Canalele alternative sunt utilizate cel mai frecvent in Bucuresti si Ilfov

Canalele alternative de utilizare a serviciilor bancare sunt cel mai frecvent folosite de clientii din Bucuresti si Ilfov, conform unui studiu realizat in randul clientelei BCR.
Cele mai utilizate 5 canale non-cash sunt platile la comercianti cu cardul, tranzactiile prin internet banking, platile programate si plata facturii la ATM.

Pe ultimele locuri in acest clasament se situeaza judetele Bistrita, Neamt si Calarasi. 
Cea mai importanta schimba observata in randul consumatorilor tine de modul de utilizare a cardului. De exemplu, in 2007, doar 29% dintre tranzactiile cu carduri de credit reprezentau plati la comercianti. Ponderea a ajuns acum la 87% din total.

O evolutie similara s-a consemnat si in randul cardurilor de debit, care au o raspindire mult mai mare in randul publicului. Ponderea platilor a urcat de la 12% in 2007 la 38% in prezent.

Bancile incurajeaza companiile sa cumpere bunuri executate silit

Bank Leumi a introdus un credit preferential dedicat companiilor, in vederea achizitiei bunurilor acceptate in garantie  la creditele cu probleme si aflate in curs de executare silita.

DAE la aceste imprumuturi incepe de la 6,5% la lei si 4,5% la euro, fiind necesar un avans minim de numai 10%. Aceasta suma reprezinta garantia de participare la licitatie. Perioada maxima de rambursare este de 10 ani, iar singura garantie este bunul achizitionat.
“Dorim sa incurajam antreprenorii sa isi dezvolte activitatile si sa reintroduca in circuitul economic active care au fost scoase din productie in urma procedurilor de executare silita a unor credite cu probleme”, spune Dragos Alexandru, directorul Diviziei Comercial la Bank Leumi.

Aceste imprumuturi sunt totodata avantajoase si pentru banca deoarece o ajuta sa recupereze o suma mai mare din bunurile executate silit, in cadrul licitatiilor.

Creditarea revine pe trend descendent

Dupa ce in luna iunie 2013, soldul creditului neguvernamental a inregistrat o usoara crestere, in iulie, se instaureaza din nou tendinta descendenta, care a caracterizat tot acest an.

La sfarsitul lui iulie 2013, soldul creditului neguvernamental a ajuns la 221,4 miliarde lei, cu 1,2% mai putin decat in luna anterioara. Comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, se constata o contractie a creditarii cu peste 4%.
Fenomentul este cauzat in principal de restrangerea creditarii in valuta, unde scaderea a fost de 7,2% in ultimele 12 luni. Creditele in lei nu au reusit sa contrabalanseze aceasta tendinta, inregistrand o crestere anemica (+0,7%).

Din aceasta perspectiva, schimbarile operate la nivelul programului Prima Casa nu sunt deloc imbucuratoare, avand in vedere ca de acum inainte imprumuturile se vor acorda doar in lei.

Potrivit datelor BNR, soldul creditului pentru sectorul privat se afla la minimul ultimelor 19 luni. 

Ce este mai avantajos: Credit Prima casa sau economisire-creditare?

Statul sustine in prezent 2 programe de finantare a proiectelor imobiliare ale populatiei: creditele Prima Casa si contractele de economisire-creditare. Conso.ro compara aceste 2 programe pentru a vedea care este mai atractiv.

O data cu disparitia creditelor Prima casa in euro, leul are sanse sa devina moneda de baza pentru creditele cu destinatie imobiliara. Cele mai atractive produse sunt cele ce beneficiaza de sprijinul statului: creditele Prima Casa in lei si contractele de economisire-creditare. 

Care este insa cea mai buna alegere pentru consumator? Conso prezinta mai jos principalele avantaje si dezavantaje.

Cat de repede vrei o casa?

Programul Prima Casa este o solutie pentru cei care vor sa-si cumpere cat mai rapid locuinta. Avansul minim de 5% presupune un efort financiar redus din partea clientului. De exemplu, la un credit de 150.000 lei, contributia clientului este de numai 7.500 lei. 
Practic, suma se poate acoperi usor cu un credit de nevoi personale, daca venitul este suficient pentru a suporta ambele rate. Astfel, programul Prima casa poate insemna chiar un credit cu avans 0%.

Pe de alta, contractele de economisire-creditare au o abordare mult mai prudenta, iar achizitia locuintei trebuie planificata din timp. Intr-o prima etapa, clientii trebuie sa economiseasca minim 40% din valoarea locuintei, iar abia ulterior, pot primi diferenta de bani printr-un credit locativ in lei de la banca, cu dobanda fixa, incepand de la 4,5%.

Care sunt riscurile?

Din punct de vedere al riscurilor, creditele Prima casa sunt in dezavantaj. Usurinta cu care se acorda imprumuturi pe perioade de pana la 30 ani, poate face ca unii clientii sa ia prea usor decizia de a se indatora, fara sa analizeze atent consecintele. O decizie pripita creste riscul ca persoanele sa se confrunte cu dificultati financiare pe viitor. 

