Sustinere europeana pentru Darea in plata

Reprezentantii utilizatorilor de servicii financiare reproseaza comisarilor europeni Jonathan Hill si Pierre Moscovici ca protejeaza interesele bancilor din Romania in detrimentul debitorilor. Ei au trimis o scrisoare celor doi comisari, ca raspuns la opinia acestora transmisa autoritatilor din Romania cu privire la darea in plata.

Scrisoarea este semnata de presedintele Asociatiei Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare din Romania, Alin Iacob, de directorul general al BEUC (Organizatia Europeana a Consumatorilor), Monique Goyens, de directorul general al Better Finance (Federatia Europeana a Investitorilor si Utilizatorilor de Servicii Financiare), Guillaume Prache, si de presedintele COFACE (Confederatia Organizatiilor Familiale din Uniunea Europeana), Annemie Drieskens.

Semnatarii scrisorii sustin ca, in formularea opiniei lor, cei doi comisari europeni s-au bazat doar pe informatiile primite de la banci, de la BNR sau de la Banca Centrala Europeana, nu si pe cele furnizate de asociatiile de consumatori. 

”Este regretabil ca serviciile Comisiei Europene nu au tinut cont si de opiniile consumatorilor si utilizatorilor de servicii financiare pe aceasta tema, mai ales ca BEUC a transmis o scrisoare deschisa presedintelui Romaniei in decembrie 2015, iar AURSF, membra a Better Finance, a fost foarte implicata in toate dezbaterile pe marginea acestei Legi. Din pacate, scrisoarea dumneavoastra nu mentioneaza si efectele pozitive pe care darea in plata le-ar putea avea asupra consumatorilor romani aflati in dificultate financiara, ci se concentreaza exclusiv pe interesele si stabilitatea institutiilor financiare”, se mai arata in scrisoare. 

In plus, in document se precizeaza ca cei doi comisari nu au tinut cont nici de amendamentele aduse Legii in Parlament, in cadrul procesului de reexaminare. 

”Comentariile dumneavoastra nu au tinut cont de amendamentele care au fost aduse Legii la cererea presedintelui, a Bancii Nationale si a Guvernului Romaniei. Cele mai importante sunt plafonul de 250.000 de euro sau echivalent, excluderea programului Prima Casa de sub incidenta Legii si mentiunea clara ca Legea se va aplica doar consumatorilor, respective creditelor ipotecare cu destinatie de locuinta”, se arata in scrisoare.

Comisia Europeana sustine protejarea consumatorilor de servicii financiare

In document se reaminteste si angajamentul Comisiei Europene de a pune in centrul reformei pietei financiare consumatorul si promisiunea de a veghea ca drepturile si interesele utilizatorilor sa constituie pilonul central in orice decizie la nivelul Uniunii. 

Reprezentantii consumatorilor readuc in atentia comisarilor europeni problemele cu care se confrunta debitorii din Romania. 

”Multi consumatori se confrunta cu practici comerciale incorecte in zona serviciilor financiare, in special la creditele de consum sau ipotecare. Multi dintre ei au fost puternic loviti de criza financiara si sunt sufocati de plata obligatiilor lunare. Pe de alta parte, dobanzile in Romania au fost printre cele mai ridicate din UE, in ciuda faptului ca veniturile sunt printre cele mai reduse din Uniune. Multe dintre contractele de credit, semnate inainte de criza, cand Romania nu era membra a UE, contin clauze abuzive. In ultimii ani, instantele din Romania au pronuntat numeroase decizii in favoarea consumatorilor care au contestat contractele”, se mentioneaza in scrisoare. 

Consumatorii romani de servicii financiare nu sunt protejati de nicio lege

In ciuda acestor aspecte, consumatorii nu sunt protejati de nicio lege in Romania, iar bancile au fost reticente in a negocia cu clientii solutii convenabile, mai spun reprezentantii utilizatorilor de servicii financiare. 

”De aceea credem ca legea privind darea in plata adoptata de Parlament reprezinta o solutie pentru un numar mare de debitori aflati in dificultate financiara. De asemenea, este esential ca legea sa se aplice si contractelor in derulare, astfel incat sa fie ajutati si cei care nu-si mai pot rambursa creditele pentru case”, se mai arata in documentul citat. 

De asemenea, semnatarii scrisorii critica modul in care cei doi comisari europeni au interpretat directiva europeana privind creditele ipotecare, mentionand ca nu exista nicio reglementare in legislatia Uniunii Europene care sa interzica statelor membre adoptarea unei legi obligatorii a darii in plata pentru a proteja consumatorii.

Comisarii europeni Jonathan Hill si Pierre Moscovici au transmis, in urma cu doua saptamani, o scrisoare ministrului roman al Finantelor Publice, Anca Dragu, prin care isi exprimau ingrijorarea cu privire la efectele pe care Legea privind darea in plata le va avea asupra stabilitatii sistemului financiar din Romania, dar si a economiei in ansamblul ei. Acestia au venit cu aceleasi argumente ca si cele folosite de banci: hazardul moral, retroactivitatea si efectul negativ asupra investitiilor in Romania.

