Bancile lumii iau decizii istorice pentru a stimula economia. BCE a coborat dobanda de politica monetara la 0,75% si rata la depozite la zero

Banca Centrala Europeana (BCE) a coborat, joi, dobanda de politica monetara cu 0,25 puncte procentuale, de la 1% la 0,75%, si a redus rata depozitelor la zero, decizii fara precedent in istoria institutiei, care incearca sa stimuleze economia europeana in contextul crizei datoriilor de stat. Anterior, rata la depozite era de 0,25%.

Dobanda BCE s-a aflat la 1% si in perioada mai 2009 - aprilie 2011, cand a fost redusa si apoi mentinuta la acest nivel pentru a stimula creditarea catre economie in urma crizei financiare mondiale.

 

Anul trecut, rata cheie la euro a fost majorata in doua randuri, in aprilie la 1,25% si in iulie la 1,5%. Dupa preluarea mandatului de presedinte de catre Mario Draghi, BCE a taiat de doua ori dobanda cheie, la 1,25% in noiembrie si la 1% in decembrie.

 

Majoritatea analistilor au anticipat mutarea de joi a BCE, care marcheaza un nou precedent pentru institutie in contextul crizei financiare si stagnarii economice prelungite din zona euro.

 

Depozitele overnight la BCE au devenit modalitatea preferata de bancile europene sa-si adaposteasca banii in perioade de volatilitate extrema pe pietele financiare. Scaderea ratei depozitelor ar putea incuraja institutiile de credit sa duca banii in alta parte, fie pe piata datoriilor de stat, fie in economia reala.

 

Banca centrala a Chinei a coborat joi dobanda cheie cu 0,31 puncte procentuale, la 6%, si rata depozitelor cu 0,25 puncte, la 3%, potrivit Financial Times.

 

Banca Angliei a mentinut dobanda de politica monetara la 0,5%, unde se afla din martie 2009, si a injectat inca 50 miliarde lire sterline in programul de stimulare a economiei cu scaderea dobanzilor din piata prin achizitii de obligatiuni de pe piata secundara. Volumul programului de cumparare de obligatiuni a ajuns astfel la 375 miliarde lire.

 

Partenerii comerciali ai zonei euro, precum Marea Britanie, Statele Unite sau China, sunt ingrijorati de impactul crizei datoriilor de stat din zona euro asupra economiei, atat din punct de vedere comercial, cat si financiar.

 

Rezerva Federala a SUA a extins recent programul de preschimbare a obligatiunilor din portofoliu in titluri cu maturitatea prelungita, pentru a scadea dobanzile si a incuraja creditarea.

 

"Este o miscare indrazneata, care va duce BCE pe drumuri neumblate. Cu un somaj in crestere si putine semne de revenire a economiei, sunt necesare remedii monetare puternice. Dar sa fim sinceri, o reducere a dobanzii nu va pune capat recesiunii de una singura, este nevoie de mult mai mult pentru asta", a comentat, pentru Bloomberg Julian Callow, economist-sef pe Europa la Barclays Capital, decizia BCE.

 

Economia zonei euro a stagnat in primul trimestru al acestui an, evitand la limita recesiunea, dupa o contractie de 0,3% in trimestrul al patrulea al anului trecut. Doua trimestre consecutive de scadere a Produsului Intern Brut reprezinta recesiune tehnica.

 

Criza datoriilor de stat a fortat deja cinci state euro sa solicite finantare externa, respectiv Grecia, Portugalia, Irlanda, Spania si Cipru, iar tensiunile din zona euro pun la incercare cresterea economica mondiala, spre nemultumirea partenerilor comerciali de pe continent, din Americi si din Asia.

 

Reducerea dobanzilor BCE are sanse reduse sa stimuleze semnificativ cererea interna de pe continent, insa va impinge in jos costurile de finantare ale bancilor aflate in dificultate si ar putea contribui la sporul de incredere generat pe piete de deciziile de la summit-ul UE de saptamana trecuta, care vizeaza consolidarea proiectelor anticriza si primii pasi spre o integrare financiara si economica mai profunda in eurozona.