Un alt risc la creditele Prima casa tine de variatia dobanzilor. Acestea sunt indexate in functie de rata Robor la 3 luni, care in prezent se afla la minime istorice. Evolutiile anterioare au aratat insa ca indicele Robor sufera fluctuatii importante la intervale relativ scurte, ceea ce inseamna ca rata lunara poate sa creasca semnificativ.

Pe de alta parte, contractele de economisire-creditare au dobanzi fixe pe durata creditului, astfel ca nu vor exista surprize in timp. Mai mult, rata lunara la credit va fi egala cu suma lunara economisita in etapa 1 a contractului, astfel ca ai siguranta ca poti rambursa creditul fara sa-ti schimbi comportamentul de consum.

Un inconvenient il reprezinta intarzierile cu care statul plateste prima de stat anuala. Dar acest lucru afecteaza insa mai putin, pentru ca produsul de economisire- creditare este pe termen mediu si lung: se economiseste o perioada de 3-5 ani in medie, timp in care primele de stat anuale se acumuleaza la soldul economisit, plus dobanda bancii, iar dupa aceasta perioada, atat economiile ( inclusiv primele de la stat) si creditul se utilizeaza pentru domeniul locativ. Practic, doar prima aferenta ultimului an nu este inca incasata atunci cand contractul ajunge la repartizare (momentul in care banii sunt pusi la dispozitia clientului), urmand a se incasa ulterior. Modul de functionare al produsului este prezentat in Ghidul de economisire-creditare.

Care sunt costurile?

Sa presupunem ca dorim sa cumparam o locuinta de 150.000 lei. Printr-un contract de economisire, clientul trebuie mai intai sa economiseasca 1.050 lei pe luna timp de 5 ani si 5 luni. In aceasta perioada, el va beneficia de prime de stat in fiecare an. Valoarea primelor este egala cu 25% din suma economisita anual, in limita a 250 euro pe an. 

Cand soldul economisit va ajunge la aproape 74.000 lei, sumele economisite, plus primele de la stat si plus dobanda bancii, el va primi un imprumut de aproximativ 76.000 lei de la banca, pe o perioada de 7 ani si 1 luni, cu o dobanda fixa de doar 4,5%. Rata lunara va fi tot de 1.050 lei.

In total, clientul va plati in cei 12 ani si 6 luni ani de contract aproape 158.000 lei pentru a cumpara o locuinta de 150.000 lei. Astfel, costul asociat cu finantarea printr-un contract de economisire-creditare este de numai aprox. 8.000 lei. 

In cadrul programului Prima Casa, clientul trebuie sa dispuna de un avans de 7.500 lei si sa imprumute 142.500 lei. Daca alege o perioada de rambursare de 12 ani si 6 luni (similar ca in exemplul de mai sus), rata lunara va fi de aproape 1.370 lei, iar suma totala de rambursat se ridica la peste 205.000 lei. Prin urmare, costul finantarii va fi de 63.000 lei, de 7 ori mai mare decat la un contract de economisire-creditare.

Diferenta reala poate ajunge insa sa fie chiar mai mare, pentru ca dobanzile creditului Prima Casa sunt variabile. Daca indicele Robor va creste in urmatorii 12 ani (ceea ce este destul de probabil), atunci creditul Prima Casa va avea costuri totale si mai mari decat cele estimate mai sus.

In concluzie, cei care nu se grabesc si isi planifica deciziile financiare din timp pot ajunge in final sa isi indeplineasca obiectivele la costuri mult mai mici.


Studiu de caz: Achizitia unei locuinte de 150.000 lei

	Rata lunara	Perioada de rambursare	Avans	Credit	Total de plata (avans+rate)	Cost finantare
Prima Casa	1.370 lei	12 ani si 6 luni	7.500 lei	142.000 lei	213.000 lei	63.000 lei
Economisire-Creditare	1.050 lei	12 si 6 luni ani (economisire + credit)	Economisire (inclusiv primele de stat si dobanda): 74.000 lei / aprox. 5 ani	76.000 lei	158.000 lei	8.000 lei

Nota: calcule estimative, realizate de Conso.ro

Bugetul schemei de minimis s-a majorat la 500 milioane lei

Guvernul a decis in sedinta de guvern din 21 august 2013 sa majoreze bugetul alocat pentru schema de minimis de la 400 milioane la 500 milioane lei.

“Aceasta decizie survine atat in urma interesului deosebit manifestat de reprezentantii mediului de afaceri cat si in vederea asigurarii accesului la finantare a cat mai multor operatori economici, in conditiile in care mediul de afaceri reclama in mod insistent existenta unui deficit de finantare”, se arata in comunicatul emis de Ministerul Finantelor Publice (MFP).
Aproximativ 2.000 de intreprinderi au urma sa beneficieze de ajutoare de minimis, conform estimarilor oficiale. MFP a decis sa prelungeasca termenele de solutionare a cererilor de acord de finantare de la 30 de zile lucratoare la 60 de zile lucratoare.