Iohannis a promulgat Legea privind darea in plata

Presedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind darea in plata. Anuntul a fost facut chiar de presedinte la palatul Cotroceni intr-o conferinta de presa. El a precizat ca actul normativ urmeaza sa fie publicat in Monitorul Oficial chiar astazi, 28 aprilie 2016. Astfel, legea va putea fi aplicata dupa 15 zile de la publicare. 

"Legea adoptata initial de Parlament nu a fost foarte bine elaborata. Parlamentul a luat in considerare aceste observatii pe care le-am trimis, a modificat legea, a trimis legea in forma noua. Am apreciat faptul ca Parlamentul a tinut cont de observatiile mele si consider ca legea, in forma in care a ajuns la mine, este in regula. Ca urmare, am promulgat-o”, a explicat presedintele. 
 
Proiectul a fost aprobat in urma cu doua saptamani de Camera Deputatilor, in calitate de camera decizionala. Imediat, Asociatia Romana a Bancilor i-a transmis presedintelui o scrisoare prin care ii solicita sa sesizeze Curtea Constitutionala cu privire la acest act normativ.

Insa, dupa ce premierul Dacian Ciolos a anuntat ca nu va contesta Legea la Curtea Constitutionala, nici presedintele nu a considerat necesar acest demers. 

Debitorul poate preda casa bancii printr-o notificare

De darea in plata vor putea beneficia doar consumatorii, adica persoanele care nu au actionat ca profesionisti, in scopul de a face profit. De asemenea, ipoteca trebuie sa fie pe un imobil cu destinatie de locuinta, nu pe orice tip de imobil. 

Sub incidenta actului normativ intra doar creditele cu o valoare sub 250.000 de euro, sau echivalent, la momentul contractarii. In schimb, cei care au luat credite Prima Casa au fost exclusi explicit de sub acoperirea legii.

In schimb, de prevederile actului normativ vor beneficia si cei care se afla in procedura de executare silita sau au fost deja executati. 

Astfel, debitorul care vrea sa dea casa bancii pentru a i se stinge datoria, trebuie sa depuna o notificare, prin intermediul unui executor judecatoresc, avocat sau notar public, prin care arata ca vrea sa cedeze creditorului ipoteca.

Din acel moment, se suspenda plata ratelor aferente creditului, iar codebitorii si garantii sunt eliberati si ei de sarcini. Daca banca refuza sa ia act de cedarea imobilului de catre debitor, si sa incheie un act translativ de proprietate, atunci debitorul poate apela la instanta, care va judeca cu celeritate o astfel de procedura.

ASF coafeaza evolutia tarifelor RCA pentru autoutilitare

Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) sustine ca preturile asigurarile obligatorii auto (RCA) pentru autoutilitare au ramas constante sau chiar au scazut in martie fata de februarie. Institutia nu prezinta, insa, si o raportare la iunie 2015, termen stabilit in protocolul cu transportatorii ca referinta pentru tarifele RCA. 
Conform protocolului, preturile politelor auto obligatorii nu trebuie sa creasca cu mai mult de 50% fata de nivelul din iunie 2015. 

Singura referinta la acest termen existenta in comunicatul ASF transmis in data de 27 aprilie este legata de numarul de polite incheiate in martie 2016 la categoria autoutilitare/autocamioane, respectiv 3.668 de contracte in clasa de bonus B0, cu peste 60% mai mult decat in iunie 2015. Aspectul este, insa, irelevant cu privire la costul acestor polite.

Scaderi de tarife pentru autoutilitare si autocamioane

Potrivit comunicatului ASF, prima medie aferenta politelor de asigurare auto obligatorie RCA, incheiate pentru vehicule din categoria autoutilitare si autocamioane, pe o perioada de douasprezece luni, a ramas in martie aproximativ la acelasi nivel ca in februarie (+1%), in conditiile in care pe segmentul de masa maxima cuprinsa intre 3,5 si 7,5 tone a fost inregistrata chiar o scadere substantiala, de 19%.

"
In cazul autocamioanelor de peste 16 tone, prima medie RCA a scazut, in martie, cu 3% fata de februarie, pana la 8.095 de lei, ajustarea fiind de minus 4% pe segmentul detinatorilor persoane juridice. De asemenea, prima medie pentru autoutilitare cu masa de pana la 3,5 tone s-a redus cu 2%", se mai arata in comunicatul ASF. 

Pentru vehiculele destinate transportului de persoane, prima medie RCA aferenta politelor pe douasprezece luni a scazut, in martie, cu 41% fata de februarie pe segmentul cuprins intre 18 si 40 de locuri si avand ca detinatori persoane fizice, respectiv cu 11% pe segmentul microbuzelor cu pana la 18 locuri detinute tot de persoane fizice.

Pentru transportul de persoane, RCA s-a scumpit

Pe de alta parte, la mijloacele de transport de persoane, per ansamblu, prima medie RCA a urcat, in martie, cu 5% fata de februarie, pana la 4.848 de lei, pe fondul cresterii cu 5% a tarifelor pentru grupa 18-40 locuri. "De asemenea, au continuat s? creasca tarifele pentru vehiculele in leasing, cu pana 18-19%", se mai arata in comunicatul ASF. 