 

Liderii europeni au decis, la summit-ul de saptamana trecuta, sa deschida calea spre recapitalizarea directa a bancilor aflate in dificultate de la fondurile de criza ale zonei euro, dupa ce Comisia Europeana va fi infiintat o institutie unica de supraveghere bancara. Totodata, UE a renuntat, spre multumirea investitorilor, la statutul preferential al imprumutului catre Spania, destinat recapitalizarii bancilor, care ar fi avut prioritate la rambursare.

 

Bursele si moneda euro s-au apreciat dupa deciziile de la Bruxelles, iar costurile de finantare ale Spaniei si Italiei au scazut substantial de la nivelurile de alerta inregistrate in ultimele luni.

Directorul general al Barclays a demisionat, pe fondul scandalului manipularii Libor. Seful celei de-a doua banci britanice castiga 6 milioane de lire sterline pe an

Directorul general al Barclays, Robert "Bob" Diamond, arhitectul extinderii agresive a diviziei de investment banking a bancii britanice, a demisionat marti in fata presiunilor politice, dupa ce grupul a recunoscut ca a participat la manipularea dobanzilor de pe piata interbancara.

Diamond (60 de ani) s-a retras cu efect imediat, a anuntat marti Barclays intr-un comunicat preluat de Bloomberg. El a devenit CEO laBarclays la inceputul anului trecut, dar lucreaza la banca din 1996. Diamond castiga anual sase milioane de lire sterline, potrivit Daily Mail.

Marcus Agius, care a anuntat luni ca se va retrage din functia de presedinte al board-ului, va cauta un nou director general inainte de a pleca.

"Sunt profund dezamagit ca impresia creata despre Barclays si oamenii bancii dupa evenimentele anuntate saptamana trecuta nu poate fi mai departe de adevar decat este", a spus Diamond.

Barclays a fost sanctionata in luna iunie cu o amenda record de 290 milioane lire sterline (455 milioane de dolari) pentru ca a participat, alaturi de alte banci cu operatiuni globale, la manipularea dobanzilor de pe piata interbancara prin influentarea indicilor Libor.

Scandal bancar. EFG Eurobank cere Alpha Bank daune pentru ca a renuntat la fuziune

EFG Eurobank a initiat proceduri de arbitraj pentru a obtine compensatii de la Alpha Bank, ca urmare a deciziei actionarilor acesteia de a renunta la fuziunea celor doua institutii de credit, convenita anul trecut.

"In pofida dorintei Alpha Bank pentru o incetare amiabila a procedurii de fuziune, EFG Eurobank a recurs la arbitraj si a solicitat compensatii pentru neconsumarea tranzactiei. Alpha Bank respinge afirmatiile EFG privind neindeplinirea obligatiilor de a consuma tranzactia", se arata intr-un comunicat transmis luni de Alpha Bank bursei din Atena. 

EFG Eurobank detine in Romania Bancpost, iar Alpha Bank desfasoara operatiuni sub brand propriu. 

Alpha Bank si EFG au vrut anul trecut sa formeze cea mai mare banca elena printr-un schimb de actiuni. Scopul fuziunii era de a rezista mai bine crizei financiare, care a condus la cresterea portofoliilor de credite neperformante si la declinul depozitelor. 

Acordul de fuziune a cazut insa dupa ce a devenit clar ca restructurarea datoriei statului elen, prin care au fost sterese obligatii de circa 100 de miliarde de euro, urma sa afecteze grav cele doua banci, dar mult mai puternic EFG, institutie de credit cu o expunere mai mare pe obligatiuni ale guvernului. 

Boardul Alpha Bank a cerut in luna martie actionarilor sa anuleze fuziunea cu EFG, aprobata de actionarii celor doua banci in luna noiembrie. In luna ianuarie, dupa ce conducerea Alpha Bank a facut cunoscuta intentia organizarii unei noi consultari a actionarilor pe tema fuziunii, EFG a afirmat ca aceasta a fost deja aprobata de actionari fiind conditionata in continuare doar de acordul autoritatilor. 

Alpha Bank a raportat o pierdere de 3,81 miliarde de euro pentru anul trecut, din cauza implicarii in restructurarea datoriei Greciei si a cresterii provizioanelor, in timp ce EFG a avut un rezultat negativ de 5,5 miliarde de euro.  In primul trimestru din 2012, grupul Alpha Bank a inregistrat pierderi de 107,8 milioane de euro, iar EFG de 236 milioane de euro.