Sesiunea de inregistrare online a cererilor de acord de finantare incepe pe 28 august 2013, la ora 8.00. Termenul a fost amanat fata de data anuntata anterior, pentru a evita suprapunerea cu termenul limita pentru depunerea declaratiilor fiscale, cand sistemul informatic inregistreaza un varf de activitate.

BRD introduce dobanzi fixe pe 7 ani la credite imobiliare

BRD a introdus o oferta de credite imobiliare, ce presupune dobanzi fixe pe o perioada de 7 ani la credite imobiliare in lei si in euro.

Rata dobanzii la creditele in lei este de 6,6%, iar la creditele in euro – 3,9%. DAE este de 8,09% la creditul in lei si de 6,95% la creditul in euro, potrivit informatiilor furnizate de BRD. In calculul DAE este inclusa si asigurarea de viata.
“Garantia nemodificarii dobanzii pentru o perioada de 7 ani ofera clientilor siguranta pastrarii costurilor si stabilitate pe un termen indelungat. In momentul de fata oferim cea mai lunga durata pentru dobanda fixa in cazul creditelor imobiliare/ipotecare”, a declarat Elena Oprea, director executiv adjunct la Departamentul de Marketing si Management Produse al BRD.

Avansul minim la creditele in lei este de 15%, iar la creditele in euro – 25%.

Rabla: A fost prelungit termenul pentru depunerea dosarelor de catre persoane juridice

Termenul de depunere si validare a dosarelor in cadrul programului Rabla pentru persoane juridice si institutii publice a fost prelungit pana la 30 septembrie 2013.

Administratia Fondului de Mediu (AFM) informeaza, printr-un comunicat de presa, ca s-a incheiat cea de a doua etapa pentru evaluarea dosarelor depuse de persoanele juridice si instititutiile publice. In aceasta etapa, au fost acceptate 67 de dosare pentru 254 autovehicule, in vreme ce 220 de dosare au fost respinse. 
In total, in acest an, au fost depuse 820 de dosare.

Cei ale caror dosare au fost respinse pot depune un nou dosar in vederea participarii in cadrul programului, la sediul AFM pana la 30 septembrie.

Lista cu toate dosarele, atat cele acceptate, cat si cele response, poate fi consultata pe site-ul AFM, la urmatoarea adresa.

Dobanzile interbancare in lei se afla la valori minime. Dar pentru cat timp?

In luna august, dobanzile interbancare in lei au intrat intr-un nou sezon de reduceri, indicele Robor la 3 luni ajungand pana la 3,7%. Principala problema este ca aceste scaderi nu au fost niciodata de durata.

Dobanzile interbancare reprezinta reperul in functie de care bancile sunt obligate sa ajusteze rata dobanzii la credite. Pentru imprumuturile in lei, indicele Robor la 3 luni este reperul cel mai des utilizat.

Evolutia din acest an a indicilor a fost una favorabila pentru consumatori: Robor a coborat de la peste 6%, cat era la inceput de an, la numai 3,7% in prezent. Dobanzile in lei se afla acum la cel mai mic nivel din istorie, iar unii analisti bancari spun ca scaderile vor fi de durata. 
De exemplu, analistii BCR estimeaza ca indicele Robor la 3 luni se va consolida sub nivelul de 4%, conform unui comunicat al bancii. Din pacate, nu a fost dat publicitatii si studiul care a justificat aceasta concluzie.

Robor nu a fost niciodata stabil

Cel mai mare pericol al creditelor in lei il reprezinta “instabilitatea Robor”, ceea ce analistii BCR sustin ca nu se va mai intampla pe viitor.

Indicele Robor a avut intotdeauna parte de o istorie agitata. Pana in 2005, Robor la 3 luni nu a coborat niciodata sub 10%, deoarece Banca Nationala nu a putut sa controleze inflatia. 

Abia din 2005, lucrurile incep cat de cat sa devina mai normale. Inflatia s-a mentinut sub 10%, astfel ca si dobanzile interbancare au devenit mai “umane”.
Problema principala este ca in fiecare an, ratele Robor au fluctuat foarte mult. De exemplu, in 2005, Robor la 3 luni a coborat pentru putin timp pana la 7,5% pentru ca dupa cateva luni sa atinga pragul de 9,5%. In 2007, intervalul de fluctuatie a fost de 7-9%.

Chiar si evolutiile recente arata ca Robor si-a pastrat acelasi obicei: in 2010, intervalul de variatie a fost 7,75-11%, in 2011 – intre 5-6,5%, in 2012 – intre 4,3-6,3%.

Iar daca ne uitam in perioada de criza financiara, Robor a fost adevarata bomba. In 2008, a urcat de la 8,5% la inceput de an pana la 50% in octombrie.

