remarcat o crestere a creditarii pe termen scurt, la dobanzi ridicate. ”Deseori, aceste credite sunt acordate persoanelor fizice care deja se afla intr-o situatie financiara dificila”, avertizeaza autorii raportului.

In alte state membre se intalnesc practici iresponsabile in creditarea de consum, practici care, in trecut, au dus la niveluri inalte de supraindatorare, sustine EBA. ”Este vorba in principal de creditele pe card sau creditele pe termen scurt acordate consumatorilor cu slabe cunostinte financiare”, se arata in raport.  

Cu privire la practicile comerciale ale institutiilor financiare, in anumite state membre au fost identificate strategii agresive de marketing in special în ceea ce priveste cardurile de credit, creditele pe termen scurt si produsele de consolidare a datoriilor. 

Totodata, anumite state au remarcat practici potrivit carora furnizorii de carduri de credit accepta rambursarea unor rate reduse din sumele utilizate, fapt care prelungeste perioada in care se ramburseaza principalul si duce la acumularea de dobanzi impovaratoare. ”Aceasta practica este combinata cu absenta informatiilor referitoare la suma totala de plata datorata de debitor.”, mentioneaza raportul.

Guvernul reduce comisioanele pentru plata online a taxelor

Guvernul mai da un impuls platilor online de taxe si impozite cu cardul bancar. Executivul lucreaza, in prezent, la un document pentru reducerea comisioanelor percepute de banci pentru aceste operatiuni. Este vorba atat de comisionul aferent platii taxei cat si despre comisionul unic platit institutiei acceptatoare pentru verificarea transferului. 

Astfel, conform documentului, comisionul perceput de furnizorii de servicii pentru plata prin card bancar a taxelor si impozitelor, prin intermediul Sistemului National Electronic de Plata (SNEP), va fi redus la maximum 1% din valoarea tranzactiei, dar nu mai mult de 20 lei. In prezent, nivelul maximal al comisionului este de 2% sau 30 de lei daca, prin aplicarea cotei de 2%, rezulta o suma mai mare de 30 de lei.

Comisionul unic nu mai poate depasi 100 de euro

In ceea ce priveste comisionul unic platibil institutiei de credit acceptatoare de plati electronice pentru verificarea conformitatii transferului de date cu specificatiile standard ale SNEP va fi redus la maximum 100 de euro. In acest moment, acest comision poate ajunge la echivalentul in lei a 300 de euro.

In termen de 30 de zile de la adoptarea acestei decizii de catre guvern, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Adminsitratiei Publice, impreuna cu Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale, vor modifica ordinul comun care stabileste comisioanele maximale care pot fi percepute de catre furnizorii de servicii pentru operatiunile de tranzactionare online cu cardul bancar, aferente incasarii taxelor si impozitelor prin intermediul SNEP.

Potrivit Legii, comisionul poate fi suportat integral de institutia publica, de catre contribuabil sau impartit intre acestia.

Sistemul National Electronic de Plata, cunoscut si sub numele de www.ghiseul.ro, este cel prin care pot fi achitate online taxele si impozitele.

In prezent, 250 de primarii accepta plata online a taxelor

Masura Guvernului ar putea impulsiona inrolarea autoritatilor locale in platforma www.ghiseul.ro in vederea acceptarii platilor de taxe si impozite online cu cardul bancar. In prezent, aproape 250 de primarii sunt inrolate in sistem, iar acestea acopera 80% din populatia urbana si bancarizata. Numarul primariilor care accepta plata taxelor prin acest sistem a crescut cu peste 30% fata de finalul anului trecut, insa in sistem se remarca un mare absent: Fiscul.

Ministrul Finantelor Publice si seful Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) promit ca, din toamna, acest lucru va fi posibil.

In acelasi timp, apetitul romanilor pentru plata online a taxelor si impozitelor locale a crescut semnificativ in 2016, avand in vedere ca, in luna martie a acestui an, s-a introdus eliberarea datelor de acces online. Acest aspect a condus la depasirea pragului de 100.000 de utilizatori activi in luna martie 2016. 

De asemenea, sistemul permite plata amenzilor de circulatie fara niciun drum la administratiile locale, datorita optiunii de incarcare a copiei procesului verbal direct in sistem si transmiterii automate catre primaria beneficiara, precum si plata online a taxelor si impozitelor locale pentru persoanele juridice (proiect pilot derulat pentru sectorul 3 din Bucuresti).

Lansat in 2011, ghiseul.ro este un proiect derulat in parteneriat de Agentia pentru Agenda Digitala a Romaniei (AADR) si Asociatia de Plati Electronice din Romania (APERO), care permite plata online cu cardul a taxelor si impozitelor locale.