Astfel, potrivit ASF, luna martie marcheaza consolidarea unui fenomen de temperare si, pe anumite segmente, de corectie a majorarilor de prime inregistrate pe fondul reasezarii pietei RCA din ultimele luni.

Romania renunta la tinta pentru euro

Anul 2019 nu mai reprezinta tinta oficiala a Romaniei pentru adoptare monedei unice europene. Din noul program de convergenta  pe acest an, pe care Romania urmeaza sa il transmita Comisiei Europene in perioada urmatoare, Guvernul a eliminat complet data la care urmeaza sa se faca trecerea de la leu la euro. 

Tara noastra este obligata, potrivit Tratatului de aderare la Uniunea Europeana, sa treaca la euro, insa nu exista un termen limita stabilit in acest sens. 

Decizia Guvernului de a elimina tinta 2019 din programul de convergenta este o simpla formalitate, avand in vedere ca acest teremen a fost contestat inca de la anuntul initial (in 2014), fiind considerat mult prea ambitios. La vremea respectiva, atingerea acestei tinte, desi ambitioasa, parea, totusi, realizabila. Intre timp, obiectivul a devenit din ce in ce mai greu, iar apoi imposibil de realizat. 

De-a lungul timpului, autoritatile romane au stabilit cate un an ca tinta pentru adoptarea monedei euro, pe motiv ca astfel doresc sa arate angajamentul tarii pentru a intra in zona euro, insa nu au facut si eforturile necesare in acest scop. Drept urmare, termenele au fost abandonate, rand pe rand, cum s-a intamplat si cu cel mai recent, respectiv 2019. 

Pentru a trece la euro in 2019, Romania trebuia sa intre deja in ERM II

In cazul in care Romania mentinea ca data de adoptare a euro anul 2019, in prima parte a acestui an ar fi trebuit deja sa ceara Comisiei Europene si bancii Centrale Europene permisiunea de a intra in Mecanismul Ratelor de Schimb (ERM II), faza care presupune ca, timp de cel putin doi ani, trebuie sa mentina stabili o serie de indicatori, astfel incat sa demonstreze stabilitate si sustenabilitate economica in timp. 

Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a anuntat, inca din toamna anului trecut, ca obiectivul 2019 pentru trecerea la euro nu mai este fezabil, iar pentru stabilirea unui nou termen este nevoie de o foaie de parcurs, agreata la nivel national, cu termene si cu responsabilitati foarte clar stabilite. La nivelul Bancii Nationale a Romaniei este constituit, inca din 2010, si un Comitet interministerial pentru trecerea la euro, format din reprezentanti ai tuturor institutiilor implicate, insa activitatea acestuia a fost aproape inexistenta in acesti ani. 

Criza financiara a schimbat viziunea cu privire la euro

Pe de alta parte, economistii, in marea lor majoritate, sustin ca Romania nu este pregatita, din punct de vedere economic sa adopte euro, desi indeplineste de ceva vreme toate cele cinci criterii de la Maastricht, considerate in trecut suficiente pentru adoptarea euro, respectiv stabilitatea preturilor, a cursului de schimb, a deficitului bugetar, datoriei publice si convergenta ratelor dobanzilor pe termen lung 

Insa criza financiara recenta a infirmat faptul ca aceste criterii ar fi suficiente pentru ca o economie sa faca fata restrictiilor impuse de adoptarea euro. Astfel, tot mai multi economisti sunt de parere ca adoptarea monedei euro trebuie realizata in momentul in care s-a atins un grad cat mai inalt de convergenta reala ceea ce inseamna, printre altele, o crestere a productivitatii si a PIB-ului pe cap de locuitor la un nivel cat mai aproape de media statelor din Zona Euro.

Desi a dovedit o inconsecventa ridicata in ceea ce priveste respecxtarea termenelor de adoptare a euro, Romania nu face nota discordanta in regiune. In ultimii ani, mai multe state din Europa Centrala si de Est au amanat termenele pentru trecerea la moneda unica, desi acest proces reprezinta o obligatie asumata de toate statele din Uniunea Europeana, cu cateva exceptii. In afara de pregatirea insificienta a statelor respective pentru trecerea la euro, un alt motiv de amanare a termenelor este reprezentat si de problemele cu care se confrunta, in aceasta perioada, zona euro in interiorul sau.

ASF testeaza la stres fondurile de investitii

Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) anunta ca va efectua un test de stres si pe piata de capital. La acesta vor participa 74 de fonduri deschise de investitii si 29 de fonduri inchise de investitii autorizate in Romania. Data de referinta pentru exercitiu este 31 martie 2016. 

Potrivit unui comunicat al institutiei, demersul vizeaza cresterea increderii consumatorilor fata de pietele si instrumentele financiare nebancare, precum si consolidarea stabilitatii si o functionare sanatoasa a pietelor. 

Autoritatea vrea sa afle daca fondurile rezista in situatii extreme

”Scopul exercitiului este de a testa senzitivitatea acestor entitati la conditii extreme privind riscul de piata, riscul de contrapartida si riscul de lichiditate, in vederea evaluarii si, totodata, a cresterii capacitatii de reactie a administratorilor in fata unor situatii exceptionale”, precizeaza ASF. 