De ce dobanzile in lei sunt instabile?

Datele de mai sus arata in mod clar ca dobanzile in lei sunt instabile. Pentru ca situatia sa se schimbe este util sa stim de ce apar aceste fluctuatii. Iar raspunsul este simplu: politica BNR.

Politica monetara a bancii centrale a acordat intotdeauna prioritate cursului de schimb. Chiar si in ultimii ani, banca centrala a cautat sa atenueze fluctuatiile ample ale cursului.

Iar instrumentul folosit a fost rata dobanzii in lei. Astfel, stabilitatea cursului a fost obtinuta cu pretul instabilitatii dobanzilor in lei.

De fiecare data cand au aparut presiuni valutare, dobanzile in lei au crescut. In 2008-2009, cand criza financiara punea presiune pe leu, banca centrala tinea ratele Robor la 15%.

In mai 2012, cand criza din Grecia dadea peste cap bursele internationale, dobanzile au urcat din nou:  Robor a crescut in cateva zile de la 5% la 5,5%. Dupa cateva luni, cand scandalul referendumului a izbucnit, Robor a mai facut o saritura: de la 5,5% la 6%.

Prin urmare, conditia de baza pentru ca dobanzile in lei sa devina stabile este ca Banca Nationala sa isi schimbe politica monetara: cursul de schimb trebuie lasat liber. Acest lucru este insa greu de crezut ca se va intampla prea curand. Chiar daca interventiile BNR pe piata valutara s-au rarit, in momente de cumpana, banca centrala se intoarce la vechile obiceiuri.

Romtelecom scurteaza termenul de plata al facturilor

Romtelecom reduce termenul de plata al facturilor de la 22 zile la 14 zile de la data emiterii. Consumatorii care nu sunt de acord cu aceste modificari pot rezilia contractele fara penalitati.

Aceste modificari se vor aplica incepand cu facturile emise in luna septembrie 2013. Neplata facturii la termen atrage penalitati de intarziere de 0,5% pe zi.
Consumatorii urmeaza sa fie notificati de catre Romtelecom si vor avea la dispozitie 30 de zile calendaristice pentru a comunica refuzul. Cei care nu sunt de acord cu aceste modificari trebuie sa trimita o scrisoarea cu confirmare de primire, pentru a denunta unilateral contractul, fara despagubiri. 

Fonduri europene: Bancile vor prelua o parte din activitatile administrative

Bancile au agreat sa preia anumite activitati derulate in prezent de catre institutii publice, pentru a accelera procesul de evaluare a cererilor nerambursabile.

“Intentionam sa cooptam bancile in procesul de selectie si evaluare a proiectelor, dar si in implementarea acestora prin delegarea unora dintre atributiile pe care le au in prezent institutiile. In acest mod, vom eficientiza acest proces prin eliminarea verificarilor care momentan se dubleaza in care proiectelor care au cofinantare bancara”, afirma Eugen Teodorivici, ministrul pentru fonduri europene.
Ministerul vrea sa implice sistemul bancar si la plata sumelor catre beneficiari. Teodorovici a precizat ca doreste ca platile catre antreprenori sa fie facute direct prin banci pentru a avea un flux financiar optim, care sa asigure incasarea banilor de catre beneficiari in cel mai scurt timp posibil. 

ARB si Ministerul Fondurilor Europene urmeaza sa stabileasca un calendar de lucru pentru principalele actiuni derulate impreuna.

Politica de investitii a fondurilor de pensii nu are obiective concrete

Politica de investitii a fondurilor de pensii ar trebui sa prezinte participantilor obiectivele cheie pe care administratorul se angajeaza sa le atinga intr-un anumit orizont de timp. La noi, obiectivul administratorilor este in esenta sa investeasca banii, fara sa urmareasca vreun anumit nivel de randament sau vreo alta tinta.

In mod normal, politica de investitiia fondurilor de pensii private ar trebui sa fie un instrument folositor pentru participanti. Ei ar trebui sa afle din acest document obiectivele pe termen lung pe care administratorii le urmaresc si cum vor sa atinga aceste obiective. 

In unele tari, precum Canada sau Australia, obiectivele au ajuns sa fie extrem de precise, deoarece administratorii sunt obligati sa stabileasca tinte pentru randamentul mediu pe 5 sau 10 ani. De asemenea, exista practica de a prezenta un portofoliu tinta de investitii pe care administratorul sa-l urmareasca pe termen lung, in vederea atingerii acestor obiective.
In alte tari, precum Marea Britanie si Irlanda, administratorii prezinta un reper cu privire la randamentul tintit (ex. depasirea randamentului titlurilor de stat, protectia capitalului investit sau generarea unor randamente inalte) si principalele tipuri de instrumente pe care va fi axat protofoliul (obligatiuni, titluri de stat sau actiuni). In acest fel, participantul are o idee cu privire la castigurile viitoare pe care ar putea sa le obtina.  

