FIC vrea contributie de 6% la Pilonul II in 2016

Contributia transferata in administrarea Pilonului II de pensii ar trebui sa creasca de la 5% in 2015 la 6% in 2016, sustine Consiliul Investitorilor Straini (FIC). Astfel, investitorii vor sa se recupereze anul pierdut in 2009 prin inghetarea contributiilor. La pensiile facultative, se solicita majorarea deductibilitatii fiscale la 1.000 euro/an.

Conform Legii de functionare a pensiilor obligatorii administrate privat, contributia trebuia sa creasca de la 2% in 2008 la 6% in 2016 in pasi de cate 0,5 puncte procentuale anual. Insa in 2009, din cauza crizei financiare, Guvernul de la acea vreme a decis sa inghete contributia la Pilonul II la 2%, iar cresterea a fost reluata in 2010. In acest ritm, majorarea contributiei transferate in administrare privata la 6% din contributia la sistemul de pensii de stat ar urma sa aiba loc abia in 2017. 

”FIC recomanda mentinerea stabilitatii cadrului legislativ in sectorul de pensii private, precum si pastrarea viabilitatii de ansamblu a sistemului, care a dovedit performante notabile. (...) Fondurile de pensii private obligatorii servesc in prezent peste 6,3 milioane de romani activi”, se arata in Cartea Alba a FIC, intitulata „Reconstruirea increderii”.

In privinta fondurilor de pensii private facultative (Pilonul III), care administreaza economiile a circa 345.000 de participanti, investitorii straini considera ca acestea ar trebui consolidate prin cresterea graduala a deductibilitatii fiscale.

”Proiectul legii de plata a pensiilor private, deja intarziat substantial fata de calendarul legislativ initial, ar trebui adoptat. Masuri suplimentare pentru a incuraja cresterea penetrarii fondurilor de pensii facultative (Pilonul III) in cadrul populatiei active, inclusiv prin majorarea deductibilitatii fiscale de la 400 euro/an la 1.000 euro/an, sunt de asemenea dezirabile pe termen scurt si mediu. Dezvoltarea sanatoasa a fondurilor private de pensii si performantele investitionale pozitive pentru cei 6,7 milioane de participanti la aceste fonduri depind de un cadru legal favorabil, stabil si predictibil”, se mai arata in documentul citat.

Avertisment de la CE pentru aplicarea incompleta a legislatiei bancare

Comisia Europeana solicita unui numar de 11 state, inclusiv Romaniei, sa aplice pe deplin Directiva privind redresarea si rezolutia institutiilor bancare. Aceste tari au la dispozitie doua luni sa se conformeze pentru a evita trimiterea in fata Curtii de Justitie, reiese dintr-un comunicat al Comisiei Europene. 

Celelalte tari somate de Comisia Europeana sunt Bulgaria, Cehia, Franta, Italia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Malta, Polonia, Romania si Suedia. 

Data-limita pentru transpunerea acestor norme in dreptul national a fost 31 decembrie 2014. Cu toate acestea, cele 11 tari mentionate nu au transpus pe deplin normele in dreptul national, se mentioneaza in comunicatul citat.

Directiva 59/2014 este un element central al uniunii bancare a UE, care a fost instituita pentru a crea un sector financiar mai sigur si mai solid in urma crizei financiare, arata CE.

Noile norme introduse prin Directiva mentionata ofera autoritatilor nationale instrumentele si competentele necesare pentru a atenua si a gestiona intrarea in dificultate a bancilor si a marilor firme de investitii din toate statele membre ale UE. Obiectivul este acela de a garanta ca bancile aflate in pragul insolventei pot fi restructurate fara a obliga contribuabilii sa plateasca pentru mentinerea stabilitatii financiare. Se prevede, in schimb, ca actionarii si creditorii bancilor trebuie sa isi suporte partea lor din costuri, prin intermediul unui mecanism de "recapitalizare interna".

UE si Elvetia pun cruce secretului bancar

Uniunea Europeana si Elvetia au semnat miercuri, la Bruxelles, documentul care marcheaza sfarsitul secretului bancar. Este vorba despre un acord major asupra transparentei fiscale, care va impiedica rezidentii din Uniunea Europeana sa depuna venituri nedeclarate in conturi din Elvetia. 
"Este vorba de o noua lovitura data celor care fraudeaza fiscul si un pas suplimentar spre o fiscalitate mai corecta in Europa", a declarat Pierre Moscovici, comisarul european insarcinat cu Fiscalitatea, citat de AFP.

Comisia se afla intr-o faza avansata de negociere a unor acorduri similare cu Andora, Liechtenstein, Monaco si San Marino, care urmeaza sa fie semnate inainte de sfarsitul acestui an.

In cadrul acordului semnat, UE si Elvetia vor schimba in mod automat informatii despre conturile rezidentilor lor incepand cu 2018.

In fiecare an, statele membre vor primi numele, adresa, numarul de identificare fiscala si data nasterii pentru cetatenii lor care detin conturi in Elvetia, precum si informatii legate de activele financiare si de soldul conturilor.

Acest acord "ar trebui nu doar sa intareasca capacitatea statelor membre de a identifica si combate persoanele care fraudeaza fiscul, dar va avea un efect descurajator asupra ascunderii veniturilor si activelor in strainatate, in vederea eludarii impozitelor", crede Comisia Europeana.

Schimbul automat de date fiscale este considerat arma cea mai eficienta impotriva fraudei, deoarece ridica de facto secretul bancar si pune capat arbitrarului care ar putea domni in cooperarea dintre administratiile fiscale.