Astfel, testul urmareste sa identifice si, ulterior, sa aplice noi proceduri care sa conduca la imbunatatirea capacitatii fondurilor participante de gestionare a lichiditatii si riscurilor investitionale.

”Din aceste considerente, este esentiala intelegerea amplitudinii cu care ar putea fluctua valoarea activelor si valoarea unitatii de investitie, in conditii adverse extreme pe pietele financiare”, se mai arata in comunicat. 

In plus, potrivit ASF, in cadrul exercitiului va fi testata si capacitatea fondurilor de a face fata, pe termen scurt, unei valori exceptional de ridicate a rascumpararilor, in conditii de lichiditate redusa si cu volatilitate in crestere pe pietele financiare. 

”In egala masura, exercitiul urmareste si identificarea potentialelor efecte de runda a doua pe care eventuale actiuni de vanzare rapida si fortata a activelor le-ar putea avea asupra preturilor activelor si, implicit, asupra celorlalti participanti la piete”, mai subliniaza ASF. 

Testul nu presupune aplicarea de sanctiuni pe baza rezultatelor obtinute

Pe de alta parte, ASF mentioneaza faptul ca exercitiul nu reprezinta un test de tipul „pass or fail” (treci sau pici -n.r.) si nu vizeaza luarea de masuri de supraveghere de tipul sanctiunilor in urma rezultatelor constatate. 

Conform comunicatului, informatiile necesare pentru analizarea impactului factorilor de stres vor fi colectate de la fondurile participante in baza unei metodologii care va fi supusa, in perioada urmatoare, unei consultari cu societatile de administrare a investitiilor. Rezultatele si eventualele masuri necesare pentru imbunatatirea procedurilor de management al riscurilor vor fi anuntate pana la finalul acestui an, se mai arata in comunicatul ASF. 

De coordonarea acestui exercitiu se va ocupa un Grup de Coordonare si Implementare (GCI) ce va fi alcatuit la nivelul ASF.

Conversia creditelor in valuta revine in atentia parlamentarilor

Parlamentarii par sa intoarca din nou fata catre debitorii in franci elvetieni, puternic afectati de deprecierea leului fata de moneda creditului. Insa, desi a trecut mai mult de un an de la cea mai recenta criza a leului in raport cu francul, dezbaterile pe o lege a conversiei evolueaza timid. 
Deputatii din Comisia juridica au inceput, marti, discutiile pe aceasta tema, cu o amanare de doua saptamani, ceruta de deputatul Daniel Zamfir, initiatorul Legii privind darea in plata. Zamfir sustine ca va veni cu o propunere de modificare a actului normativ in favoarea clientilor.

La lucrarile de azi ale Comisiei a participat si Alin Iacob, presedintele Asociatiei Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF). AURSF a propus Parlamentului, inca din toamna anului 2014, inainte de criza francului, realizarea unei conversii la curs istoric plus 20%. Ulterior, AURSF a participat la o multitudine de dezbateri in Parlament si la Ministerul Finantelor Publice, solicitand adoptarea unui act normativ care sa rezolve problemele debitorilor cu credite in franci elvetieni.

In forma adoptata in 2014 de Senat, Legea, initiata de deputatul Ana Birchall, spune ca debitorii cu credite in valuta pot solicita conversia in moneda in care incaseaza veniturile, la cursul de schimb din data solicitarii, fara costuri si garantii suplimentare. 

Insa clientii imprumutati in franci elvetieni solicita parlamentarilor sa modifice actul normativ astfel incat conversia creditelor in valuta sa se faca fie la cursul de la data semnarii contractului de credit, fie la un curs mai mic decat cel al pietei, pentru a atenua din impactul deprecierii leului fata de franc. 

Invazie de proiecte, dar nicio Lege

Pe langa proiectul propus de Ana Birchall, in Parlament a fost depus si un proiect al Ministerului Finantelor Publice (MFP), initiat de fostul ministru, Darius Valcov, in primavara anului trecut si modificat, in toamna, de Eugen Teodorovici in urma discutiilor cu reprezentantii asociatiilor de debitori. 

Proiectul prevede conversia creditelor din orice valuta in lei, la cursul Bancii Nationale a Romaniei (BNR) din ziua conversiei, dar cu aplicarea unui discount de 15% din soldul rezultat in urma conversiei. Reprezentantii clientilor au solicitat un discount de minim 25%, avand in vedere ca o banca din sistem a oferit clientilor un discount de 22,5%, fara a avea garantia statului, cum se va intampla in celelalte cazuri daca legea trece in forma propusa. 

Garantia statului ar urma sa acopere 50% din soldul rezultat in urma conversiei, dupa aplicarea discount-ului. 

Creditele externalizate nu sunt acoperite de proiect

Legea vizeaza creditele in valutele in fata carora leul s-a depreciat cu mai mult de 50% din momentul acordarii pana in momentul conversiei. In plus, este vorba de creditele imobiliare, ipotecare, dar si cele de nevoi personale cu ipoteca, folosite in scop locativ. Acestea din urma au fost introduse in proiect la cererea reprezentantilor clientilor. 

In schimb, nu se face nicio referire in actul normativ la creditele externalizate de banci, desi reprezentantii clientilor au cerut ca si acestea sa fie acoperite de lege. 