Noul sef al Bancii Mondiale pariaza pe economiile emergente

Primul obiectiv al Bancii Mondiale (BM) va fi sustinerea economiilor emergente sa creasca in continuare, intr-o perioada de dificultati la nivel global, a declarat americanul Jim Yong Kim, noul presedinte al institutiei.

"Ne incepem munca impreuna intr-un moment crucial, in timp ce economia mondiala ramane vulnerabila. Prioritatea mea imediata va fi sa intensific eforturile Grupului Banca Mondiala de a ajuta economiile emergente sa protejeze cresterea si slujbele", se arata intr-un email transmis de Kim angajatilor BM, obtinut de Bloomberg.

Jim Yong Kim, fost presedinte al universitatii Dartmouth College, ii urmeaza lui Robert Zoellick la conducerea institutiie internationale, care are ca scop combaterea saraciei si a acordat imprumuturi de aproape 53 de miliarde de dolari anul trecut. Oficialul a fost anuntat de presedintele SUA, Barack Obama, in martie ca propunere pentru sefia BM, iar in aprilie a obtinut aprobarea membrilor institutiei pentru un mandat incepand cu 1 iulie.

Noul presedinte al BM, fizician la baza, are putin timp la dispozitie pentru a se acomoda cu un post care necesita o cu totul alta expertiza, in contextul efectelor crizei din Europa asupra economiei mondiale si incetinirii din China.

Kim, absolvent al Scolii de Medicina a Universitatii Harvard, intrerupe tiparul numirii la Banca Mondiala de presedinti provenind din zone precum politica sau finantele, noteaza Bloomberg.

Slujba noului presedinte este complicata si mai mult de resursele mai reduse dupa ce banca a accelerat in ultimii ani creditarea catre tarile afectate de criza.

"Am intrat in 2008 cu o rezerva mare de capital, astfel ca am putut creste creditarea intr-un mod pe care nu-l putem repeta acum", a spus vicepresedintele BM Joachim von Amsberg, intr-un interviu saptamana trecuta, preluat deMediafax.

Angajamentele au ajuns in timpul crizei la nivelul record de 73 miliarde de dolari in 2010, de la numai 38 miliarde de dolari in urma cu doi ani, iar banca a fost nevoita sa ceara noi injectii de capital de la statele membre. Fondurile suplimentar si declinul gradual al creditarii au ajutat BM sa-si mentina raportul dintre capital si imprumuturi in limita vizata. Mentinerea acestui nivel este importanta pentru mentinerea ratingului maxim posibil al bancii, necesar pentru a putea imprumuta fonduri la costuri scazute.

Drept urmare, BM analizeaza modalitati de a utiliza la maxim posibil resursele de care dispune, a spus von Amsberg. Nu s-a inregistrat o crestere a cererii pentru credite inca, dar tot mai multe tari se intereseaza de linii de finantare de tip preventiv, similare celei de 1 miliard de euro (1,3 miliarde de dolari) primite de Romania in iunie, a spus el.

Banca a avertizat in iunie ca economiile in dezvoltare ar trebui sa se pregateasca pentru o lunga perioada de volatilitate a economiei mondiale si a redus prognoza de crestere economica la 3%, de la 3,1%.

In acest an, economia mondiala va creste cu 2,5%, estimarea nefiind modificata fata de ianuarie, dupa ce intensificarea volatilitatii pe pietele financiare, cauzate de Grecia si Spania, a anulat efectul pozitiv al unei usoare stabilizari in primele luni ale anului.

Imprumutul de 1 miliard de euro aprobat de board-ul BM pentru Romania in iunie vine in completarea asistentei financiare de tip preventiv acordata pe perioada 2011 - 2013 de catre FMI si UE. Romania are in derulare un acord de tip preventiv cu FMI in valoare de 3,6 miliarde euro, completat de o intelegere similara cu Comisia Europeana pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro.

Presedintele Barclays demisioneaza in urma unui scandal urias privind manipularea Libor

Presedintele board-ului Barclays, Marcus Agius, urmeaza sa demisioneze in fata presiunilor politice generate de investigatia privind manipularea dobanzilor, care a condus la sanctionarea bancii brutanice cu 290 milioane lire sterline, potrivit unei surse apropiate situatiei, citata de Bloomberg.