Bancile poloneze, presate cu conversia creditelor in franci

Bancile poloneze trebuie sa se pregateasca sa renunte la dividende pentru a sustine conversia in zloti a creditelor ipotecare in franci elvetieni, a declarat guvernatorul bancii centrale a Poloniei, Marek Belka. El sustine, insa, ca o conversie la cursul de schimb istoric ar fi o varianta costisitoare pentru toti contribuabilii.

”Bancile trebuie sa stie ca presiunile pentru conversie vor exista tot timpul si vor creste, astfel ca trebuie sa se pregateasca din punct de vedere al capitalului prin neplata dividendelor si acoperirea costurilor”, a declarat Marek Belka, citat de Reuters. 

Conversia la cursul istoric de schimb este o idee vehiculata si de noul presedinte polonez, Andrzej Duda. Insa guvernatorul Belka a apreciat ca aceasta este posibila, dar ar presupune ”costuri imense” pentru contribuabili. ”Daca ar fi sa convertim creditele ipotecare in franci la cursul istoric, atunci bancile care nu au actionari straini vor avea dificultati si vom fi nevoiti sa contribuim noi”, a spus guvernatorul bancii centrale a Poloniei.

Referindu-se la posibilitatea introducerii unei taxe asupra bancilor, o alta propunere inaintata de Andrzej Duda inaintea castigarii alegerilor prezidentiale de duminica, guvernatorul Marek Belka a apreciat ca aceasta ar trebui sa se bazeze mai degraba pe pasivele si nu pe activele institutiilor bancare. ”Atunci cand vine vorba de taxe pe banci exista diferite idei, insa o taxare a activelor bancilor este o idee neinspirata din cauza ca descurajeaza bancile sa acorde credite si noi vrem exact opusul. In schimb, ar trebui sa ne gandim la taxarea pasivelor bancilor si a celor care nu sunt garantate de stat, deci nu depozitele ci alte pasive”, a spus Belka.

La randul sau, Asociatia Bancilor din Polonia a anuntat ca va prezenta mai multe masuri pentru a veni in sprijinul celor care au credite in franci elvetieni, dar a subliniat ca nu este de acord cu conversia acestora la cursul istoric, pentru ca bancile si economia ar fi afectate. 

Anterior, Autoritatea de Supraveghere Financiara din Polonia (KNF) a estimat ca o conversie in zloti a creditelor in franci la cursul istoric ar costa aproximativ 25 de miliarde de zloti (6,6 miliarde de dolari).

Minim istoric pentru ROBOR la 3 luni

Dobanzile la lei sunt in scadere pe piata monetara, fapt care ar trebui sa se reflecte si in costul creditelor in moneda nationala in vigoare. ROBOR la trei luni, indicatorul cel mai des folosit ca referinta in stabilirea dobanzilor la creditele in lei a ajuns miercuri la 1,27%, cel mai redus nivel atins vreodata. 

Indicatorul de referinta a scazut constant in ultimii ani, insa in ultimele doua luni a suferit o serie de fluctuatii. Dupa ce, in a doua parte a lunii martie, indicatorul ajunsese la 1,28% a crescut destul de brusc catre 1,5% chiar la finalul aceleasi luni. Este de mentionat faptul ca majoritatea contractelor de creditare prevad actualizarea trimestriala a dobanzii in functie de media dobanzilor din piata. 

Ulterior, indicatorii monetari au revenit pe scadere, pe scadentele mai lungi de o luna, iar miercuri au atins minime istorice atat la o luna, 1,15%, trei luni, 1,27%, si sase luni, 1,52%.

Acces tot mai redus la credite pentru IMM

Accesul dificil la finantare ramane principala problema a intreprinderilor mici si mijlocii din Romania. In anul 2014, 91,52% din IMM-urile din Romania s-au autofinantat, ponderea acestora crescand de 1,42 ori fata de 2009. In acelasi timp, 22,43% din IMM-uri au obtinut credite bancare, dar ponderea este in scadere de 2,27 ori  fata de 2009. 

Datele au fost publicate de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) care lanseaza, astfel, un apel la cresterea accesului si diversificarea surselor de finantare pentru IMM-uri. 

In acest scop, organizatia solicita punerea in aplicare a Legii 62/2014 de modificare a Legii IMM-urilor, astfel incat sa se aloce 0,4% din PIB pentru finantarea programelor destinate acestor societati. 

De asemenea, se solicita operationalizarea fondurilor speciale pentru IMM-uri, similare cu cele din UE, dar si publicarea in mod centralizat si actualizarea permanenta a informatiilor privind toate programele si masurile de sustinere aplicabile IMM-urilor. 

In plus, Consiliul propune diversificarea seviciilor de garantare si contragarantare, recapitalizarea Fondurilor de profil si valorificarea intr-o masura mai mare a garantiilor acordate de aceste fonduri. Imbunatatirea politicilor bancilor cu capital de stat, respectiv CEC Bank si Eximbank, in relatia cu IMM-urile este o alta solicitare a CNIPMMR. 

Pe de alta parte, Consiliul considera ca este necesara imbunatatirea cadrului legal privind stimularea investitiilor si a schemelor de ajutor de stat, dar si sustinerea crearii de locuri de munca prin facilitati fiscale si masuri de stimulare a ocuparii. 

Imbunatatirea absorbtiei fondurilor europene, cresterea accesului IMM-urilor la achizitii publice, plata la timp a lucrarilor, dezvoltarea de arcuri industriale si tehnologice sunt alte masuri considerate necesare de Consiliul IMM-urilor pentru dezvoltarea acestora si, implicit, a economiei. 