Texte seci, fara utilitate pentru consumator

La noi, politica de investitii a administratorilor este conceputa la nivel teoretic. Deseori, se prezinta idei generale despre politica de investitii, ca intr-un manual de scoala, fara a se prezenta vreun indiciu cu privire la strategia actuala urmarita.

Sa luam de exemplu, politica de investitii de la fondurile ING. “Obiectivul fondului [...] este cresterea pe termen lung a capitalului investit, in vederea dobandirii de catre participanti a unei pensii [...]”, se arata in declaratia privind politica de investitii.

Iar acest obiectiv “va fi urmarit prin investirea intr-o structura mixta de clase de active cu profile diferite de risc si performanta”.

Revelatii de acest gen, gasim si la celelalte fonduri de pensii. La BCR Pensii, de exemplu, aflam ca “administratorul va avea o abordare pe termen mediu si lung, in definirea si evaluarea strategiilor investitionale” sau “administratorul acorda o importanta ridicata activitatii de investire, din dorinta de a creste valoarea portfoliului”. 

De la Eureko aflam ca “administratorul va actiona in interesul participantilor si va aplica principii prudentiale”. La Allianz Tiriac, “strategia de investitie a activelor Fondului este una pe termen lung, prin care Administratorul urmareste maximizarea patrimoniului Fondului, in conditii prudentiale in interesul participantilor”.

In aceste conditii, aceste documente nu prezinta vreo utilitate prea mare pentru cosumatori si ar fi util ca autoritatea de supraveghere sa stabileasca reguli mai stricte pentru aceste situatii, astfel incat administratorii sa nu mai umple paginile doar cu informatii generale.

Bancile scad semnificativ dobanzile. Deocamdata, la depozite

Recenta taiere cu 0,5% a dobanzii de politica monetara a BNR a fost urmata, in doar cateva zile, de scaderi abrupte ale dobanzilor. Nu mai putin de 5 banci au scazut dobanzile cu aceeasi valoare sau chiar mai mult. Masura nu a vizat insa, asa cum sperau oficialii BNR si consumatorii, dobanzile la credite, ci pe cele la depozite.

La inceputul lunii august, BNR a redus pentru a doua oara in numai cateva saptamani dobanda de politica monetara. Cea de-a doua taiere a fost dubla ca si valoare fata de precedenta, semnalizand intentia clara a Bancii Centrale de a reduce cat mai mult dobanda-cheie, impulsionand astfel si bancile comerciale sa-i urmeze exemplul.

Guvernatorul Mugur Isarescu a explicat in detaliu intentiile Bancii Nationale. “Noi vom face tot ce este posibil, prin reducerea dobanzii de politica monetara, prin asigurarea lichiditatii pe piata, prin ingustarea coridorului de variatie a dobanzilor de pe piata monetara sa venim cu dobanzile la lei in apropierea dobanzilor in valuta”, a afirmat Isarescu
Evident, guvernatorul si-a exprimat speranta coborarii dobanzilor in lei catre cele in euro pentru credite. Insa bancile comerciale au aplicat mesajul asa cum le-a convenit lor: au redus dobanzile la lei catre cele la euro, dar nu la credite, ci la depozite.

5 banci au scazut dobanzile la depozite cu peste 0,5% 

Conso.ro a monitorizat comportamentul bancilor comerciale dupa anuntarea deciziei de politica monetara a Bancii Nationale de la inceputul lunii august. 

Reactia de scadere a dobanzilor la depozite a fost una extrem de prompta, si in unele cazuri reducerile operate au depasit toate asteptarile. 5 banci au redus dobanzile cu cel putin 0,5%, si nu este vorba numai de banci care practicau inainte de decizia BNR dobanzi foarte atractive.

Millennium Bank a operat cea mai drastica reducere de dobanda. Astfel, banca a redus dobanda la produsele sale de economisire cu pana la 1,75 puncte procentuale. Celelalte 4 banci care au operat reduceri de dobanda la depozite cel putin egale cu reducerea de dobanda de politica monetara sunt: Carpatica, Banca Romaneasca, Garanti Bank si BCR. 

Banca	Reducerea maxima operata
Millennium Bank	1,75 puncte procentuale
Carpatica	1 punct procentual
Banca Romaneasca	0,85 puncte procentuale
Garanti Bank	0,55 puncte procentuale
BCR	0,5 puncte procentuale

Dobanzile la depozitele in lei se apropie de cele in euro

Prin reducerile semnificative de dobanzi operate la depozitele in lei, bancile se apropie tot mai mult de nivelurile oferite la depozitele in euro.

Analiza efectuata pe baza comparatoarelor de dobanda Conso.ro arata ca, la depozitele cele mai populare in randul deponentilor, cele pe trei luni, dobanzile oferite nu mai depasesc decat in foarte putine cazuri 5% pe an, iar bancile cu retea foarte mare, care atrag majoritatea depozitelor au coborat dobanzile chiar sub 4% pe an (CEC Bank – 4,10%, BRD – 4%, UniCredit – 3,90%, Raiffeisen Bank – 3,80%, BCR – 3,70%).