In plus, doar clientii cu restante de maxim 60 de zile vor putea solicita conversia.

Pe de alta parte, proiectul prevede limitari pentru dobanda perceputa de banca la noul credit, si impune ca rata aferenta noului credit sa nu depaseasca echivalentul in lei al ratei dinaintea conversiei.

In schimb, clientul va plati doua comisioane aferente garantiei statului, unul de 0,49% anual, la sold, catre Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, si unul de risc, de 0,1% din suma garantata, platibil la acordarea garantiei catre Ministerul Finantelor Publice. 

Din vechiul proiect au fost eliminate, la solicitarea reprezentantilor clientilor, limita de venit lunar, de 3.000 de lei, si de suma a creditului final, de 300.000 de lei.

CE: Suntem in grafic cu Uniunea Pietelor de Capital

Comisia Europeana a facut bilantul primelor sase luni de la adoptarea Planului de Actiune pentru Uniunea Pietelor de Capital si a publicat primul raport cu masurile luate pana acum. Potrivit unui comunicat de presa, primele masuri, respectiv cele care permit asiguratorilor sa investeasca in proiecte de infrastructura, produc deja efecte.

Totodata, propunerea legislativa de reluare a securitizarii pietelor financiare din Europa a fost agreata intr-un termen record de catre statele membre, in decembrie 2015.

O alta propunere vizeaza simplificarea prospectelor si reducerea poverilor pentru companiile care emit actiuni sau obligatiuni. Comisia spera ca aceasta propunere va fi agreata rapid de catre statele membre, se mai arata in comunicat.

De asemenea, s-a efectuat o evaluare a legislatiei in domeniul serviciilor financiare, pentru a se verifica daca aceasta sprijina cresterea economica in Uniunea Europeana, se mai arata in comunicatul Comisiei. 

Consultare publica pe restructurare si insolventa

Pentru viitorul apropiat, se are in vedere lansarea unei consultari publice pe tema restructurarii afacerilor si insolventei, pentru a aborda problemele care, pe termen lung, afecteaza locurile de munca si cresterea economica in UE. 
Totodata, vor fi intrerpinse noi actiuni pentru promovarea pensiilor private. 

CE vrea revizuirea legislatiei privind fondurile de investitii

In plus, Comisia va publica, in curand, un raport cu privire la evolutia pietelor de ”crowdfunding” in UE. In acelasi timp, vor fi propuse masuri pentru stimularea pietelor europene de ”venture capital” (fonduri de investitii in start-up-uri sau afaceri mici – n.r.), inclusiv o revizuire a legislatiei in domeniu.

”De asemenea, vom lansa o consultare publica pentru a obtine propuneri de imbunatatire a regulilor privind activitatea transfrontaliera a fondurilor de investitii”, se mai arata in comunicat.

Comisarul european pentru Stabilitate Financiara, Jonathan Hill, responsabil cu realizarea Uniunii pietelor de Capital, sustine ca raportul CE arata ca implementarea masurilor este in graficul stabilit. 

Uniunea Pietelor de Capital reprezinta un element important in strategia Comisiei Europene de sprijinire a locurilor de munca, a cresterii economice si a investitiilor. Obiectivele Uniunii constau in diversificarea si a amplificarea sursele de finantare si in asigurarea liberei circulatii a capitalurilor in piata unica si utilizarea acestora in scopuri productive.

Comisia Europeana a adoptat, pe 30 septembrie 2015, Planul de Actiuni pentru construirea Uniunii, care contine 33 de masuri necesare pentru integrarea pietelor de capital din UE pana in 2019.

Darea in plata a ajuns din nou la promulgare

Legea privind darea in plata a ajuns la promulgare la presedintele Romaniei. Actul normativ a fost depus, timp de cinci zile, la Secretarul general al Camerei Deputatilor pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constitutionalitatii legii. Insa, in aceasta perioada, nu s-a inregistrat nicio sesizare in acest sens. 

Potrivit informatiilor publicate pe pagina de Internet a Camerei Deputatilor, ”Legea privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite se afla la promulgare din data de 23 aprilie 2016”. 

Legea trebuie promulgata in 20 de zile de la primire

Reglementarile in vigoare prevad ca, dupa adoptarea unui act normativ in Parlament, acesta este trimis spre promulgare la presedintele Romaniei, iar promulgarea trebuie realizata in termen de 20 de zile de la primire. 

”Daca presedintele a cerut reexaminarea legii ori daca s-a cerut verificarea constitutionalitatii ei, promulgarea legii se face in cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare sau de la primirea deciziei Curtii Constitutionale, prin care i s-a confirmat constitutionalitatea”, se mentioneaza in Constitutia Romaniei. 

De reexaminare nu mai poate fi vorba in cazul Darii in plata, avand in vedere ca presedintele si-a exercitat, deja, acest drept in decembrie 2015, iar parlamentarii au adoptat noua forma a Legii care a ajuns din nou la promulgare. Un act normativ nu poate fi trimis decat o singura data la reexaminare in Parlament.

In ceea ce priveste sesizarea Curtii Constitutionale cu privire la un act normativ, potrivit Constitutiei, aceasta poate avea loc, inainte de promulgare, la sesizarea presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, a Guvernului, a Curtii Supreme de Justitie, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori.