CNIPMMR a lansat, recent, Indicele de Incredere al IMM-urilor, un nou instrument de evaluare a situatiei firmelor din Romania dupa modelul altor state. „Este utilizabil pentru a determina factorii de decizie nationali sa actioneze pentru imbunatatirea mediului de afaceri”, se arata intr-un comunciat al Consiliului. 

Indicele are trei componente:  indicele de performanta - evaluari ale performantei actuale in afaceri,  indicele creditari - situatia privind creditele curente, si indicele privind asteptarile - evaluari ale perspectivei in afaceri. „Analiza a fost realizata in parteneriat cu Banca Comerciala Feroviara”, se mentioneaza in comunicatul citat.

Romanii nu sustin anarhismul fiscal

Mai putin de 5% dintre participantii la un sondaj realizat de  Centrul de Studii si Cercetari Infopolitic (CSCI) considera ca lucrurile ar merge mai bine in Romania daca lumea nu si-ar plati taxele. Din contra, majoritatea romanilor (80%) cred ca statul nu are bani suficienti pentru ca oamenii nu isi platesc taxele.

In acelasi timp, 87% dintre cei intervievati sustin ca averile mari trebuie taxate suplimentar, asta in conditiile in care nu exista nici un proiect privind renuntarea la cota unic. De asemenea, 82% considera ca sunt necesare taxe mai mari pe consumul de lux.

Referitor la efectele reducerii TVA la alimente, 87% dintre romani cred ca vor scadea preturile ca urmare a acestei masuri, insa  40% cred ca ar putea fi urmata de cresterea altor taxe.  

Putin peste jumatate dintre cei chestionati au asteptari pozitive de la reducerea TVA la alimente, 31% au asteptari mixte si doar 17% au asteptari negative, mai reiese din studiul citat. 

In acelasi timp, majoritatea (84%) sunt de acord cu scaderea generala a TVA de la 1 ianuarie 2016. Insa aproape 60% dintre romani cred ca scaderea TVA trebuie insotita si de o crestere a taxarii pentru cei cu averi foarte mari. 

Aproape trei sferturi dintre romani (73%) au o parere buna si foarte buna despre controalele ANAF . In acelasi timp, 61% dintre romani au pareri pozitive despre DNA, mai bune decat despre toate institutiile politice (presedintie, guvern, parlament). 

„Analiza de fata surprinde opiniile romanilor fata de mai multe ipoteze fiscale. Tema impozitarii diferentiate este una tatonata de politicieni de mai multi ani, sustinuta de romani in sondaje, dar neasumata de nici un Guvern dupa 2005. Dimpotriva, proiectele guvernamentale contin planul mentinerii cotei unice si chiar a scaderii acesteia, incepand cu 2018”, mentioneza realizatorii sondajului.

Critici la adresa initiativei privind plata creditului cu casa

Bancile ar trebui sa se intoarca la modelul clasic de business, respectiv acordarea de credite pe baza depozitelor atrase. Pe de alta parte, debitorii trebuie sa ramburseze creditele in bani, nu in ferestre sau in case, pentru ca bancile nu sunt dezvoltatori imobiliari, sustine guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu. 

Pe de alta parte, guvernatorul BNR mai spune ca, din punct de vedere al situatiei debitorilor, uneori bancile trebuie sa manifeste "cel putin intelegere" si sa imparta povara.

In privinta rambursarii creditelor sub alte forme, seful BNR s-a referit la initiativa legislativa cu privire la preluarea de catre banca a casei depusa garantie in cazul in care debitorul nu-si mai poate achita ratele, iar acesta din urma sa scape de datorie. 

"Fac o incursiune in initiativele legislative si ma intreb: Cine va mai acorda credite imobiliare daca se preconizeaza prin lege ca rambursarea acestora se va face in cladiri. Cred ca o asemenea initiativa legislativa omoara din start orice dezvoltare in viitor a creditului imobiliar si constructiile de locuinte in general. (...) Astfel este subminata viabilitatea activitatii bancare in sine si nu avem cum sa discutam despre viitorul activitatii bancare in Romania daca, prin actiuni legislative, o subminam pe cea din prezent”, a declarat guvernatorul BNR, in cadrul conferintei "Viitorul Modelelor de Business Bancar".
    
Acesta a reamintit faptul ca banii acordati de banci sub forma de imprumut sunt, de fapt, banii deponentilor. "Acesti deponenti, care suntem tot noi, ii asteptam inapoi sub forma de bani, nu sub forma de altceva, de ferestre sau cosuri de casa, si ii asteptam si cu dobanda, pentru ca altfel suntem nemultumiti", a subliniat seful BNR.

Potrivit guvernatorului, bancile urmaresc sa faca plasamente care sa le permita asigurarea unui flux de venituri si restituirea si remunerarea corespunzatoare a depozitelor si nu acumularea de proprietati imobiliare depuse garantie de debitori. "Chiar doresc sa scape de ele. Bancile nu sunt dezvoltatori imobiliari, nu sunt niciun fel de dezvoltatori. Daca intra in alte domenii, nu numai ca pacatuiesc, ci pierd, pentru ca nu au specialisti. Nu sunt nici agentii imobiliare si nici institutii de binefacere", a mai spus Mugur Isarescu. 

Mai mult, guvernatorul BNR sustine ca "solutii de genul: credit dupa nevoi, rambursari dupa disponibilitati, dezechilibreaza relatia dintre debitori si creditori dar si pe cea dintre debitorii actuali si cei viitori".