Depozitele cu scadenta la o luna au rate de dobanda si mai reduse. Doar Piraeus Bank, TBI Bank, Banca Feroviara, Volksbank si ATE Bank mai au dobanzi de 5% pe an sau apropiate de aceasta valoare. La extrema cealalta se plaseaza BRD – 3,50%, Raiffeisen Bank – 3,40%, ING Bank – 3% si BCR – 3%.

Depozitele in euro pe 3 luni au dobanzi care nu depasesc 3,30% pe an, iar in cazul bancilor mari acestea sunt, la fel ca si in cazul depozitelor in lei, mai reduse. CEC Bank si Banca Transilvania ofera dobanzi de 2%, iar UniCredit nu bonifica mai mult de 1%. Depozitele in euro pe o luna ating dobanzi maxime de 3%, iar bancile mari au rate anuale de dobanda cuprinse intre 1% si 2%.

Bani suplimentari pentru ajutoarele de minimis

Ministerul Finantelor Publice (MFP) propune suplimentare bugetului alocat pentru ajutoarele de minimis. Cererile vor putea fi inregistrate, incepand cu 26 august 2013.

“Suma cu care va fi suplimentat bugetul va fi stabilita in sedinta de Guvern care va avea loc saptamana viitoare”, se arata in comunicatul MFP.
Prima sesiune de depunere a cererilor pentru finantare se va derula in perioada 26 august-31 octombrie 2013. Dupa validarea inregistrarii online, cererile si documentele justificative trebuie trimise prin posta la minister.

Prin ajutorul de minimis, IMM-urile pot primi finantari nerambursabile pentru cheltuielile eligibile ale proiectului de investitii. Valoarea grantului este limitata la 200.000 euro pe o perioada de 3 ani consecutivi.

Kazakhstan: Ineficienta fondurilor de pensii private a dus la desfiintarea lor

Industria fondurilor de pensii private a esuat in Kazakhstan. Dupa 15 ani de la aparitia Pilonului II, guvernul a directionat toate activele intr-un fond public administrat de stat, pentru a gestiona banii mai eficient. 

Sistemul de pensii private obligatorii a fost introdus in Kazakhstan mult mai devreme decat la noi, primele contributii fiind incasate la inceputul lui 1998. Ca si la noi, introducerea Pilonului II s-a facut cu sprijinul Bancii Mondiale, care a acordat asistenta tehnica pentru ca sistemul sa functioneze cat mai bine.

Rezultatele au fost insa dezamagitoare. In urma unui studiu comun - realizat de Banca Mondiala si guvernul kazah – s-a ajuns la concluzia ca fondurile private nu gestioneaza eficient banii participantilor, avand loc chiar si erori cu evidenta sumelor acumulate in conturi.
Din cauza limitelor impuse de lege in cazul investitiilor, fondurile private nu au reusit sa genereze performante adecvate. In ultimii 5 ani, randamentul fondurilor s-a plasat sub rata inflatiei. Performantele slabe au fost cauzate de faptul ca majoritatea investitiilor se fac in titluri de stat (peste 50% din portofoliu), ce aduc castiguri foarte mici.

Solutia adoptata de guvernul kazah a fost ca activele gestionate de cele 10 fonduri de pensii private sa fie transferate la fondul de pensii administrat de stat. Practic, Pilonul II nu se desfiinteaza, dar intra in administrare publica.

Administratorii privati vor colecta contributii de acum inainte doar pentru fondurile de pensii facultative, unde participarea este optionala.

123 de garantii acordate prin Prima casa au fost executate

Un total de 123 de credite acordate prin programul guvernamental Prima casa au intrat in default, iar garantiile aferente au fost executate, potrivit informatiilor extrase dintr-un proiect de hotarare publicat de Ministerul Finantelor Publice. Rata de default este astfel de 0,1%.

In 2011, Guvernul a decis sa nu mai acorde garantie decat in proportie de 50% din suma finantata pentru acest tip de credite, lucru ce s-a rasfrant si asupra imprumuturilor acordate anterior. 

Pana in prezent, au fost acordate 97.771 garantii, din care aproximativ 29% au fost destinate achizitiei de imobile construite intre anii 2008-2013. Valoarea medie a finantarilor accesate in cadrul programului este de 38.863 euro.
Proiectul de hotarare mai prevede suplimentarea cu 200 milioane lei a plafonului de garantare pentru achizitia de locuinte construite prin ANL, pana la 500 milioane lei. In total, plafonul pe programul Prima casa ar urca astfel la 1,2 miliarde lei.

Motivul invocat consta in faptul ca unii tineri aflati la inceputul carierei nu isi permit sa achizitioneze sau inchirieze o locuinta in conditiile pietei, solutia pentru acestia fiind o locuinta prin ANL.