Astfel, Legea adoptata de Parlament ”se comunica, cu 5 zile inainte de a fi trimisa spre promulgare, Guvernului, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si Avocatului Poporului si se depune la secretarul general al Camerei Deputatilor si la secretarul general al Senatului, in vederea exercitarii dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale”, prevede legislatia in vigoare. 

Actul normativ intra in vigoare la 15 zile de la publicare

Dupa promulgarea legii de catre presedinte, aceasta se publica in Monitorul Oficial si intra in vigoare in 15 zile de la publicare.

Forma actuala a actului normativ a fost adoptata de Camera Deputatilor, for decizional in acest caz, in urma cu doua saptamani si prevede doua mari schimbari fata de varianta initiala: nu se aplica imprumuturilor contractate prin Prima Casa si nici celor mai mari de 250.000 de euro, la data contractarii.

City Insurance contesta decizia ASF de declansarea a redresarii financiare

City Insurance considera ca decizia Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) privind declansarea procedurii de redresare a companiei este esential nelegala si profund netemeinica. Societatea sustine ca indeplineste toate cerintele de capital si anunta ca va contesta decizia ASF.

In plus, conducerea companiei afirma  ca actiunea ASF este parte dintr-un context mai larg al preocuparii institutiei de a diminua pana la desfiintare activitatea asiguratorilor cu capital romanesc, in favoarea explicita a celor cu capital strain. 

“In sprijinul acestei afirmatii, enumeram multele si diversele situatii in care conducerea ASF si-a exprimat explicit opinia ca societatile de asigurari cu capital romanesc nu sunt performante, ca nu respecta regulile de piata si ca ar trebui ca pe piata asigurarilor sa ramana doar societatile mari de profil, adica multinationalele”, se arata intr-un comunicat al comapniei.

In plus, potrivit conducerii societatii, considerentele deciziei ASF nu dovedesc existenta niciunei imprejurari din cele expres si limitativ prevazute de lege care sa permita luarea unei asemenea masuri.

In comunicat se mai spune ca, pentru ca o asemenea decizie sa se justifice, era necesar ca autoritatea sa fi constatat – pe baza de date obiective – ca, prin incalcari ale obligatiilor specifice, s-a pus in pericol onorarea obligatiilor asumate fata de asigurati.

“Nu numai ca nu s-a constatat o asemenea situatie, dar conducerea ASF a ignorat cu rea credinta rezultatul auditului comunicat de noi la data de 18.04.2016 si din care rezulta ca indeplinim si depasim toti indicatorii impusi de Solvency II – legea in vigoare incepand cu data de 01.01.2016”, se arata in comunicat.

Mai mult, conducerea asiguratorului sustine ca masurile impuse prin decizia ASF sunt de natura sa diminueze capacitatea de plata a societatii, in detrimentul asiguratilor, cu toate ca institutia doreste protejarea asiguratilor.

Masurile ASF limiteaza activitatea companiei, sustine conducerea City

“Prin planul de redresare, ni se interzice sa vindem o intreaga clasa de asigurari – asigurarile de garantii – si este limitat, per ansamblu, volumul de activitate al societatii la nivelul de 75% din volumul anului 2015”, se mai arata in comunicat. 


Potrivit asiguratorului, ASF realizeaza controale repetate si lungi, urmate de masuri netemeinice si contradictorii si divulga catre media stiri nereale despre existenta unor asa-zise probleme in activitatea societatii cu capital romanesc dar si a unor date confidentiale, nedestinate publicitatii, despre unele aspecte economice aflate cu ocazia controalelor intreprinse.

“Toate aceste atitudini abuzive au ca efect stirbirea imaginii societatii, rezerve in ceea ce priveste subscrierea potentialilor asigurati, dar si mari dificultati in atragerea de finantari”, se precizeaza in comunicat.

In aceste conditii City Insurance anunta ca, in cel mai scurt timp, va intreprinde toate demersurile legale pentru a anula actiunile si masurile abuzive ale ASF.

Consiliul ASF a decis luni, 18 aprilie, deschiderea procedurii de redresare financiara pe baza de plan la City Insurance, al patrulea asigurator RCA in 2015.

Piata auto, zguduita de un nou scandal

Un nou scandal a izbucnit pe piata auto la nivel mondial. Grupul Mitsubishi a recunoscut ca a falsificat rezultatele testelor privind eficienta consumului de carburant pentru aproximativ 625.000 de masini. Actiunile companiei au pierdut o treime din valoare in doar doua zile si au atins cel mai mic nivel de la listare.

Astfel, scandalul manipularii testelor a "inghitit" pana in prezent 2,5 miliarde de dolari din capitalizarea Mitsubishi.

Actiunile au fost suspendate de la tranzactionare la Tokyo

Din cauza impactului pe care scandalul l-ar putea avea asupra companiei, investitorii s-au grabit sa vanda actiuni Mitsubishi, astfel ca ordinele de vanzare le-au depasit cu pana la sase ori pe cele de cumparare. In aceste conditii, Bursa de la Tokyo a decis suspendarea tranzactiilor cu aceste actiuni. 