Legislatie pentru situatii de criza in asigurari

Autoritatile romane admit ca situatia pietei asigurarilor este critica. In acest conditii, a fost elaborat un proiect de Ordonanta de Urgenta care reglementeaza redresarea financiara a companiilor cu probleme. In cazul in care redresarea esueaza, actionarii sunt primii care suporta pierderile. 

Astfel, asiguratorii aflati in dificultate sau in curs de a avea probleme vor putea fi obligati de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara /ASF/ sa elaboreze planuri de redresare financiara pentru a preintampina perturbarea pietei asigurarilor, se precizeaza in proiectul mentionat.

Proiectul de act normativ urmareste crearea unui cadru legal nou de gestiune a crizelor in sectorul financiar. Modalitatea de gestiune a crizelor va avea trei faze: prevenirea acestora, interventia timpurie si rezolutia.

Din punct de vedere procedural, rezolutia urmeaza sa se declanseze in situatia in care nu exista perspective rezonabile ca starea de dificultate a asiguratorului sa poata fi inlaturata in timp util, se precizeaza in document.

In aceste conditii, actionarii asiguratorului supus rezolutiei sunt primii care suporta pierderile, creditorii asiguratorului suporta pierderi ulterior actionarilor, in conformitate cu ordinea prioritatii creantelor acestora din cadrul procedurii de insolventa, persoanele fizice si juridice care au contribuit la ajungerea in stare de dificultate a asiguratorului sunt trase la raspundere potrivit legii civile sau penale. In plus, creditorii din aceeasi categorie sunt tratati in mod egal si, nu in cele din urma, niciun creditor nu suporta pierderi mai mari decat cele pe care le-ar fi suportat in cazul in care asiguratorul ar fi fost lichidat prin intermediul procedurii obisnuite de insolventa.

In etapa procedurii de rezolutie se poate opta pentru vanzarea activitatii si a portofoliului, transferul catre o institutie-punte sau separarea activelor asiguratorului supus rezolutiei, cu scopul de a le proteja in vederea vanzarii sau lichidarii lor ordonate.

”Urgenta demersului de adoptare a acestui proiect de act normativ sub forma unei Ordonante de Urgenta a Guvernului este data de situatia critica a pietei asigurarilor din Romania din acest moment, de necesitatea de a interveni cu promptitudine intr-un stadiu incipient in cazul asiguratorilor aflati in dificultate sau in curs de a intra in dificultatea si de a reduce impactul situatiei acestora asupra pietei asigurarilor si sistemului financiar, in general”, se mentioneaza in document. 

Potrivit acestuia, aplicarea unor masuri cu potential ridicat de redresare a unei societati de asigurare/reasigurare, cum ar fi atragerea rapida a unui investitor, nu este posibila in prezent din cauza intarzierii masurilor de completare a legislatiei privind redresarea financiara.

Curtea de Conturi: Bancile din Romania sunt privilegiate

Curtea de Conturi a Romaniei sustine ca bancile de pe plan local detin o pozitie privilegiata pe piata. Ministerul Finantelor Publice se imprumuta  cu precadere din piata interna si, astfel, asigura sectorului bancar privat un venit sigur si plasamente in active fara risc.

Mentiunile sunt incluse de Curtea de Conturi in raportul de audit de performanta „Evaluarea managementului datoriei publice in perioada 2012 – 2014“ efectuat la Ministerul Finantelor si publicat la sfarsitul saptamanii trecute.

Astfel, institutia precizeaza ca, in perioada analizata, la fel ca in anii precedenti, datoria publica guvernamentala interna a fost detinuta integral de sectorul bancar privat, creandu-se astfel „un cerc vicios intre datoria publica si consolidarea bancara“. 

”Apreciem ca, in calitatea lor de depozitari ai resurselor financiare ale populatiei si ale societatilor comerciale, bancile detin o pozitie privilegiata pe piata. Intrucat acestea trebuie sa-si valorifice resursele, prin plasarea lor in titluri de stat, Ministerul Finantelor a asigurat sectorului bancar privat un venit sigur si plasamente in active fara risc“, spune documentul care analizeaza activitatea Finantelor in ultimii doi ani, din punctul de vedere al managementului datoriei publice.

Datoria publica a crescut in doi ani, de la 2.703 euro pe cap de locuitor la 3.313 de euro pe cap de locuitor, indica raportul, care subliniaza ingrijorarea ca datoria creste mai rapid decat necesitatea de finantare a deficitului bugetar.

La sfarsitul lui 2014, datoria publica a Romaniei insuma 295 de miliarde de lei (65,9 miliarde de euro), fata de 240,8 miliarde de lei (54,3 miliarde de euro) la sfarsitul lui 2012.

Oferta Porsche pentru programul REMAT

Porsche Finance Group (PFG) lanseaza o oferta de finantare pentru achizitionarea de masini noi. Potrivit unui comunicat al institutiei, oferta este disponibila si in cadrul programului REMAT 2015, caz in care avansul este reprezentat doar de prima de casare.

„Principalul avantaj al programului REMAT Porsche Finance Group este faptul ca atat alegerea masinii, cat si procedura de completare si depunere a dosarului de finantare au loc rapid, in acelasi loc – la dealer”, se precizeaza in comunicat.

Potrivit reprezentantilor institutiei financiare, conditiile de finantare din oferta sunt comparabile din punct de vedere al costurilor (dobanda plus taxe) cu cele din programul Prima Masina, nu exista restrictii de varsta, de autoturisme detinute anterior sau de pret.

Potrivit comunicatului, oferta in cadrul programului REMAT 2015 se aplic? tuturor tipurilor de credit auto si leasing financiar auto din portofoliul companiei.

In plus, pot beneficia de promotie si clientii interesati de marca premium Audi.