Marcus Agius (65 de ani) este in functie din ianuarie 2007. Anuntul privind demisia este asteptat inca de luni, potrivit sursei citate deBloomberg.

Presedintele board-ului Barclays, a doua mare banca britanica dupa active, este cel mai important director executiv care si-a oferit demisia in urma investigatiei internationale privind suspiciuni ca marile banci au conpirat pentru manipularea Libor (London interbank offer rate), dobanda de referinta de pe piata interbancara care serveste drept indice global al dobanzilor.

Directorul general al Barclays, Robert "Bob"Diamond, este tinta presiunilor autoritatilor din Marea Britanie si Statele Unite, dupa ce investigatia a dezvaluit ca banca a "incercat in mod sistematic" sa manipuleze dobanzile de referinta la credite interbancare in dolari si euro pe piata londoneza.

"Politicienii vor interpreta asta (demisia lui Agius - n.r.) ca el incasand un glont pentru Bob Diamond. Si-au dat seama ca trebuie sa faca ceva, iar Agius era presedinte si in perioada neregulilor pentru care sunt sanctionati. Va fi oare suficient?", comenteaza pentru Bloomberg un analist al Mediobanca Londra, preluat de Mediafax.

Diamond si Agius sunt programati in urmatoarele zile la audieri in Comisia pentru Trezorerie din Parlamentul Marii Britanii. Guvernul britanic pregateste, separat, o dezbatere privind reforma dobanzii Libor, inclusiv introducerea unor sanctiuni de natura penala pentru cei care incalca reglementarile, a declarat un reprezentant al Trezoreriei britanice.

Premierul britanic David Cameron a cerut, la sfarsitul lunii iunie, asumarea responsabilitatii pentru nereguli "pana la varf". Opozitia din Marea Britanie s-a alaturat de asemenea criticlor dure la adresa bancilor, liderul Partidului Laburist Ed Miliband solicitand o investigatie ampla privind practicile industriei financiare.

Niciunul dintre actionarii importanti ai Barclays nu a cerut inca demisia CEO-ului Bob Diamond, pentru ca, potrivit analistilor, nu exista un plan clar de succesiune. Astfel, investitorii se tem ca demisia lui Diamond ar putea provoca o noua depreciere abrupta a actiunilor, dupa scaderea de 17% inregistrata de la mijlocul saptamanii trecute, cand a fost anuntata sanctiunea de 290 milioane lire.

Diamond si cei mai importanti trei directori executivi ai Barclays au renuntat deja la bonusurile pentru anul acesta, in urma amenzilor.

Agius va fi inlocuit cel mai probabil de Michael Rake, presedintele board-ului grupului telecom BT si director la Barclays din 2008, potrivit Sky News.

Contactati de Bloomberg, reprezentantii Barclays au refuzat sa comenteze informatiile.

Indicele Libor este calculat de Asociatia Bancherilor Britanici pe baza estimarilor zilnice a 18 banci privind costurile imprumuturilor interbancare pe diverse perioade de timp, in diferite monede. Deoarece cifrele inaintate de banci nu sunt bazate pe tranzactii reale, indicele poate fi manupulat de traderi.

Peste 10 institutii de credit, anchetate pentru manipularea dobanzilor

Peste 10 banci, inclusiv Citigroup, Royal Bank of Scotland si UBS, sunt anchetate de autoritati din intreaga lume privind suspiciuni de conspiratie pentru manipularea dobanzilor.

Traderii Barclays au participat in mai multe randuri, in coordonare cu colegi de la cel putin patru alte banci, la incercari de a influenta indicii de dobanzi, potrivit documentelor prezentate saptamana trecuta de CFTC si Departamentul Justitiei din SUA si Autoritatea pentru Servicii Financiare din Marea Britanie.

Departamentul Justitiei din SUA a inceput deja o ancheta penala privind tentative de manipulare a indicilor de dobanza, iar autoritatile britanice nu s-au hotarat inca daca vor face acelasi lucru.

Emporiki Bank se transforma in Crédit Agricole Bank Romania, din luna august

Banca Nationala a Romaniei si-a dat acordul pentru cumpararea pachetului de actiuni ale subsidiarei Emporiki Bank din Romania de catre Crédit Agricole, iar numele institutiei de credit va fi schimbat pana la finele lunii august in Crédit Agricole Bank Romania.