Conform regulamentelor pietei de capital nipone, actiunile suspendate din cauza unei diferente prea mari intre cerere si oferta sunt cotate la ultimul pret indicativ din sesiunea precedenta. In cazul Mitsubishi, pretul indicativ a fost stabilit la un minim record de 583 yeni, in coborare cu 20% fata de inchiderea de miercuri.

Producatorul auto a recunoscut, miercuri ca a modificat rezultatele testelor privind eficienta energetica in cazul a patru modele vandute in Japonia, doua dintre acestea fiind comercializate sub marca rivalului Nissan. 
Discrepantele dintre consumul real de carburant si cel indicat de testele de eficienta au fost semnalate chiar de Nissan.
Autoritatile japoneze au declansat o ancheta si au perchezitionat joi birourile Mitsubishi din orasul Okazaki, unde se afla a doua mare fabrica a companiei.

Volkswagen acorda despagubiri clientilor inselati

Pe de alta parte, constructorul auto german Volkswagen (VW), primul in cazul caruia s-a decoperit ca a falsificat testele privind emisiile poluante, si autoritatile americane au ajuns la "un acord de principiu" in scandalul izbucnit anul trecut. 


In cadrul acordului s-a convenit ca Volkswagen va plati "despagubiri importante" celor care au cumparat autovehicule echipate cu un motor diesel care utilizeaza un soft care falsifica testele de emisii poluante. Termenii financiari ai acordului nu au fost dezvaluiti insa judecatorul federal Charles Breyer a precizat ca Volkswagen va oferi  unui numar de aproximativ 500.000 de proprietari de vehicule echipate cu un motor diesel optiunea de a le rascumpara autovehiculul sau de a le modifica astfel incat sa respecte normele de poluare. 

Printre vehicule care ar urma sa fie rascumparate se afla sedanul Jetta, modelul compact Golf si Audi A3, vandute din 2009. Oferta nu se aplica celor 80.000 de vehicule cu motoare diesel de trei litri care depasesc limitele de poluare in SUA, inclusiv SUV-urile Audi si Porsche.

Grupul german investeste in protectia mediului

Totodata, Volkswagen se angajeaza sa infiinteze un fond destinat finantarii masurilor de protectie a mediului.

Scandalul trucarii testelor privind emisiile poluante a izbucnit in septembrie 2015, cand Agentia pentru Protectia Mediului din SUA (EPA) a acuzat VW ca a instalat un soft care permitea masinilor sa indeplineasca standardele referitoare la poluare in timpul testelor, dar nu si in timpul operatiunilor normale. Grupul auto a recunoscut ca a utilizat softul care a permis ca nivelul emisiilor unui numar de 580.000 de vehicule diesel fabricate din 2009 sa fie de 40 de ori mai ridicat decat cel permis, conform standardelor legale din SUA.

Creditul rapid este considerat util pentru renovarea locuintei

Romanii ar apela la un credit rapid in special pentru renovarea locuintei, reiese dintr-un studiu prezentat de o institutie financiara nebancara. Respectiva institutie mentioneaza si avantajele acestor credite. Clientii, insa, trebuie sa stie cat si cum sa apeleze la aceste imprumuturi, avand in vedere ca sunt cele mai scumpe din piata.  

Potrivit studiului mentionat, circa 15% din utilizatorii de internet din mediul urban au declarat ca au solicitat in ultimele 12 luni un imprumut de la o institutie financiara nebancara.

Dintre cei care ar apela la un imprumut, peste 25% l-ar utiliza pentru renovarea locuintei si pentru alte nevoi casnice, reiese din studiul realizat de GfK Romania pentru Viva Credit, companie specializata in acordarea de credite cu o singura rata.

Urgentele medicale, alt motiv pentru care s-ar apela la un credit rapid

Pe locul al doilea in ierarhia motivelor de imprumut de la institutiile financiare nebancare s-au situat nevoile personale neprevazute si urgentele medicale, cu aproape 21%.

„Credit Pana la Salariu a devenit o optiune pe care tot mai multi romani sunt dispusi sa o ia in calcul atunci cand se confrunta cu  situatii neprevazute si au nevoie de o suma mica de bani pentru o perioada scurta de timp”, se arata in comunicatul companiei.

Studiul a fost realizat pe un esantion online reprezentativ urban la nivelul Romaniei, pe o populatie cu varste de peste 21 ani, care au un loc de munca si care au venituri de peste 700 de lei.

Avantajele si dezavantajele creditului rapid

„Observam din acest studiu ca institutiile financiare nebancare din Romania, care acorda imprumuturi intr-o singura rata au inceput sa fie o optiune viabila pentru tot mai multi romani. Asta demonstreaza ca oamenii au inteles beneficiile IFN-urilor care dau intaietate tocmai acestei nevoi a lor: sa intre in posesia unei sume mici de bani, fara a mai fi nevoie sa apeleze la prieteni sau cunostinte”, sustine Eduard Popisteanu, director de marketing al Viva Credit.