Dobanzile percepute pentru aceste finantari sunt variabile si pornesc de la 4,99% pentru lei si 4,85% pentru euro.

Spre exemplu, pentru a cumpara o Skoda Noua Fabia, la pretul de 44.564 de lei, inclusiv TVA, avansul este de 6.500 de lei, contravaloarea primei de casare. La finantarea pe o perioada de cinci ani, dobanda este variabila, de 4,99%, DAE 5,10%. Rata lunara este de 718 lei pe luna, la o valoare totala finantata de 38.064 lei.

Isarescu: Comisioanele bancare sunt prea mari

Comisioanele percepute de bancile din Romania sunt inca mari, sustine guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu. El afirma ca atunci cand dobanzile nominale erau mari, acest lucru nu se simtea dar acum in contextul scaderii dobanzilor consumatorii resimt nivelul excesiv al comisioanelor.

"Nicio banca nu cred ca trebuie sa traiasca momentul in care creditorul ei, deponentul, spune "de ce sa tin banii in banca? Sa plec cu mai putini bani acasa sau sa fiu in pierdere la fiecare operatiune?", a mai spus Isarescu.  

In opinia sa, la dobanzile actuale acordate de banci la depozite, un comision de 0,5% chiar 1% pentru o operatiune bancara este prea mare. 

"Acum avem rate nominale ale dobanzilor între 1,5% si 3% intr-un context in care rata inflatiei a coborat la 1% si tinde sa fie negativa cateva trimestre. Castigul real se mentine si s-ar putea, nu stim, ca dobanda reala sa fie chiar mai mare decat acum cativa ani. Dar asta nu este o invitatie pentru banci sa mai reduca dobanzile nominale la depozite ci o invitatie la realism, la o citire cu atentie a cifrelor, iar politica de dobanzi a bancilor, dar si cea de comisioane, ar trebui sa evite pe toate caile descurajarea economisirilor. Aici cred ca avem o problema, cu comisioanele inca mari in sistemul bancar”, a explicat guvernatorul BNR. 

Pe de alta parte, seful BNR a precizat ca deponentul nu trebuie sa se raporteze la dobanzile nominale mari acordate de banci in urma cu cativa ani pentru ca erau castiguri iluzorii, generate de inflatia ridicata. 

"Daca unii deponenti sunt nemultumiti de veniturile pe care depozitele bancare le aduc, sa ii indemnam sa se uite nu la dobanda nominala ci la cea reala. Este drept ca in 2009 - 2012 ratele nominale ale dobanzilor se invarteau undeva intre 6% si 9%, dar castigurile mari erau o iluzie atata timp cat inflatia era tot pe acolo”, a precizat Mugur Isarescu.

BT continua sa ofere actiuni gratuite angajatilor

Banca Transilvania va acorda si in 2014 actiuni angajatilor „cu rezultate deosebite“. Anul acesta, banca va distribui salariatilor un pachet de titluri care valoreaza acum pe piata 16,7 milioane de lei.

Directorul general al bancii, Omer Tetik, este cel care va selecta si verifica eligibilitatea angajatilor care urmeaza sa fie recompensati.

Banca va imparti 6,8 milioane de actiuni angajatilor firmelor din grupul BT, din care mai fac parte casa de brokeraj BT Securities, firme de leasing, o firma de administrare de investitii si o institutie financiara nebancara. 

Banca practica din 2013 acest sistem de motivare a angajatilor, alocandu-le acestora gratuit actiuni pe care le rascumpara de pe bursa. Ulterior, angajatii care devin actionari au posibilitatea de a-si creste detinerile fara cheltuiala suplimentara, deoarece practica bancii este de a capitaliza profitul si a distribui noi actiuni gratuite in loc de dividende. 

Programul a fost conceput pe o perioada de cel putin trei ani. In acest scop, actionarii au aprobat rascumpararea a maxim 17,25 milioane de actiuni proprii, reprezentand, in 2013, aproape 1% din capitalul social, pentru a fi acordate gratuit salariatilor performanti.

Pensii private: randament mediu anual de 11% in sapte ani

Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) au produs, in sapte ani de functionare, un castig net de 4,48 miliarde de lei (peste 1 miliard de euro) pentru participanti. Numarul acestora a ajuns la 6,3 milioane, potrivit datelor APAPR. Astfel, randamentul mediu anual realizat de fondurile de pensii in aceasta perioada a fost de 10,93%. 
In perioada mentionata, fondurile de Pilon II au incasat de la Casa Nationala de Pensii Publice (CNPP) si Casa de Pensii Sectoriala a Armatei (CPS MApN) contributii brute in valoare totala de 16,72 miliarde de lei, ajungand sa administreze active nete in valoare de 21,2 miliarde de lei.

„Diferenta, respectiv suma de 4,48 miliarde de lei, reprezinta castigul realizat din investitii, net de toate comisioanele de administrare percepute, castig realizat exclusiv in beneficiul celor peste 6,3 milioane de participanti la aceste fonduri de pensii private. In termeni de randament investitional, castigul reprezinta o performanta medie de 10,93% pe an in cei 7 ani de activitate a Pilonului II”, se precizeaza in comunicatul Asociatiei pentru Pensiile Administrate privat din Romania. 

In acelasi timp, fondurile de pensii private au devenit investitori tot mai relevanti in economia nationala si pe piata de capital: circa 93% din toate plasamentele fondurilor de pensii sunt realizate in Romania, in active locale. 

Fondurile de pensii au mentinut pe toata durata de functionare, inca de la start, un profil de risc redus, dar au investit in acelasi timp aproape 20% din activele aflate in administrare in actiuni listate la bursa. 