Aprobarea vine la doua saptamani dupa ceEmporiki Bank Grecia a anuntat transferul actiunilor detinute la Emporiki Bank Romaniacatre Crédit Agricole.

 

"Emporiki Bank Romania va adopta oficial numele comercial si sigla Crédit Agricole. Procesul pentru schimbarea numelui de brand in Crédit Agricole a inceput deja si se va finaliza in urmatoarele saptamani. Numele oficial al bancii va fi schimbat in Crédit Agricole Bank Romania, pana la sfarsitul lunii august, dupa ce vor fi indeplinite toate formalitatile legale necesare", se arata intr-un comunicat transmis de Emporiki Bank.

 

Acordul pentru preluarea subsidiarei din Romania face parte dintr-un transfer mai amplu, al tuturor subsidiarelorEmporiki Bank din Balcani, catre grupul Credit Agricole. Transferul vizeaza subsidiarele din Romania, Bulgaria si Albania, potrivit cotidianului elen Kathimerini.

 

Credit Agricole a preluat Emporiki Bank in 2006. Emporiki este cea mai mare banca cu capital strain din Grecia.

 

Emporiki Bank Romania a inregistrat anul trecut pierderi de 5,1 milioane euro, cu 62% mai mici decat cele din 2010, rezultatele negative din ultimii doi ani fiind determinate de nivelul ridicat al provizioanelor. Emporiki Bankfunctioneaza pe piata bancara din Romania din 1996.

Mai multi bani pentru “Prima Casa”. CEC Bank majoreaza plafonul cu 11,5 milioane euro

Plafonul CEC Bank de garantare a creditelor prin programul "Prima Casa 4" a fost majorat cu 11,5 milioane de euro, dupa epuizarea plafonului aprobat initial, a anuntat marti banca de stat.

Prin acest program CEC Bank acorda imprumuturi in lei şi euro la dobanzi de ROBOR(rata dobanzii la imprumuturi pe piata interbancara romaneasca) la trei luni + 1,9 puncte, respectiv EURIBOR (referinta pe piata interbancara pentru creditele in euro) la trei luni + 4 puncte.

 

Beneficiarii creditelor trebuie sa asigure un aport propriu in valoare de minimum 5% din pretul de achizitie sau costul de construire a locuintei. Durata maxima de finantare este de 30 de ani.

 

Guvernul a extins in iunie, cu 200 milioane euro, plafonul de garantii disponibil pentru programul"Prima Casa".

 

De aceasta suplimentare vor beneficia doar bancile care au epuizat sumele alocate initial şi vor sa acorde credite in continuare, tot prin asumarea a 50% din risc, cealalta jumatate revenind statului.

Huffington Post: Exista multe semne de intrebare privind planul de asistenta bancara. Deciziile luate la summit nu vor pune capat crizei din Europa

Deciziile indraznete luate la summitul de la Bruxelles nu vor pune capat imediat crizei care afecteaza Europa de trei ani, ramanand semne de intrebare privind modul in care va fi aplicat sistemul asistentei bancare directe si daca vor fi suficiente fonduri de asistenta, comenteaza Huffington Post.

Liderii Europei au surprins scepticii cu un plan indraznet ce prevede pomparea de fonduri in bancile care au probleme, reducerea costurilor de imprumut pentru Spania si Italia si evitarea masurilor de austeritate impuse statelor care solicita asistenta. Acum, insa, ministrii Finantelor au la dispozitie o saptamana si jumatate pentru stabilirea detaliilor, iar investitorii vor fi foarte atenti", noteaza Huffington Post.

"Deciziile luate la summitul de la Bruxelles nu vor pune capat crizei care afecteaza Europa de aproape trei ani. Raman numeroase intrebari privind modul in care va functiona sistemul asistentei bancare directe, privind existenta a suficiente fonduri pentru salvarea bancilor; in plus, nu se stie daca saraca si indatorata Grecie va fi exclusa din zona euro", subliniaza publicatia.

David Kelly, analist la JP Morgan Funds, constata ca pietele financiare au raspuns, desi lent, la vestile bune dinEuropa. Pietele vor continua ascensiunea, in pofida problemelor care raman, apreciaza el.