Prima Casa: Guvernul aloca noi fonduri pentru locuintele ANL

Programul Prima Casa este orientat intr-o masura tot mai mare spre achizitia de locuinte construite prin ANL. In acest scop, s-au alocat inca 200 milioane lei sub forma de garantii.

Prin modificarile adoptate la sfarsitul lunii iulie 2013, programul Prima Casa cuprinde pentru prima oara fonduri cu dedicatie specifica. Initial, s-au alocat garantii de 300 milioane lei pentru acordarea de credite in vederea achizitionarii unei locuinte ANL.
In sedinta de guvern din 14 august 2013, aceste garantii au urcat la 500 milioane lei, ceea ce inseamna ca se pot acorda credite in valoare de 1 miliard lei pentru cumpararea de locuinte ANL. Astfel, 40% din fondurile programului Prima Casa sunt destinate acum sustinerii activitatii ANL.

Obiectivul urmarit il reprezinta ajutarea tinerilor care locuiesc cu chirie intr-o locuinta ANL s-a achizitioneze imobilul respectiv, se arata in nota de fundamentare a Ministerului Finantelor Publice. Conditia pentru achizitia locuintei este sa locuiasca in ea timp de 1 an neintrerupt. Pretul de vanzare pentru 2013 este de 326 euro/mp.

Prin modificarile aduse programului Prima Casa se estimeza ca se vor achizitiona aproximativ 8.500 de locuinte. Fondurile respective ar urma sa fie utilizate de ANL pentru a construi alte locuinte.

Sapte banci acorda credite pe baza subventiei APIA si persoanelor fizice

Sapte din zece banci au ales sa finanteze in 2013 si agricultorii persoane fizice pe baza adeverintelor APIA. Destinatia imprumutului este finantarea capitalului de lucru pentru desfasurarea activitatilor curente. Costurile platite de beneficiari constau in dobanda, care nu poate depasi Robor 6M + 4%, precum si in comisioane de maxim 1%. 

Imprumuturile se acorda in urma semnarii unei conventii tripartite intre APIA, Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) si si Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM). Garantiile fondurilor de garantare pot acoperi cel mult 80% din valoarea creditului.

Pentru a aplica pentru un astfel de imprumut, producatorii agricoli individuali trebuie sa se adreseze uneia dintre urmatoarele banci: Banca Transilvania, Intesa Sanpaolo Bank, CEC Bank, BRD, Banca Carpatica, OTP Bank, ProCredit Bank. 
BCR, UniCredit Tiriac Bank si Raiffeisen Bank  nu s-au orientat catre segmentul de persoane fizice, acordand imprumuturi de acest gen doar persoanelor juridice.

Valoarea creditului poate fi de pana la 90% din suma cuvenita in Schema de plata unica pe suprafata (SAPS), denominata in lei. Imprumutul este acordat pe termen scurt, iar scadenta este unica, la data stabilita pentru efectuarea platilor de catre APIA.

Care sunt costurile de finantare?

Bancile trebuie sa respecte nivelurile costurilor aferente acordarii creditelor pentru beneficiarii platilor directe, astfel incat dobanda finala aplicata beneficiarului sa nu depaseasca  Robor la sase luni plus 4%, iar comisioanele aferente creditului sa fie in limita de maxim 1%. 

In ceea ce priveste marja fixa de dobanda peste Robor, bancile au ales in general sa mearga cu costul spre limita maxima, aplicand marje cuprinse intre 3,5% si 4%. 

Exista si situatii in care valoarea marjei difera in functie de performanta financiara a clientului. Spre exemplu, CEC Bank aplica o marja de 3,5% in cazul clientilor care se incadreaza in clasa de performanta financiara A, respectiv de 4% pentru care se incadreaza in clasa B sau C. Pe de alta parte, sunt si banci, in care stabileste costul aplicat de la caz la caz, in functie de performanta.

Intesa Sanpaolo Bank, in schimb, afiseaza o marja fixa de dobanda peste Robor de 3,95%, indiferent de categoria de risc in care se incadreaza clientii.

In ceea ce priveste comisioanele, acestea de asemenea se ridica chiar si la maxime. Spre exemplu, CEC Bank percepe comisioane in valoare totala la acordarea creditului in valoare de 0,85% (un comision de gestiune de 0,35% si unul de acordare de 0,5% flat, ambele aplicate la valoarea creditului). 

Intesa Sanpaolo a mers pe un singur comision, stabilit la valoarea maxima permisa. Astfel,  comisionul de analiza a creditului va fi de 1%.

Consiliul Fiscal face praf activitatea fiscal-bugetara a Guvernului

In urma cu doua saptamani, Guvernul a sfidat Consiliul Fiscal, furnizandu-i documentele asupra carora Consiliul trebuia sa se pronunte la ora 22.22 si cerandu-i parerea pana a doua zi la pranz. Replica Consiliului Fiscal nu s-a lasat prea mult asteptata, opiniile exprimate desfiintand practic mare parte din cifrele luate in calcul de Guvern.