„Doar pe Bursa de Valori de la Bucuresti, detinerile fondurilor de pensii private depasesc azi 850 de milioane de euro, plasandu-le astfel in categoria celor mai mari investitori institutionali locali. In prezent, fondurile de pensii reprezinta circa 10%-15% din lichiditatea Bursei de la Bucuresti, asigurand in plus stabilitatea si reducand volatilitatea pietelor secundare de actiuni si obligatiuni”, se mai arata in comuncatul citat. 

Potrivit APAPR, calculele au fost realizate pe baza datelor furnizate de ASF si administratorii de fonduri de pensii.

Ministerul Finantelor modifica normele la Prima Casa

Ministerul Finantelor Publice modifica normele de aplicare pentru programul Prima Casa, astfel incat si bancile care au participat initial la program, dar au renuntat pe parcurs, sa poata reintra. In plus, statul aduce si o serie de modificari tehnice actului normativ.

Pentru a putea reintra in program, insa, bancile interesate trebuie mai intai sa utilizeze 50% din garantiile deja acordate in cadrul programului, daca au fost acordate in perioada in care garantia statului reprezenta 100% din valoarea creditului.

Dupa epuizarea plafonului reutilizat, banca va trebui sa semneze protocolul care stabileste termenii si conditiile aplicabile garantiilor acordate in cadrul programului in conditiile impartirii in mod egal a riscurilor si pierderilor. 

In plus, proiectul de act normativ prevede o serie de clarificari pentru situatiile in care beneficiarul unui credit vrea sa schimbe locuinta cu alta. 

Propunerea din norme este aceea ca acest lucru sa fie posibil doar daca valoarea noii locuinte, rezultata din raportul de evaluare si/sau suprafata utila sunt mai mari decat valoarea evaluata si/sau suprafata utila a primei locuinte la momentul acordarii creditului pentru locuinta achizitionata sau construita initial in cadrul programului. 

Alte modificari vizate de autoritati vizeaza posibilitatea inchirierii locuintei cumparate prin intermediul programului si vanzarea inainte de expirarea celor cinci ani prevazuti de lege, dar cu conditia achitarii integrale a creditului.

Isarescu: Evitati impovararea debitorilor cu costurile erorilor din trecut

Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu, anticipeaza o crestere moderata a creditarii in perioada urmatoare. Insa el recomanda bancherilor sa evite impovararea excesiva a debitorilor de calitate cu costurile erorilor din trecut.
"Cu mentiunea ca nu incerc sa fac previziuni, ca sa nu fiu pedepsit de zei, trei tendinte mi se pare ca sunt evidente in ceea ce priveste viitorul industriei bancare din Romania. Prima: probabil ca ceea ce va continua va fi o crestere moderata a creditului, nu una rapida si categoric nu una exploziva - si aceasta nu numai pentru ca industria, bancherii, dupa ce s-au fript cu supa sufla si in iaurt. Nu este numai o reactie psihologica si manageriala. Eu cred ca aici sunt motivatii mult mai profunde sa credem ca acest lucru se va intampla si cred ca nici nu este rau", a declarat Mugur Isarescu, la evenimentul „Sa intelegem viitorul. Perspectivele sectorului bancar si ale economiei. Pot bancile schimba viitorul Romaniei in bine?“ organizat de Consiliul Patronatelor Bancare (CPBR). 

In acelasi timp, seful BNR sustine ca finantarile trebuie directionate spre economia reala, spre investitii productive.

A doua tendinta care se contureaza in sectorul bancar pentru perioada urmatoare este, potrivit guvernatorului BNR, calitatea creditului acordat.
 
„Calitatea alocarilor de credite este mai importanta, in opinia mea, decat volumul acestora, mai ales intr-o perioada de asanare bilantiera, precum cea pe care o parcurge inca sistemul bancar romanesc”, a subliniat guvernatorul BNR.  

In opinia lui Isarescu, cea de-a treia tendinta vizeaza cresterea importantei finantarii din resurse locale.

Statul limiteaza salariile in administratie la 5.000 de euro

Ministrul pentru dialog social, Liviu Pop, a declarat ca legea salarizarii in sistemul bugetar ar trebui adoptata cat mai repede si aplicat. El a precizat ca se vehiculeaza ca, prin noua lege, salariul maxim brut in administratie sa fie plafonat la 5.000 de euro.

Liviu Pop a mai spus ca, prin cresterea in sistem accelerat al salariului minim pe economie s-a ajuns ca 25% din salariatii de la stat sa aiba salariul minim pe economie si ca, odata cu cresterea salariului minim pe economie de la 1 iunie si de la 1 ianuarie 2016, la 1.200 de lei, exista riscul ca 80% din salariatii din administratie sa primeasca salariul minim pe economie.

„Pe grila de salarizare s-a vehiculat ca salariul maxim in administratia din Romania sa fie brut de 5.000 de euro“, a mai spus Liviu Pop.

Cum taxele pe salarii, in Romania, reprezinta aproximativ 80% din brut, asta inseamna ca un salariat la stat ar ramane, in mana, cu mai putin de 2.800 de euro.

Sute de dosare penale pentru fraude de milioane de euro

Inspectorii Antifrauda au intocmit, in primele patru luni ale acestui an, 283 de dosare penale pentru prejudicii de 1,53 miliarde de lei. In perioda mentionata, institutia a controlat 8.721 de agenti economici, reiese dintr-un comunicat al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
Aproape 90% din cazurile instrumentate si finalizate cu sesizari penale vizeaza dosare de peste un milion de euro iar sesizarile su fost inaintate Parchetelor teritoriale (205 sesizari), DIICOT (62), DNA (11), Parchetul de pe langa curtea de apel - (4) si Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - (1).