Planul privind asistenta directa acordata bancilor prevede instituirea unei autoritati centralizate - probabil BCE - pentru supravegherea bancilor europene, care in prezent sunt sub controlul guvernelor statelor nationale, guverne care au evitat pana acum inchiderea bancilor neperformante. "Insa, in cadrul uniunii bancare, noua autoritate centrala probabil va obtine atributii de inchidere a bancilor neperformante in cazul in care guvernele nationale vor evita aceste masuri", atrage atentia Huffington Post.

Conform Wall Street Journal, cancelarul Angela Merkel a argumentat ca a acceptat unele compromisuri "bune si sensibile" la summitul UE, pentru extinderea instrumentelor europene utilizate in combatere crizei. Dar, noteaza WSJ, Merkel a insistat ca a obtinut si ea concesii importante, oferind ca exemplu instrumentul de supraveghere a sistemului bancar.

Secretarul-general al CDU, Hermann Groehe, nota vineri ca Angela Merkel a reusit evitarea solicitarilor pentru acceptarea eurobondurilor si mutualizarea datoriilor statelor suverane. "Ideea centrala este ca au existat tentative masive in ultimele zile de mutualizare a datoriilor statelor europene. Faptul ca Angela Merkel, sustinuta de alte state, a evitat cu succes acest lucru este un lucru bun pentru Germania ca ancora de stabilitate, este un lucru bun si pentru Europa", argumenta Groehe, citat de ZDF.

Cum poate duce managementul defectuos al bancilor la falimentul global

In urma anchetarii cazului JP Morgan, in care o eroare a dus la o pierdere de peste doua miliarde de dolari, au inceput sa circule tot felul de informatii vizavi de sistemul bancar. De cele mai multe ori, oamenii interpreteaza gresit rolul bancilor in societate, ceea ce poate duce la falimentul intregii societati globale, relateaza Business Insider.

Bancile private, in esenta lor, sunt institutii de credit care urmaresc maximizarea profitului. Ele functioneaza ca organisme ce intermedieaza servicii in sistemul monetar, cu pasive si active. De aceeam, pentru atragerea investitorilor, insitutiiile financiare ofera produse si servicii diferite.

Cand ne gandim la scopul unei banci trebuie sa avem in vedere faptul caacestea sunt insitutii private care urmaresc obtinerea profitului si nu facilitarea accesului populatiei la sistemul de plati. De actele de caritate nici nu poate fi vorba. Pe scurt, principalul lor obiectiv este acela de a produce bani.

De cele mai multe ori, cele doua directii nu intra in conflict, dar in unele situatii riscurile asumate de banci pot pune in pericol functionarea sistemului. In ciuda imaginii proaste a institutilor de credit, serviciile comercializate de acestea au avut, de cele mai multe ori, un impact pozitiv asupra societatii globale.

Conturile bancare, cardurile de credit, cardurile de debit, serviciile de investitii, serviciile de hedging etc. sunt elemente care contribuie la stabilizarea unor institutii monetare sigure si stabile.

Daca luam in considerare faptul ca banii sunt un instrument financiar, un construct social, atunci bancile sunt cele care au inaintat produse si servicii care sa ajute la facilitarea utilizarii acestui instrument, scrie Business Insider.

Daca ne gandim ce presupune munca pe Wall Street, observam ca traderii americani nu au drept scop crearea locurilor de munca pentru sectorul privat. Singura lor preocupare este sa genereze profit pentru corporatiile in care lucreaza. Acesta este esenta bankingului privat, generarea profitului.

Bancile au un rol unic in sistemul capitalist de astazi. Nu sunt motorul capitalismului, ci reprezinta uleiul din care asigura o functionare corecta, lenta. In momentul in care bancile de dimensiuni mai mari intreprind actiuni care le ameninta functionarea, elemente din sistem incep sa functioneze incorect. 

Cand aceste greseli capata proportii catastrofale, prin contagiune se ajunge la dereglarea intregului sistem, care apoi necesita o interventie pentru a se echilibra, dupa cum s-a intamplat si in debutul criei financiare, in octombrie 2008.

De exemplu, cand o banca acorda o ipoteca, foloseste o perspectiva pe termen lung si prognozeaza rezultatul. Noteaza riscul de credit si evalueaza clientul drept un potential element, generator de profit pentru actionari.

Bancile se bazeaza foarte mult pe analiza riscului. O institutie de credit responsabila gestioneaza riscurile, intelegand cum diferite componente ale afacerii pot ameninta stabilitatea intregii companii.