Avantajele acestor finantari constau in rapiditate  (aplici online, obtii aprobarea rapid si primesti banii chiar in aceeasi zi direct in contul bancar), flexibilitate  (poti alege exact suma de care ai nevoie (intre 100 si 1000 de lei in cazul Viva Credit) si perioada dorita (intre 1 si 35 zile), transparenta (stii de la inceput exact cat ai de plata). In plus, dobanda este fixa, costul nu se modifica pe durata creditului, iar rambursarea anticipata se face fara comisioane sau alte penalitati. 

In schimb, aceste credite au dezavantajul ca se acorda pe perioade foarte scurte (35 de zile in cazul Viva Credit, sau maxim un an in cazul altor societati) si sunt cele mai scumpe forme de imprumut de pe piata (DAE poate depasi 2000% pe an pentru scadente de 30-45 de zile).

Inca doi asiguratori cu restante la respectarea indicatorilor

Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) anunta ca inca doua companii de asigurari din Romania, care au picat testele de evaluare de anul trecut, nu adoptat masurile asumate in urma acelor exercitii in termenul stabilit. Este vorba de FORTE Asigurari Reasigurari si LIG Insurance. 
In cadrul sedintei de miercuri, Consiliul ASF a aprobat o "informare privind realizarea planurilor de masuri transmise de societatile participante la exercitiile BSR (Balance Sheet Review) si BSRE (Balance Sheet Review Extended) pana la 31 martie 2016. Pe langa societatile de asigurare aflate in redresare, doar societatile FORTE Asigurari Reasigurari si LIG Insurance nu au realizat masurile asumate", se arata in comunicatul ASF.

Companiile aflate, in prezent, in redresare financiara sunt Euroins si City Insurance. In acelasi timp, Carpatica Asig se afla in procedura de rezolutie.

Evaluarea companiilor de asigurari a avut loc in 2015, si la acest exercitiu au fost supuse 21 de companii de pe piata locala. Conform rezultatelor testelor, FORTE Asigurari si LIG Insurance nu respectau, dupa ajustarile efectuate de auditori, mai multe prevederi legale referitoare la solvabilitate sau la acoperirea rezervelor tehnice cu active admise.

In aceeasi sedinta, Consiliul ASF a aprobat raportul controlului periodic efectuat la SAI Certinvest S.A. si analiza diagnostic a societatii realizata de Directia Supraveghere si Control a Sectorului Investitii si Instrumente Financiare din ASF, iar aceste documente vor face obiectul unui comunicat separat, anunta Autoritatea.

ARB solicita presedintelui sa sesizeze CCR pe Darea in plata

Bancile fac presiuni la Administratia Prezidentiala sa trimita Legea privind darea in plata la Curtea Constitutionala a Romaniei, dupa ce premierul Dacian Ciolos a declarat ca nu intentioneaza se sesizeze Curtea pe acest act normativ. Asociatia Romana a Bancilor a trimis presedintelui Klaus Iohannis o scrisoare in acest sens.
Documentul a fost transmis si Biroului permanent al Camerei Deputatilor spre informare. In scrisoare, reprezentantii bancilor ii solicita presedintelui ca, in virtutea prerogativelor pe care le are, sa sesizeze Curtea Constitutionala, mentionand ca la baza acestui demers stau numeroase argumente, "in sensul ca legea, in forma adoptata, aduce atingere drepturilor constitutionale ale tuturor institutiilor de credit si membre ale ARB".

Bancile revin si in scrisoare cu aceleasi argumente pe care le-au folosit pe intregul parcurs al actului normativ: legea este incompatibila cu Constitutia, incalca principiul neretroactivitatii, principiul previzibilitatii si accesibilitatii normei legale. 

Comunitatea bancara mai precizeaza ca, prin schimbarea bunului din garantie ca mijloc de plata cu efect liberatoriu, va trebui verificat daca nu se incalca principiul securitatii juridice, aspect sanctionat in repetate randuri de Curtea de Justitie a Comunitatii Europene. 

Legea se afla la secretariatul Camerei Deputatilor

Demersul ARB vine dupa ce premierul Dacian Ciolos a declarat ca nu intentioneaza sa sesizeze Curtea Constitutionala cu privire la Legea darii in plata. Anuntul a fost postat de premier pe pagina de Facebook, raspunzand la o intrebare adresata de un debitor in franci elvetieni.  "Nu, nu intentionez sa contest aceasta lege", a comentat Dacian Ciolos. 


Legea privid darea in plata se afla la secretariatul Camerei Deputatilor, pe parcursul acestei saptamani, perioada in care poate fi contestata la Curtea Constitutionala a Romaniei. In urmatoarele zile, actul normativ va fi trimis la Presedintie spre promulgare. Presedintele nu o mai poate restrimite in Parlament, avand in vedere ca nu poate cere reexaminarea unui act normativ decat odata. 

Actul normativ a fost adoptat saptamana trecuta de Parlament cu cateva amendamente fata de forma initiala, care a fost retrimisa in Parlament de catre presedintele Klaus Iohannis la finalul anului trecut. Astfel, a fost introdus un plafon de 250.000 de euro (valoarea creditului la contractare), sub care debitorii pot alege sa dea casa bancii pentru a scapa complet de datorie, programul Prima Casa a fost eliminat de sub efectul legii, iar de noile reglementari vor beneficia si debitorii deja executati silit.