Pe de alta parte, pentru neemiterea bonului fiscal, au fost suspendate 474 puncte de lucru, care reprezinta 5,43% din totalul actiunilor de verificare. 

„Subliniem faptul ca din 1,5 milioane contribuabili mici si mijlocii cele 474 de suspendari reprezinta 0,031%, ceea ce nu poate reprezenta sub nicio forma un atac la buna functionare a sectorului intreprinderilor mici si mijlocii si nici concentrarea eforturilor in zona micii evaziuni fiscale”, se precizeaza in comunicatul citat.

Directiva noua contra spalarii banilor

Parlamentul European a adoptat o noua Directiva impotriva spalarii banilor, prin care bancile, auditorii, avocatii sau agentii imobiliari sunt obligati sa raporteze tranzactii suspecte efectuate de clientii lor. Statele membre au la dispozitie doi ani pentru transpunerea Directivei in legislatiile nationale.

Aceasta este cea de a patra Directiva privind combaterea spalarii banilor, prin care se doreste intensificarea luptei impotriva infractiunilor fiscale si a finantarii terorismului, potrivit unui comunicat al Parlamentului European.

Textul mai stabileste si obligatii specifice de raportare pentru banci, auditori, avocati, agenti imobiliari si cazinouri, printre altii, in cazul unor tranzactii suspecte efectuate de clientii lor.

Potrivit documentului, pentru prima data statele membre UE sunt obligate sa creeze registre centrale cu informatii privind proprietarii finali ai companiilor sau ai altor persoane juridice, precum si ai trusturilor. Aceste registre centrale nu erau mentionate in propunerea initiala a Comisiei Europene, dar au fost introduse de deputati in cursul negocierilor.

"Registrele centrale vor fi accesibile pentru autoritati si pentru unitatile lor de investigatii financiare (fara nicio restrictie), pentru «entitatile obligatorii» (cum ar fi bancile in cadrul aplicarii masurilor de precautie privind clientela), precum si pentru public (desi accesul publicului poate fi acordat doar pe baza unei inregistrari online a persoanei care doreste sa acceseze registrul si a achitarii unei taxe care sa acopere costurile administrative)", se arata in comunicat.
Pentru a accesa un registru, o persoana sau o organizatie (de exemplu, jurnalistii de investigatie sau ONG-urile) va trebui sa demonstreze "interesul legitim" in ceea ce priveste spalarea de bani sau finantarea terorismului suspectate, precum si in alte infractiuni care ar putea contribui la finantarea acestora, cum ar fi coruptia, infractiunile fiscale si frauda.

Aceste persoane pot accesa informatii cum ar fi numele, data nasterii, nationalitatea, tara de rezidenta a persoanei care detine compania respectiva, precum si detalii privind proprietatea. Orice exceptie de la acces acordata de statele membre va fi posibila doar "de la caz la caz, in circumstante exceptionale", conform comunicatului PE.

Informatiile din registrele centrale privind trusturile vor fi accesibile doar autoritatilor si "entitatilor obligatorii".

Textul clarifica regulile privind "persoanele expuse politic", adica acele persoane care au un risc mai mare de coruptie din cauza pozitiilor politice pe care le detin, cum ar fi sefii de stat, membri ai guvernului, judecatori de instanta suprema, membri al parlamentului, precum si membrii familiilor lor.

"Acolo unde exista relatii de afaceri de risc inalt cu astfel de persoane, trebuie aplicate masuri suplimentare, cum ar fi identificarea sursei averii si a sursei fondurilor implicate", se arata in Directiva.

Reguli noi si pentru transferul fondurilor

Totodata, eurodeputatii au aprobat si un regulament privind "transferul fondurilor", care are ca scop imbunatatirea urmaririi celor care efectueaza si care primesc plati, precum si a bunurilor lor.

"Directiva spalarii banilor face un pas inainte. Dar nu anihileaza toate canalele prin care banii nostri se scurg in valizele infractorilor sau iau calea terorismului si finanteaza acte de terorism, in care mor oameni. De exemplu, Directiva cere companiilor datele beneficiarilor reali, datele persoanelor care au profit de pe urma activitatii companiilor. Insa accesul la aceste date este permis presei si cetatenilor numai daca acestia dovedesc un interes serios si legitim. Prin urmare, avem o bariera pentru aflarea publica a beneficiarilor reali ai acestor companii", a declarat europarlamentarul roman, Monica Macovei, in cadrul dezbaterilor din plen privind aceasta directiva.

Macovei a atras atentia ca Directiva nu elimina companiile fantoma, iar cazinourile sunt scutite de verificarea identitatii clientilor.

"In continuare avem companii gigant care fac profituri uriase in paradisuri fiscale. Sigur, nu sunt aceste companii de vina, ele se duc unde au un profit mai mare. De vina suntem noi, in Uniunea Europeana, pentru ca permitem paradisuri fiscale, cum este, de pilda, Luxemburgul, in interiorul Uniunii. Asta inseamna miliarde de euro pierdute din banii cetatenilor nostri, pentru ca aceste companii nu platesc taxele, asa cum le platesc in alte tari. Cazinourile, locul unde se spala banii in mod frecvent, sunt scutite de verificarea identitatii clientilor. O alta problema este ca frauda fiscala este numai o infractiune subsidiara spalarii banilor", a precizat europarlamentarul roman.

Statele membre au la dispozitie doi ani pentru a transpune Directiva privind combaterea spalarii banilor în legislatiile nationale. Regulamentul privind transferul de fonduri se va aplica direct in toate statele membre, 20 de zile dupa publicarea sa in Jurnalul Oficial al UE.