Consiliul Fiscal a primit spre analiza si exprimarea opiniei sale atat Raportul semestrial privind situatia economica si bugetara, cat si proiectul de rectificare bugetara pe anul 2013.

Raportul semestrial privind situatia economica si bugetara este practic aruncat in derizoriu inca de la primele fraze prin care este analizat. Astfel, Consiliul constata ca raportul “(…) nu identifica tendintele si schimbarile semnificative fata de situatia estimate la finalizarea legii bugetului de stat si a legii bugetului asigurarilor sociale de stat (…) In plus, nu se cuantifica impactul revizuirii prognozelor macroeconomice asupra tintelor bugetare pentru anul in curs si pe termen mediu si nu ofera detalii privind masurile ce vor fi adoptate (…)”.

Venituri bugetare mult mai mici, cheltuieli de personal crescute

Consiliul Fiscal constata ca in ceea ce priveste veniturile bugetare, executia bugetara pe primele sase luni arata o “nerealizare semnificativa”, de peste 6,5 miliarde lei. Cele mai mari minusuri fata de program au fost inregistrate in urmatoarele domenii:

      -    sumele primite de la Uniunea Europeana (-3,35 miliarde lei)
      -    impozitul pe profit (-827 milioane lei)
      -    accize (-713 milioane lei)
      -    TVA (-485 milioane lei)
      -    venituri nefiscale (-476 milioane lei)
Mai mult, Consiliul Fiscal constata ca raportul semestrial privind situatia economica si bugetara “nu ofera explicatii suficient de detaliate cu privire la justificarea nerealizarii semnificative a previziunilor de venituri pe primele 6 luni si nu detaliaza masurile deja adoptate si in mod special pe cele planificate pentru imbunatatirea colectarii in semestrul II”.

Pe partea de cheltuieli, Consiliul constata ca s-au facut economii exact acolo unde nu trebuia, si anume la cheltuielile de capital (-1,47 miliarde lei) si la alte cheltuieli de natura investitiilor, inclusiv din fonduri UE (-1,88 miliarde lei), ceea ce arata o “incapacitate de a absorbi fondurile europene destinate investitiilor planificate”.

In schimb, cheltuielile de personal au depasit nivelul estimat cu 136 milioane lei, pe fondul reintregirii salariilor bugetarilor, dar si in contextul unui numar mai mare de salariati, pe fondul relaxarii regulii “1 angajat nou la fiecare 7 plecari din sistem”.

Esec major in absorbtia fondurilor europene

Consiliul Fiscal foloseste o exprimare extrem de dura atunci cand vorbeste de rezultatele absorbtiei de fonduri europene. “Sumele rambursate de Uniunea Europeana in contul platilor efectuate au avut o evolutie mult sub asteptari, gradul de realizare al programului semestrial fiind de doar 47,6%, reflectand un esec major in absorbtia fondurilor europene”.

Consiliul atrage atentia ca, in conformitate cu datele Comisiei Europene, Romania are de departe cea mai slaba rata de absorbtie a fondurilor UE la nivel european in perioada 2007-2013, “diferenta fata de celelalte tari fiind una foarte mare.”

Rata absorbtiei fondurilor structurale si de coeziune in tarile membre UE (%, 13 iunie 2013)

Si rectificarea bugetara este desfiintata 

Consiliul Fiscal nu se arata mai bland cu Guvernul nici in privinta rectificarii bugetare, 

“Consiliul Fiscal isi manifesta rezervele semnificative in legatura cu proiectia unor categorii de venituri bugetare, avand in vedere datele disponibile privind executia la sase luni precum si evolutia indicatorilor macroeconomici relevanti.”

Consiliul apreciaza ca incasarile din impozitul pe venit si contributii de asigurari sociale sunt supraestimate cu aproape 1 miliard de lei si ca exista riscuri relevante in ceea ce priveste incasarile proiectate din TVA, ca urmare a evolutiei sub asteptari a consumului privat. 

In plus, Consiliul isi manifesta rezerva cu privire la dimensiunea impactului pozitiv asupra veniturilor bugetare al masurilor compensatorii introduse dupa diminuarea TVA la paine (majorarea accizelor la alcool, produse de lux).

De asemenea, tintele de atragere a fondurilor europene sunt apreciate ca “nerealiste”, in contextual in care bugetul prevede o majorare de peste 52% fata de sumele atrase in 2012, in contextul in care pe primele 6 luni s-a inregistrat o scadere cu 5% fata de aceeasi perioada a anului anterior.

Si pe partea de cheltuieli cu bunurile si serviciile, Consiliul remarca “carente serioase in procesul de programare bugetara”, nivelurile proiectate in bugetul initial fiind depasite frecvent in ultimii ani, ceea ce “este de natura a afecta credibilitatea estimarilor in ceea ce priveste traiectoria acestui capitol de cheltuieli”.