Acestea fiind spuse, ajungem la concluzia ca bancile cu probleme nu au analizat corect managementul riscului. Iar asta se intampla frecvent. Investitorii, oamenii, in general, sunt irationali, ineficienti, deloc bine pregatiti in analizarea riscurilor asociate unui sistem dinamic complex.

Analizata dintr-o perspectiva sociala, discutia este una extrem de interesanta. “Banii reprezinta un construct social, sunt instrumente care ne ajuta sa atingem anumite obiective in societate. Ei nu se pot castiga decat in cadrul societatii”, puncteaza Business Insider.

Bancile, ca ofertanti de imprumuturi, reprezinta o cale prin care oamenii care nu au resursele necesare pot sa le obtina. In schimbul finantelor, clientii sunt obligati sa plateasca o taxa, o dobanda. Daca nu s-ar practica rata dobanzii, cererea pentru  imprumuturi ar creste foarte mult. De asemenea, daca bancile ar folosi standarde joase pentru facilitarea creditelor, atunci nu vor mai putea analiza corect riscurile. Vor oferi bani persoanelor care nu isi vor putea respecta indatoririle, ajungand, astfel, sa puna in pericol viabilitatea sistemului monetar.

Mai mult, obtinerea creditelor este un privilegiu, nu un drept. Bancile distribuie contructul social care uneste societatea. Asadar, trebuie sa intelegem ca, desi bancile urmaresc obtinerea profitului, ele reprezinta alternativa preferata a unui sistem controlat de guvern.

In ceea ce priveste scandalul de la JP Morgan ori debutul crizei in 2008, vina apartine tuturor partile implicate.  Proprietarii de case au fost lacomi, dar si bancile s-au grabit sa transforme surplusul de cerere in castiguri mai mari pe o actiune.

Daca bancile ar reprezenta „uleiul” care ajuta „motorul” economiei globale sa functioneza, atunci ar trebui sa fie o componenta atent monitorizata, care sa respecte reguli stricte. In ciuda ultimelor schimbari, aceste caracteristici nu sunt inca respectate. Ca rezultat, oamenii continua sa creada ca baza sistemul  capitalist este corupt, cand de fapt utilizatorii, in lipsa de informatii, au abuzat de sistem.

In concluzie, elementul gresit din aceasta ecuatie consta in interpretarea gresita a banilor ca instrument si modul in care clientii sunt influentati de sistemul bancar modern.

„Le-am permis atat creditorilor cat si debitorilor sa abuzeze de acest construct social”, noteaza site-ul american. O supraveghere indeaproape a institutiilor bancare nu contribuie neaparat la rezolvarea problemelor actuale, dar poate preveni eventuale erori. 

Rasturnare de situatie in sistemul bancar, la nivel mondial. China umileste Europa

A doua cea mai mare putere a lumii mai bifeaza un record. Bancile chineze troneaza in acest moment in fata institutiilor bancare europene care n-au mai avut un profit impresionant de la inceputul crizei economice, arata un studiu The Banker Magazine.

Bancile din China inregistrau 4% din profit in 2007, insa de cand a izbucnit criza economica, cifra lor de afaceri a ajuns la 29.3% din totalul profitului global. 

In prezent, institutiile bancare din zona euro au 6% din intreg profitul, fata de 46% acum cinci ani. 

"Vedem clar un raport de forte complet diferit in jurul grupurilor bancare la nivel mondial. Bancile europene sunt in genunchi din cauza crizei", noteaza un editor CNN. 

Cea mai profitabila banca, Industrial Commercial Bank of China, a avut un profit net de 43.2 miliarde de dolari anul trecut, urmata de China Construction Bank Coroporation si Bank of China, care au inregistrat incasari de 38.8 miliarde, respectiv 26.8 miliarde de dolari. 

Ca sa vedeti amploarea caderii bancilor europene de la inceputul crizei, scriu cei de la cnn.com aflati ca 24 din 25 cele mai slabe banci din lume sunt in Europa. Banca Nationala a Greciei detine coroana in cadrul acestui clasament rusinos. 

“Acum 5 ani, bancile chineze nu erau nicaieri”, scriu cei de la CNN. “Acum daca te uiti cu atentie au 30% din profitul globale bancar”.