Autoritatile poloneze someaza Raiffeisen in problema francilor elvetieni

Raiffeisen Bank International (RBI) a fost somata de Autoritatea de Supraveghere Financiara (KNF) din Polonia sa isi asume raspunderea pentru portofoliul de imprumuturi in franci elvetieni de la subsidiara sa poloneza - Raiffeisen Polbank. Acest avertisment vine in contextul in care banca austriaca a scos la vanzare filiala din Polonia.
”KNF isi mentine opinia ca un investitor care paraseste Polonia trebuie sa-si asume raspunderea pentru portofoliul de imprumuturi in franci elvetieni, astfel incat entitatile care sunt deja prezente pe piata poloneza sa nu poarte povara unor riscuri suplimentare”, a afirmat un purtator de cuvant al institutiei, Lukasz Dajnowicz, citat de Reuters.

Banca austriaca a anuntat ca a ajuns la un acord cu autoritatile de reglementare privind modul in care va fi vanduta subsidiara din Polonia, Raiffeisen Polbank, dupa ce, in ianuarie, al doilea mare creditor din Europa emergenta anunta vanzarea  subsidiarelor din Polonia si Slovenia si reducerea operatiunilor internationale.

In aprilie, directorul general al RBI, Karl Sevelda, anunta ca banca austriaca ar putea garanta unele imprumuturi in franci elvetieni la subsidiara sa din Polonia, pentru a sprijini vanzarea acestei afaceri.

Seful grupului bancar austriac a reafirmat ca in Polonia creditele denominate in franci au fost acordate aproape in intregime unor clienti buni-platnici, astfel incat este putin probabila nerambursarea acestor imprumuturi. 

Decizia neasteptata a Bancii Nationale a Elvetiei din 15 ianuarie de a elimina pragul minim al cursului de schimb euro-franc a condus la deprecierea cu 22% a zlotului polonez in raport cu francul, ceea ce a provocat dificultati pentru cele aproximativ 550.000 de familii din Polonia care au credite în franci. Majoritatea imprumuturilor au fost contractate inainte de criza financiara, cand zlotul polonez era relativ puternic in raport cu francul. 

Pe lista institutiilor cu portofolii mari de credite in franci elvetieni se numara Getin Noble Bank (actionarul majoritar al Idea Bank- fosta RIB), PKO BP, BPH, BZ WBK, mBank, precum si diviziile din Polonia ale Millennium si Raiffeisen.

Tot mai multe firme mari intra in insolventa

Cazurile de insolventa inregistrate in primele trei luni din 2015 sunt in scadere la jumatate fata de aceeasi perioada a anului trecut. Insa rezultatul se datoreaza faptului ca in trecut au intrat in aceasta procedura mai multe firme mici. Ingrijorator este faptul ca tot mai multe firme mari intra in insolventa.

In primele trei luni din acest an au intrat in insolventa 2.740 de firme, reiese dintr-un studiu al Coface Romania. In plus, numarul insolventelor in randul companiilor cu cifra de afaceri peste un milion de euro este de 170, in crestere cu 13%, astfel ca socul social - numarul locurilor de munca in pericol sa se piarda - este mai mare cu 24%.

”Scaderea insolventelor este explicata mai degraba pe fondul unui efect de baza si al comparatiei cu un volum record al insolventelor nou deschise in aceeasi perioada a anului anterior. Astfel, 98% din scaderea insolventelor se regaseste in randul companiilor mici (cu cifra de afaceri sub 100.000 euro), in timp ce numarul companiilor insolvente care inregistreaza o cifra de afaceri peste un milion de euro este in crestere cu 13%”, a declarat Constantin Coman, Country Manager, Coface Romania.

In acelasi timp, raportul dintre numarul companiilor care si-au intrerupt activitatea (toate formele) relativ la numarul companiilor nou inregistrate (SRL) a crescut de aproape cinci ori in perioada analizata, de la nivelul inregistrat in anul 2008, respectiv 0,48, la aproape 2,32, nivelul inregistrat in anul 2014. „Astfel, efectul de regenerare al sistemului economic privat ramane greoi, in conditiile in care Romania inca sufera semnificativ la capitolul antreprenoriat si inregistrarea de companii noi, profitabile”,  a mai spus reprezentantul Coface.

Fabricarea produselor textile, asanarea si indepartarea gunoaielor, constructiile, HORECA si industria alimentara au fost cele mai afectate sectoare de activitate, raportat la numarul firmelor active, precizeaza Coface.  
    
Nivelul creantelor raportate in bilant de catre companiile private aproape ca s-a dublat in ultimii opt ani, crescand de la 167 miliarde lei in anul 2007, la peste 310 miliarde lei in anul 2014.

In cazul modului de finantare a companiilor, analistii Coface aproximeaza ca cererea de credite inregistrata in anul 2014 este de aproximativ 10 ori mai mica decat cea din 2008. Restrictiile de finantare care au persistat in perioada 2009-2012, si care au avut un caracter mai pronuntat pentru IMM-uri, au determinat companiile mari si foarte mari sa joace un rol din ce in ce mai semnificativ de “banci comerciale” pentru clientii acestora, preferand sa accepte termene de incasare extinse. 

Raportat la 1.000 de firme active, incidenta insolventelor este de patru ori mai mare decat media inregistrata pe plan regional, Romania fiind pe prima pozitie din acest punct de vedere, potrivit Coface. Compania a realizat analiza pe baza datelor furnizate de Oficiul National al Registrului Comertului.